Ordinul nr. 1287/1996
pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea muzeelor, a Regulamentului privind organizarea și funcționarea bibliotecilor publice, a Regulamentului privind organizarea și funcționarea așezămintelor pentru cultura și educația adulților și a Regulamentului pentru organizarea și funcționarea oficiilor pentru patrimoniul cultural național, județene și al municipiului București
abrogat
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Abrogat prin 1
- Ordinul nr. 2007/1997 17 martie 1997 privind abrogarea Ordinului ministrului culturii nr. 1.287 din 18 noiembrie 1996
Ministrul culturii,
în temeiul prevederilor
privind înființarea Ministerului Culturii și ale
Hotărârii Guvernului nr. 642/1994
privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii, republicată,
având în vedere dispozițiile
Ordonanței Guvernului nr. 68/1994
privind protejarea patrimoniului cultural național, aprobată prin
emite următorul ordin:
1. Se aprobă Regulamentul privind organizarea și funcționarea muzeelor.
2. Se aprobă Regulamentul privind organizarea și funcționarea bibliotecilor publice.
3. Se aprobă Regulamentul privind organizarea și funcționarea așezămintelor pentru cultura și educația adulților.
4. Se aprobă Regulamentul privind organizarea și funcționarea oficiilor pentru patrimoniul cultural național, județene și al municipiului București.
5. Direcția generală a patrimoniului cultural național din cadrul Ministerului Culturii, Direcția generală teritoriu și programe culturale, inspectoratele pentru cultura județene și al municipiului București, oficiile pentru patrimoniul cultural național, județene și al municipiului București vor lua măsurile necesare pentru respectarea și îndeplinirea prevederilor prezentului ordin.
6. Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial al României.
Ministrul culturii,
Grigore Zanc
REGULAMENT
privind organizarea și funcționarea muzeelor
Articolul 1
Muzeele sunt instituții de cultura și cercetare aflate în serviciul societății. Ele achiziționează, conserva, cercetează, comunică și expun colectiile de bunuri culturale în scopul formării și cultivarii spiritului civic, patriotic și estetic. Nomenclatorul colectiilor este prezentat în anexa nr. 1.
Articolul 2
Statul, prin Ministerul Culturii, defineste politica naționala și normele de organizare cu privire la muzee, indiferent de nivelul de subordonare a acestora, în condițiile legii.
Articolul 3
În funcție de gradul lor de subordonare muzeele sunt: sătești, comunale, orășenești, municipale, județene și naționale. Muzeele se înființează de către autoritatea responsabilă, cu avizul Comisiei Naționale a Muzeelor și Colectiilor, cu acordul Ministerului Culturii și cu respectarea prevederilor legale. Instituțiile publice muzeale aflate sub autoritatea administrației publice centrale și locale se înființează astfel: muzeele naționale, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerelor sau a altor organe centrale de resort; muzeele județene, prin hotărâre a consiliilor județene și a Consiliului General al Municipiului București; muzeele municipale, orășenești și sătești, prin hotărâre a consiliilor locale. Muzeul de Istorie și Arta a Municipiului București are statut de muzeu județean.
După conținutul fondurilor, muzeele sunt: de istorie, arheologie, arta, literatura, muzica, teatru, etnografie, știința și tehnica, științele naturii, religie, sport și memoriale. Muzeele care au rezervații speciale naturale, arheologice, etnografice, arhitecturale sunt rezervații în situ.
Organizarea muzeelor, stabilirea categoriilor de activități și evidenta muzeala se fac potrivit anexei nr. 2.
Articolul 4
Muzeele naționale, județene, municipale și orășenești au personalitate juridică în condițiile legii și sunt reprezentate de director sau de delegatul acestuia; muzeele locale, sătești și comunale au personalitate juridică, după caz, potrivit hotărîrilor consiliilor locale.
Articolul 5
Fiecare muzeu are obligația să-și elaboreze regulamente scrise, prin care își stabilește cu claritate titulatura, statutul sau legal, calitatea de instituție de cultura și cercetare, în concordanta cu traditia culturală, cu scopurile, obiectivele și politica serviciilor și colectiilor pe care le poseda.
Articolul 6
Muzeele au obligația să asigure accesul publicului printr-un orar adecvat de funcționare, să ofere informații despre colecția și serviciile lor, să facă cunoscute, prin publicare, regulamentele lor de funcționare și restricțiile privind regimul bunurilor patrimoniale pe care le dețin.
Articolul 7
Muzeele au responsabilitatea ca, pe lângă constituirea și conservarea colectiei, sa utilizeze bunurile culturale pe care le dețin, prin programe care să asigure cercetarea și publicarea studiilor efectuate, valorificarea patrimoniului prin expoziții permanente și temporare, ca și prin alte activități speciale, fără periclitarea integrității obiectivelor din colectie și fără derogare de la standardele culturale și de ordin moral.
