Decizia nr. 522/2004
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 141 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 571/2003 22 decembrie 2003 (prevederi anume) privind Codul fiscal
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Aurelia Popa - procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 6 lit. A.b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2000
privind taxa pe valoarea adăugată și ale
art. 9 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 345/2002
privind taxa pe valoarea adăugată, excepție ridicată de Societatea Comercială Institutul Academic de Consultanță, Instruire, Editură și Servicii "Tehnoeconomia Europeană" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 1.273/2004 al Curții de Apel București - Secția de contencios administrativ.
La apelul nominal răspunde autorul excepției, prin reprezentant Bogdan Dumitrașcu, partea Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin consilier juridic Oana Scrobotă, și partea Autoritatea Națională de Control - Garda Financiară - Comisariatul General, prin consilier juridic Dănuț Șișu.
Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul autorului excepției solicită admiterea acesteia, motivând că: Ministerul Educației și Cercetării nu are competența de a elibera autorizație de funcționare unei instituții de învățământ particulare, această competență aparținând până în 1993 Ministerului Justiției, iar după acest an, Guvernului; Ministerul Educației și Cercetării a fost doar "registratura" unde se puteau depune dosarele în vederea autorizării; autorul excepției a depus cerere de autorizare, totuși aceasta nu i-a fost admisă, considerându-se că o unitate de învățământ superior nu poate funcționa ca o societate cu răspundere limitată. Concluzia reprezentantului autorului excepției este aceea că obligarea acestuia la plata taxei pe valoarea adăugată instituie o dublă discriminare, pe de o parte, între universitățile particulare și cele de stat, iar pe de altă parte, între studenții acestora, care vor plăti taxe ce au cuantum diferit.
Partea Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin consilier juridic Oana Scrobotă, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, întrucât dispozițiile legale criticate au fost abrogate, și, în subsidiar, ca neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat, așa cum a fost preluat în
art. 141 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, nu aduce atingere prevederilor constituționale invocate de autorul excepției, pentru următoarele motive: rațiunea menținerii în Codul fiscal a textului atacat este aceea de a încuraja și a sprijini în mod real, prin intermediul unor măsuri fiscale, activitatea de învățământ desfășurată de unitățile autorizate; autorul excepției nu îndeplinește condițiile cerute de lege pentru a fi autorizat ca instituție de învățământ superior și, în consecință, nu poate beneficia de scutirea plății taxei pe valoarea adăugată.
Partea Autoritatea Națională de Control - Garda Financiară - Comisariatul General, prin consilier juridic Dănuț Șișu, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, invocând aceleași motive ca și reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că: dispozițiile legale criticate au fost abrogate, dar, în prezent, sunt preluate în
art. 141 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, urmând ca asupra acestora să se pronunțe Curtea Constituțională; autorul excepției critică faptul că nu există o dispoziție legală care să prevadă expres scutirea de plată taxei pe valoarea adăugată a facultăților particulare, însă interpretarea și aplicarea legii exced competenței Curții Constituționale, constituind atributul exclusiv al instanțelor de judecată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 23 iunie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 1.273/2004, Curtea de Apel București - Secția de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 6 lit. A.b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2000
privind taxa pe valoarea adăugată și
art. 9 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 345/2002
privind taxa pe valoarea adăugată. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială Institutul Academic de Consultanță, Instruire, Editură și Servicii "Tehnoeconomia Europeană" - S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect contestație împotriva unui act de control.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție privitor la egalitatea în drepturi, ale art. 32 referitor la dreptul la învățătură, ale art. 41 și art. 135, art. 49 și art. 53 alin. (2), care, după revizuirea Constituției, au fost cuprinse în art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 53 privitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 56 alin. (2) referitor la așezarea justă a sarcinilor fiscale.
Dispozițiile legale atacate contravin prevederilor constituționale menționate mai sus, deoarece instituie o dublă discriminare, pe de o parte, între universitățile particulare și cele de stat, iar pe de altă parte, între studenții acestora, care vor plăti taxe ce au cuantum diferit. Obligarea autorului excepției la plata taxei pe valoarea adăugată are următoarele consecințe: deschide calea concurenței neloiale între universitățile private din România; societatea care funcționeză non-profit, așa cum prevede legea, va fi supusă "unei exproprieri fără justă cauză și fără dreaptă și prealabilă despăgubire, chiar unei confiscări"; creează premisa unui dezechilibru în stabilirea sistemului de impuneri.