Articolul 8
Funcțiile principale ale unui muzeu sunt:
a) naționala, prin calitatea de a organiza și păstra mărturii și vestigii privitoare la civilizatia și cultura românească;
b) științifică, realizată prin cercetări științifice și săpături arheologice;
c) culturală, realizată prin educarea publicului, organizarea de servicii științifice și de expoziții permanente și temporare;
d) regionala și universala, prin organizarea de expoziții temporare în țările vecine României și în celelalte state cu care țara noastră are încheiate acorduri culturale, ca și prin participarea la simpozioane și congrese științifice internaționale, pentru a exprima și integra valorile culturii și civilizatiei românești în circuitul valorilor culturale universale. Aceste funcții se îndeplinesc în special prin achiziționarea obiectelor de valoare, păstrarea și valorificarea lor.
Fiecare muzeu adopta și publică, ori de cîte ori este necesar, o declarație cu privire la politica de alcătuire a colectiei. Obiectele achiziționate trebuie să fie relevante pentru activitatea muzeului și să fie însoțite de certificate autorizate privitoare la autenticitatea și valoarea lor. Sistemul de evidenta muzeala, protecția bunurilor culturale și valorificarea acestora se fac potrivit anexei nr. 3, în conformitate cu prevederile legale.
Articolul 9
Achiziționarea de obiecte, în condiții ilicite, contravine reglementărilor naționale și internaționale cu privire la bunurile de patrimoniu, iar muzeele nu pot cumpara și deține asemenea bunuri.
Articolul 10
Împrumutul intermuzeal, la nivel național sau internațional, în vederea organizării unor expoziții sau participari la evenimente culturale se face în condițiile legii și numai cu obligația părții primitoare de a răspunde de integritatea și autenticitatea obiectelor în cauza, precum și cu asigurarea ca oferă, în contrapartida, împrumutul unor obiecte de valoare culturală egala cu a celor primite atunci când se organizează expoziții de obiecte cu valoare excepționala.
Articolul 11
Muzeele pot primi donații de obiecte numai în cazul în care acestea sunt convergente cu politica lor de constituire a colectiilor și expozițiilor permanente, temporare sau tematice.
Articolul 12
Spațiile în care funcționează muzeele trebuie să asigure realizarea funcțiilor de baza ale acestora privind depozitarea, cercetarea, conservarea, educarea publicului și organizarea de expoziții permanente și temporare, ca și amenajări speciale pentru accesul persoanelor cu handicap fizic. Muzeele naționale și județene organizează laboratoare pentru conservare și restaurare, ateliere pentru confecționarea copiilor autorizate și pentru realizarea reproducerilor după obiectele muzeale.
Articolul 13
Suprafețele de teren care conțin situri și santiere arheologice, rezervațiile etnografice și naturale, precum și ariile de protecție a monumentelor istorice care aparțin patrimoniului cultural-național sau sunt arondate unor muzee sunt exceptate de la procedura de improprietarire, în condițiile legii, și se înscriu în Registrul-cadastru.
Articolul 14
Muzeele adopta, cu avizul Comisiei de Heraldica a Academiei Române, un fanion care se arboreaza cu ocazia zilelor festive ale muzeului sau a unor reuniuni naționale și internaționale, folosind însemnul reprezentativ pentru instituție. Muzeele naționale, județene și locale vor avea o emblema, ștampila sau sigiliu care să reprezinte grafic un obiect semnificativ din colectiile instituției, iar muzeele județene includ și stema județului respectiv.
Articolul 15
Muzeele beneficiază de dreptul pe care legea dreptului de autor îl conferă pentru bunurile aflate în colectiile lor și sunt înregistrate în inventarele acestora.
Bunurile clasate în categoria patrimonială de Tezaur sunt inalienabile.
Dreptul de reproducere prin diferite mijloace a obiectelor din muzeu este rezervat exclusiv muzeului, în afară cazului în care posesorul dreptului de autor a impus o clauza restrictiva.
Muzeele au dreptul asupra proprietății artistice a reproducerilor (fotografii, filme, imagini digitale), de pe obiectele, tablourile și documentele din colectiile lor.
Articolul 16
Toate muzeele, cu excepția celor naționale, sunt controlate științific de către inspectoratele pentru cultura județene și al municipiului București. Anual, până în luna octombrie, muzeele sunt obligate să prezinte proiectele de activitate pe anul următor consilierului-șef al inspectoratului pentru cultura teritorial pentru a fi prezentate Comisiei administrative județene și al municipiului București, precum și direcțiilor de specialitate din Ministerul Culturii.
Articolul 17
Finanțarea muzeelor, cu excepția muzeelor naționale, care sunt finanțate de către ministerele de resort, se asigura din bugetul de stat și din bugetele unităților administrativ-teritoriale, potrivit legii anuale a bugetului de stat. În conformitate cu
art. 72 din Legea nr. 72/1996
privind finanțele publice, proiectele de buget ale instituțiilor muzeale pot specifică natura cheltuielilor, numai cu avizul Ministerului Culturii, după cum urmează: salarizarea personalului, realizarea programelor culturale, achizițiile de obiecte cu valoare patrimonială, precum și dotările necesare informatizarii, prezervarii și restaurarii obiectelor reprezintă cheltuieli prevăzute în bugetul Ministerului Culturii, iar cheltuielile privind investițiile de construcții-montaj, reparații capitale și curente, cheltuielile gospodărești și achizițiile de obiecte reprezintă cheltuieli prevăzute în bugetele autorităților locale.
Articolul 18
Efectuarea cheltuielile de către instituțiile muzeale se face în condițiile stabilite prin
Articolul 19
Încălcarea prevederilor prezentului regulament atrage după sine răspunderea disciplinară, materială, civilă și administrativă și se sancționează în conformitate cu legislația în vigoare.
Articolul 20
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din acest regulament.
Articolul 21
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial al României.
Anexa 1 CUPRINSUL COLECTIILOR
a) Colectiile de științe ale naturii:
- botanica - ierbare, plante deshidratate, specimene
- zoologie - păsări, mamifere, trofee
- geologie - mineralogie, petrologie, paleontologie, speologie
- antropologie
b) Colectiile de știința și tehnica:
- obiective tehnice
- piese și subansambluri, obiecte tehnice, produse industriale
- documente tehnice - proiecte, planuri, schite, brevete de invenție
- armament
- orologerie
- mijloace de transport
- mijloace de telecomunicații
c) Colectiile de istorie:
- documente, acte, manuscrise
- obiecte de uz și de podoaba din diferite epoci
- piese de mobilier
- costume
- arme și armuri
- steaguri
- numismatica - medalii, monede, sigilii
- harti istorice și geografice
- inscripții, elemente separate, obținute prin dezmembrarea monumentelor istorice - lapidarii
- colecții filatelice
- fotografii, desene, planuri
d) Colectiile de arta:
- plastica - desene, gravuri, stampe, picturi, icoane, sculpturi
- decorativa - mobilier, tapiserii, covoare, costume, ceramica, sticlă, orfevrarie, bijuterii
- carte veche, publicații de diferite tipuri, manuscrise, incunabule
- cărți poștale ilustrate
- fotografii, diapozitive, pelicule cinematografice, clisee
- instrumente muzicale
- colectiile de arta ale spectacolului
- înregistrări audio și video
e) Colectiile de etnografie:
- rezervații de arhitectura populara în situ
- arhitectura populara
- instalații tehnice
- industrie casnica textila-tesaturi
- obiecte de uz casnic - lemn, os, metal
- mobilier
- costum popular
- ceramica
- unelte
- obiecte de cult
- pictura pe sticlă
- oua incondeiate
- recuzita a obiceiurilor
- produse de artizanat contemporan
- schite, desene, cărți poștale, ilustrate, fotografii
- înregistrări audiovizuale
f) Colectiile ecleziastice:
- piese și obiecte de cult
- mobilier, altare, catapetesme
- sfesnice, candelabre
- cărți, documente, manuscrise, incunabule
- icoane
- picturi murale, mozaicuri, vitralii
- tablouri, ilustratii, tiparituri
- costume, podoabe, tapiserii, covoare
- inscripții și monumente funerare
- înregistrări sonore și video
g) Colectiile arheologice:
- rezervațiile în situ
- piese netransportabile conservate în situ
- piese din săpăturile terestre și subterane
- piese din explorarile subacvatice
- piese din descoperiri intimplatoare
h) Colectiile literare:
- manuscrise
- documente - scrisori, acte, declarații, afișe, imprimate
- partituri muzicale vechi
- fotografii, facsimile
- carte veche
- carte rara
- periodice vechi
- obiecte personale
- înregistrări audio-video
j) Colectiile memorialistice:
- bunuri și obiecte personale
- documente din viața personalitatilor
- bunuri legate de evenimente de importanța naționala și internationala.
NOTĂ:
Muzeele din România mai conțin: situri arheologice, arii de săpături, zone de protecție pentru monumente istorice, cimitire, opere comemorative de război, cartiere istorice din zonele urbane și rurale, rezervații etnografice și naturale, parcuri, grădini botanice, zoologice, acvarii, terrarii, vivarii, observatoare astronomice, planetarii.