Curtea de Apel București - Secția de contencios administrativ opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a comunică punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, motivând că actele normative ale căror prevederi sunt criticate de autor sunt abrogate, iar
art. 141 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, care preia în esență soluția legislativă anterioară, menține regimul scutirii de plată taxei pe valoarea adăugată a "unităților și instituțiilor din învățământul particular".
Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, arătând că dispozițiile legale criticate erau abrogate la data sesizării Curții Constituționale, astfel încât sunt incidente dispozițiile
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești [...] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare [...]".
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorului excepției, precum și ale reprezentanților celorlalte părți prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (2),
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 141 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, având următorul conținut: "(1) Următoarele operațiuni de interes general sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată: [...]
f) activitatea de învățământ prevăzută de
Legea învățământului nr. 84/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, desfășurată de unitățile autorizate, inclusiv activitatea căminelor și a cantinelor organizate pe lângă aceste unități, formarea profesională a adulților, precum și prestările de servicii și livrările de bunuri strâns legate de acestea, efectuate de către instituțiile publice sau de către alte entități recunoscute, care au aceste obiective."
Autorul excepției de neconstituționalitate a considerat că aceasta are ca obiect dispozițiile
art. 6 lit. A.b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2000
privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 15 martie 2000, și ale
art. 9 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 345/2002
privind taxa pe valoarea adăugată, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 15 septembrie 2003, care aveau următorul conținut:
-
Articolul 6
lit. A.b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2000
privind taxa pe valoarea adăugată: "Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată următoarele operațiuni:
A. Livrările de bunuri și prestările de servicii rezultate din activitatea specifică autorizată, efectuate în țară de: [...]
b) unitățile și instituțiile de învățământ cuprinse în sistemul național de învățământ aprobat prin
Legea învățământului nr. 84/1995 , republicată, cu modificările ulterioare.";
-
Articolul 9
alin. (1) lit. e) din Legea nr. 345/2002
privind taxa pe valoarea adăugată: "(1) Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată următoarele activități de interes general: [...]
e) activitatea de învățământ prevăzută la
art. 15 alin. (5) din Legea învățământului nr. 84/1995 , republicată, cu modificările ulterioare, desfășurată de unitățile autorizate de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și care sunt cuprinse în sistemul național de învățământ, precum și achiziționarea de către acestea de documentație tehnică și materiale de construcții destinate învățământului de stat și particular, precum și de aparatură, utilaje, publicații și dotări pentru procesul didactic. Sunt, de asemenea, scutite cantinele organizate pe lângă unitățile cuprinse în sistemul național de învățământ autorizate de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului."
La data sesizării Curții Constituționale,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2000
era abrogată expres prin
art. 40 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 345/2002
privind taxa pe valoarea adăugată, iar acest act normativ era de asemenea abrogat expres prin
art. 298 alin. (1) pct. 8 din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003.
Dispozițiile
art. 9 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 345/2002
privind taxa pe valoarea adăugată sunt preluate, în esență, în
art. 141 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal. Așadar, textul de lege supus controlului va fi cel al
art. 141 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 571/2003 .
Aceste dispoziții sunt considerate de autorul excepției ca aducând atingere prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privitor la egalitatea în drepturi, în art. 32 referitor la dreptul la învățătură, precum și în art. 41 și art. 135, în art. 49 și art. 53 alin. (2), care, după revizuirea Constituției, au fost cuprinse în art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 53 privitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 56 alin. (2) referitor la așezarea justă a sarcinilor fiscale.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că
art. 141 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, prin care se stabilește scutirea de taxa pe valoarea adăugată a unităților din sistemul de învățământ prevăzut de
și pentru alte unități care au ca obiect activitățile enumerate în textul de lege atacat, nu contravine prevederilor constituționale invocate de autorul excepției, deoarece nu stabilește și nu implică vreo discriminare între subiectele de drept vizate prin reglementare, nu înfrânge principiile economiei de piață și ale garantării proprietății și nici nu sunt de natură să încalce dreptul la învățătură.
Ridicând excepția de neconstituționalitate, autorul acesteia apreciază că toate încălcările enumerate s-au produs prin faptul că în lege nu s-a prevăzut expres scutirea de taxa pe valoarea adăugată și pentru universitățile particulare.
Dat fiind că excepția nu privește reglementarea propriu-zisă, ci absența unei reglementări dezirabile pentru autorul excepției, aceasta nu poate fi primită, depășind competența Curții Constituționale.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 141 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Comercială Institutul Academic de Consultanță, Instruire, Editură și Servicii "Tehnoeconomia Europeană" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 1.273/2004 al Curții de Apel București - Secția de contencios administrativ.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 25 noiembrie 2004.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.