Anexa 2 Organizarea muzeelor se face prin:
a) Organizarea patrimoniului pe colecții:
Prin termenul colectie se înțelege:
* un ansamblu de piese de muzeu cu un profil omogen, organizate pentru scopuri didactice, pe sisteme științifice;
* un grup de diferite obiecte organizate pe criterii estetice, care reprezintă o tema;
* o serie de documente care descriu o epoca sau viața unei personalități;
* piese tezaurizate și organizate după criterii proprii de către un colectionar și donate ca un ansamblu constituit.
Mărimea unei colecții în cadrul unui muzeu este stabilită de către consiliul științific al muzeului, în funcție de gradul și tipul fondurilor muzeale.
Un număr de 4 colecții formează o secție muzeala și ea se va organiza la nivel de birou, dacă volumul de muncă necesita un număr minim de 5 persoane (4 de specialitate și un șef de birou).
Doua birouri astfel constituite formează un serviciu și este format din 11 persoane, 8 specialiști, 2 șefi de birou și un șef de secție. Trei secții de muzeu, astfel constituite, cu 12 colecții și un număr minim de 33 de persoane, sunt coordonate de un director adjunct.
Rezervațiile arheologice și punctele de conservare în situ, grădinile botanice, grădinile zoologice, acvariile, planetariile, observatoarele astronomice, rezervațiile naturale arondate muzeelor constituie colecții sau secții muzeale.
Laboratoarele de restaurare, foto și audio-video, de proiectare, de cartografie, topografie se constituie la nivel de birou, dacă volumul de muncă necesita cel puțin 6 persoane, 5 specialiști și un șef de birou.
Fiecare secție are un depozit separat, de care răspunde un conservator, ajutat de personal tehnic de specialitate, după complexitatea și specificul activității muzeului.
b) Organizarea personalului de specialitate:
Personalul de specialitate este format din specialiști cu studii medii și academice, ale căror denumiri, funcții de execuție, grade și gradatii sunt stabilite potrivit normelor legale.
Funcțiile de execuție pe grade profesionale în muzee sunt:
* cercetator științific;
* muzeograf;
* restaurator;
* conservator;
* trezorier;
* gestionar-custode sala;
* bibliotecar;
* referent;
* redactor;
* documentarist;
* traducător;
* desenator artistic;
* corector;
* lector;
* bibliograf etc.
Personalul de specialitate formează corpuri profesionale pentru achiziții, evidente, conservare și restaurare, protecție, valorificare și evaluare a colectiilor.
Personalul de conducere
Personalul de conducere este format din șefi de birou, șefi de secții, directori adjuncți, directorul general. În muzee se organizează consiliul științific al instituției. Numărul membrilor se stabilește prin regulamentul de organizare interioară al muzeului și se compune din specialiști în domeniu, cu titluri științifice și cu lucrări publicate.
Personalul administrativ
Personalul administrativ este cel care asigura administrarea interioară a muzeului și el este organizat, după caz, în birouri și servicii, după cum urmează: servicii tehnice pentru ateliere foto, audio-video, film, informatica, multiplicare, mulaje, cartografie, servicii tehnice de secretariat, servicii de arhiva, documentare, biblioteca, servicii de traducatori din limbile vechi, ca și translatori din diferite limbi contemporane, servicii financiare și de contabilitate, servicii de asigurare și de testare a pieței, servicii juridice, servicii de personal, servicii tehnice pentru diferite meserii - timplari, zugravi, electricieni, telefonisti, zidari, parchetari, tapiteri, croitori -, servicii de supraveghere computerizata a circulației bunurilor muzeale, servicii de paza simpla și înarmată, organizată în mai multe schimburi. Numărul posturilor se stabilește de către organele tutelare.
Corpurile profesionale din muzee au obligația de a elabora statutul profesiunii respective și lista membrilor acestora și de a le prezenta spre avizare Comisiei Naționale a Muzeelor și Colectiilor.
Comisia Naționala a Muzeelor și Colectiilor avizează, în termen de doua saptamini de la primirea regulamentelor de ordine interioară, atribuțiile științifice ale personalului de conducere al muzeelor din țara, indiferent de subordonarea administrativă și de profilul muzeului.
Anexa 3 ACTIVITĂȚI ȘTIINȚIFICE
În cadrul unui muzeu se desfășoară următoarele categorii de activități științifice:
a) completarea colectiilor;
b) depozitarea, păstrarea și expunerea;
c) evidenta colectiilor;
d) conservarea și restaurarea lor;
e) protecția;
f) circulația pieselor sau documentelor;
g) valorificarea colectiilor;
h) cercetarea științifică.
a) Completarea colectiilor se face prin politica de achiziții: cumpărări, donații, legate testamentare, transferuri, schimburi de colecții sau de dublate din colecții, primirea pieselor prin descoperiri arheologice recente, organizarea de licitații interne și internaționale, organizarea de colecte publice de obiecte.
b) Expunerea, depozitarea și păstrarea bunurilor se fac potrivit normelor de conservare stabilite de Ministerul Culturii.
c) Evidenta muzeala:
(i) evidenta administrativă se tine pentru piese, pe inventare-tip pentru alcătuirea și controlul gestiunii, conform normelor legale;
(îi) evidenta științifică.
Catalogarea colectiilor este operațiunea de descriere a obiectului și se face pe fise standardizate. Procesul de catalogare va fi dublu: o fișa pentru colectiile muzeului și o fișa pentru categoria de patrimoniu. Se constituie catalogul informatizat, bazat pe imagine.
Clasificarea colectiilor este operațiunea de constituire a fondurilor pe specialități.
d) Conservarea colectiilor se face după normele legale în vigoare.
e) Protecția pieselor din colecții se realizează prin:
A. Măsuri preventive
Dotarea muzeelor cu sisteme de paza electronică pentru fiecare unitate sau edificiu, cu sisteme de legătură a circuitelor cu poliția, prin sisteme de paza militarizata cu personal din cadrul Ministerului Apărării Naționale, prin sisteme de paza, de protecție în caz de calamitate naturala (cutremur, inundație, incendiu), de conflict armat sau agresiune civilă. Aducerea lor la cunoștința tuturor persoanelor care răspund de colecții și instruirea în acest sens a personalului.
B. Măsuri corective
Reprezintă măsurile legislative luate împotriva oricăror atingeri aduse obiectului, prin care s-au provocat modificări incorecte de completare sau de schimbare a aspectului, reparari și restaurari efectuate de persoane nespecializate, distrugeri intenționate sau degradari din diferite cauze, cum sunt înstrăinările, schimbările de edificii în care sunt păstrate colectiile, excavarile arheologice clandestine, furturile, exporturile ilicite, transferurile camuflate de proprietate și declararea în fals a calității juridice de obiect de patrimoniu cultural național.
C. Măsuri administrative
Organizarea unor servicii de control și paza, stabilirea atribuțiilor responsabililor colectiilor, stabilirea unor sancțiuni după specificul daunei, urmărirea degradărilor intenționate, urmărirea furturilor, recuperarea disparitiilor.
f) Circulația pieselor
Circulația pieselor și a documentelor din colectiile muzeale se face numai pe baza unor contracte. Tipurile de circulație cunoscute sunt: transferul (împrumutul între instituții de stat, între persoane publice și stat, între persoane particulare și stat, între culte și stat); exportul și împrumutul pentru operațiuni de conservare și restaurare, evaluare, autentificare, retrocedare.
Pentru circulația obiectelor de patrimoniu cultural se stabilesc condiții speciale de transport și norme specifice de vamuire.
Valorificarea colectiilor se face prin organizarea de expoziții permanente și temporare.
g) Valorificarea colectiilor
Stabilirea tematicii, a expozițiilor de baza a unui muzeu se face de către conducerea muzeului, cu avizul consiliului științific și cu aprobarea Comisiei Naționale a Muzeelor și Colectiilor. Modalitățile de acces la colecții, gratuități, intrare libera în anumite zile, orarul de funcționare se stabilesc de către autoritatea responsabilă.
h) Cercetarea științifică se desfășoară în cadrul categoriilor de activități enumerate la lit. a)-g) și se realizează conform profilului muzeului. Cercetarea este interdisciplinara, folosind atât metodele cercetării istorice, etnografice, naturale, artistice și de istorie a artei, cît și cele din domeniile stiintelor exacte.
REGULAMENT
privind organizarea și funcționarea bibliotecilor publice
Articolul 1
Bibliotecile publice sunt instituții de cultura care se adresează diverselor colectivități socioprofesionale, în scopul exercitării dreptului constituțional la informație și instrucție al cetățenilor.
Ele asigura accesul la lectura și la surse de documentare tuturor utilizatorilor, fără deosebire de sex, rasa, religie, vârsta, naționalitate sau statut social, punând la dispoziția cititorilor, în localuri și cu echipamente tehnice corespunzătoare, după un orar adecvat nevoilor publicului, colectiile de carte, periodice, materiale audio-video și alte documente pe suport tradițional sau electronic, în mod gratuit.
Articolul 2
Statul, prin Ministerul Culturii, defineste politica naționala cu privire la biblioteci, indiferent de nivelul de subordonare a acestora, conform prevederilor legale. În acest scop el elaborează programe de interes național, adopta măsurile necesare pentru a corecta inegalitatile în accesul la lectura și veghează la asigurarea surselor de documentare pe întreg teritoriul național. Atribuțiile Ministerului Culturii sunt cuprinse în anexa nr. 1.
Articolul 3
Bibliotecile publice sunt instituții bugetare și se organizează, potrivit normelor legale, ca biblioteci de nivel național, județean, municipal, orasenesc și comunal.
Articolul 4
Bibliotecile de nivel național sunt: Biblioteca Naționala a României și Biblioteca Academiei Române și sunt organizate ca instituții bugetare, cu personalitate juridică, sub autoritatea Ministerului Culturii, respectiv a Academiei Române. Organizarea și atribuțiile acestora sunt cuprinse în anexa nr. 2, potrivit reglementărilor legale.
Articolul 5
Bibliotecile de nivel județean, municipal, orasenesc și comunal se organizează potrivit anexei nr. 3, în conformitate cu prevederile legale.
Articolul 6
Bibliotecile instituțiilor de învățământ se organizează potrivit
Legii învățământului nr. 84/1995 , republicată.
Articolul 7
Bibliotecile specializate se pot organiza în cadrul ministerelor, al altor organe centrale sau instituții, cu respectarea prevederilor legale.
Articolul 8
Fiecare biblioteca publică este răspunzătoare de fondurile și documentele pe care le are în folosință sau în proprietate, precum și de clasificarea acestora pe colecții, după normele biblioteconomice și de evidenta a patrimoniului cultural național. Răspunderea față de integritatea colectiilor se asigura în baza legii, recuperarea pagubelor facindu-se din drepturile salariale.
Precizările cu privire la colecții, depozite și activități complementare sunt cuprinse în anexa nr. 4, potrivit reglementărilor legale.
Funcțiile de conducere și de execuție (de specialitate și administrative) pentru activitatea bibliotecilor publice sunt cuprinse în anexa nr. 5, iar cele pentru activitatea bibliotecilor naționale sunt precizate în anexa nr. 6.
Criteriile de normare a personalului de specialitate din bibliotecile publice sunt menționate în anexa nr. 7, potrivit normelor legale.
Articolul 9
Bibliotecile publice pot primi spre păstrare și depozitare - de la persoane sau instituții particulare - materiale care intră în patrimoniul cultural național. În acest caz, depunatorii vor trebui sa recunoască bibliotecilor, în interesul culturii naționale, facultatea de utilizare a acestora pentru studii și cercetări științifice. Publicarea materialelor de acest fel se va face numai în baza unei convenții scrise între proprietarii de drept și directorul bibliotecii respective.
Articolul 10
Localurile bibliotecilor publice nu pot fi utilizate decît pentru colectiile, birourile și atelierele acestora. Nici o alta autoritate, instituție sau organizație de orice fel nu se poate stabili, nici măcar temporar, în biblioteci publice. Imobilele destinate bibliotecilor publice nu se pot instraina și nu li se poate schimba destinația decît în condițiile legii.
Articolul 11
Finanțarea bibliotecilor publice - cu excepția bibliotecilor naționale care sunt finanțate numai din bugetul de stat - se asigura din bugetul de stat și din bugetele unităților administrativ-teritoriale, potrivit legii anuale a bugetului de stat. Potrivit
art. 72 din Legea nr. 72/1996
privind finanțele publice, în proiectul de buget pentru bibliotecile publice, cu excepția bibliotecilor naționale, se poate preciza natura cheltuielilor, după cum urmează: salarizarea personalului, realizarea programelor culturale, 50% din achizițiile de publicații și alte materiale de biblioteca, precum și dotările pentru informatizare, prezervare și restaurare, care se cuprind în bugetul Ministerului Culturii; investițiile de construcții și montaj pentru localuri noi de biblioteci, reparațiile capitale și curente, cheltuielile gospodărești, precum și 50% din volumul achizițiilor de carte și alte documente specifice se prevăd în bugetele consiliilor locale județene, respectiv al municipiului București.
Ministerele, instituțiile asimilate acestora sau organizațiile deținătoare de biblioteci pot include în bugetul lor anual fondurile necesare întreținerii și dezvoltării bibliotecilor.
Articolul 12
Mărimea colectiei unei biblioteci publice trebuie să asigure cel puțin două unități bibliografice pe cap de locuitor și o creștere anuală a colectiei de cel puțin 150 de volume la 1.000 de locuitori.
Articolul 13
Consultarea de către utilizatori a colectiilor și cataloagelor publice este gratuita.
Articolul 14
Ministerul Finanțelor și Ministerul Transporturilor pot sa dispună reducerea cu 50% a tarifelor de expediere destinate schimbului și împrumutului interbibliotecar intern și internațional, cu excepția schimburilor comerciale, conform acordurilor internaționale la care România a aderat.
Articolul 15
Ministerul Culturii poate să înființeze Consiliul Superior al Bibliotecilor, cu rol de consultanța și avizare în domeniul cercetării, elaborării standardelor de descriere, al evaluării, evidentei, protecției, conservării, restaurarii și punerii în valoare a colectiilor bibliotecilor publice din România. Consiliul va funcționa pe lângă Ministerul Culturii și va include, pe lângă reprezentantul acestuia, un reprezentant al Academiei Române, un reprezentant al Ministerului Învățământului, directorul general al Bibliotecii Naționale a României, directorul general al Bibliotecii Academiei Române, șeful Catedrei de biblioteconomie a Universitatii București și cîte un reprezentant al asociațiilor profesionale de profil.
Articolul 16
Încălcarea prevederilor prezentului regulament atrage după sine răspunderea disciplinară, materială, civilă și administrativă și se sancționează în conformitate cu legislația în vigoare.
Articolul 17
Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentul regulament.
Articolul 18
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial al României.
Anexa 1
Statul, prin Ministerul Culturii, are responsabilități specifice potrivit normelor legale cu privire la fondurile patrimoniale ale bibliotecilor, care reprezintă o parte a avutiei naționale. El exercita controlul și intervine, dacă integritatea acestor colecții este amenințată. Ministerul Culturii oferă consultanța necesară și emite recomandările utile conservării și valorificării colectiilor patrimoniale, cu deosebire în vederea inventarierii și prezervarii în condiții adecvate; organizează depozitul legal și răspunde de recensământul și inventarierea patrimoniului de publicații la nivel național, precum și de difuzarea acestuia, favorizind cooperarea în acest domeniu; asigura controlul tehnic al bibliotecilor ce se afla în subordinea autorităților publice.
Ministerul Culturii organizează și asigura coeziunea serviciilor colective naționale între biblioteci, în special în materie de cataloage colective naționale; circulație și schimb de informații bibliografice; elaborează norme științifice și tehnice ale programelor pentru evaluarea și dezvoltarea colectiilor, pentru circulația și schimbul de documente.
Ministerul Culturii aduna datele necesare evaluării cantitative și calitative a activității tuturor bibliotecilor publice și asigura exploatarea lor la nivel național și internațional; colectează și completează studiile tehnice necesare bunei funcționari a bibliotecilor și a cooperării dintre ele.
Ministerul Culturii, alături de Academia Română, inițiază programe de cercetare naționala de care trebuie să beneficieze toate bibliotecile publice; coordonează și încurajează programele de cooperare internationala și conectarea rețelelor de biblioteci din România la rețelele internaționale de profil.
Ministerul Culturii, în acord cu organismele competente, asigura funcționarea serviciilor tehnice și administrative necesare unor biblioteci publice-pilot.
Ministerul Culturii și Ministerul Afacerilor Externe cooperează în vederea organizării și funcționarii în străinătate a unor biblioteci care să contribuie la prezentarea și difuzarea culturii române. Fiecare centru cultural român din străinătate poate să constituie și să asigure funcționarea unui serviciu de biblioteca destinat atât comunității românilor rezidenți în străinătate, cît și publicului din țara respectiva.
Anexa 2
Statul are responsabilități speciale privitoare la fondurile patrimoniale ale bibliotecilor și asigura funcționarea Bibliotecii Naționale a României sub autoritatea Ministerului Culturii și, respectiv, a Bibliotecii Academiei Române sub autoritatea Academiei Române.
1. Biblioteca Naționala a României are misiunea de a colecta, cataloga, conserva și a pune la dispoziția publicului documentele depozitului legal de care răspunde.
Atribuțiile Bibliotecii Naționale a României sunt:
* constituirea colectiilor de referința pentru producția editoriala străină, ca și pentru cea referitoare la România, sau care este editata în limba română;
* conservarea publicațiilor străine achiziționate prin acordurile proprii de schimburi internaționale;
* responsabilitatea cu privire la elaborarea bibliografiei naționale și punerea ei la dispoziția celor interesați;
* participarea la definirea politicii serviciilor naționale de lectura publică, la stabilirea regulilor de standardizare bibliografica și la aplicarea lor;
* participarea la programe naționale și internaționale de cooperare cu alte biblioteci naționale și cu organismele internaționale de control bibliografic;
* coordonarea și realizarea de programe naționale de cercetare în domeniu;
* asigurarea conservării moștenirii culturale a națiunii române, pe care o face accesibila tuturor țărilor, precum și a moștenirii intelectuale a grupurilor etnice care trăiesc în România de azi.
2. Academia Română asigura organizarea și funcționarea Bibliotecii Academiei ca instituție de cultura cu statut de biblioteca naționala, beneficiind de depozit legal.
Biblioteca Academiei Române și celelalte biblioteci care îi aparțin pot avea următoarele atribuții potrivit prevederilor legale:
* achiziționarea, organizarea, conservarea și punerea la dispoziția utilizatorilor a publicațiilor, manuscriselor, documentelor, stampelor și desenelor, monedelor, medaliilor și colectiilor din toate domeniile de activitate științifică pe care le deține;
* elaborarea și publicarea bibliografiilor naționale retrospective de carte și periodice și punerea lor la dispoziția celor interesați;
* desfășurarea de activități de cercetare în domeniu și alte discipline conexe;
* coordonarea, în cadrul rețelei de biblioteci a Academiei Române, a activității de prezervare a tezaurului național al culturii scrise;
* asigurarea schimbului și împrumutului național și internațional de publicații pentru toate instituțiile Academiei Române;
* asigurarea cooperării la nivel național și internațional în domeniul dezvoltării și automatizarii informatiei;
* participarea la programe internaționale de cooperare cu alte instituții de profil și organisme internaționale.
Anexa 3
1. Autoritățile administrației publice locale la nivel de comuna, oraș, municipiu, județ sunt obligate să asigure organizarea și funcționarea bibliotecii publice corespunzător nivelului și sferei competentei lor, pentru a permite accesul cetățenilor la informație, educație și cultura. Biblioteca, organizată la nivelul administrației publice locale, trebuie să îndeplinească trei condiții:
a) constituirea unei colecții de carte și alte documente specifice, care trebuie actualizată permanent și pusă la dispoziția publicului, conform prevederilor prezentului regulament;
b) angajarea unui personal de specialitate, în condițiile legii;
c) amenajarea, întreținerea și dotarea cu mobilier specific a unui local adecvat prezervarii colectiilor și exercitării serviciilor specifice. Sediul bibliotecii trebuie să fie situat într-un loc accesibil utilizatorilor.
2. Organizarea și funcționarea bibliotecilor publice locale se face prin hotărâre a consiliului local, în conformitate cu prevederile legii administrației publice locale.
a) Biblioteca comunală se organizează în fiecare comuna, ca instituție bugetară fără personalitate juridică, cu un fond de cel puțin 3.000 de cărți, periodice și alte documente audio-video. Funcția de bibliotecar este îndeplinită de un salariat cu norma întreaga, cu excepția comunelor cu o populație sub 1.000 de locuitori, în care funcția de bibliotecar poate fi îndeplinită și de un salariat cu jumătate de norma. În comunele cu peste 7.000 de locuitori și mai multe sate componente, biblioteca comunală poate funcționa cu doi bibliotecari cu norma întreaga. În cazuri deosebite (număr mic de locuitori, resurse materiale și financiare insuficiente), mai multe comune invecinate se pot asocia pentru organizarea unei biblioteci publice.
b) Biblioteca oraseneasca se organizează în fiecare oraș ca instituție bugetară cu personalitate juridică, cu un fond de cel puțin 18.000 de unități bibliografice (cărți, periodice și alte documente grafice și audio-video) și este condusă de unul dintre bibliotecari, care deține funcția de director sau bibliotecar-șef.
c) Biblioteca municipala se organizează în fiecare municipiu care nu este reședința de județ, ca instituție bugetară cu personalitate juridică, cu un fond de cel puțin 25.000 de unități bibliografice (cărți, periodice, alte documente grafice și audio-video) și este condusă de unul dintre bibliotecarii care îndeplinește funcția de director.
d) Biblioteca judeteana se organizează în fiecare reședința de județ ca instituție cu personalitate juridică, cu un fond de cel puțin 100.000 de unități bibliografice (cărți, periodice, alte documente grafice și audio-video) și este condusă de un director.
Biblioteca judeteana asigura servicii de lectura, studiu, informare și documentare pentru populația municipiului de reședința și asistența de specialitate pentru bibliotecile publice din județul respectiv. Ea contribuie la activitățile de interes județean și participa la constituirea, dezvoltarea, conservarea și valorificarea fondurilor documentare de interes județean și național pe care le are în colecții, la păstrarea memoriei culturale a județului.
Bibliotecile județene constituie fonduri specializate pe probleme de biblioteconomie; întreprind cercetări sociologice pentru studierea nevoilor utilizatorilor; efectuează studii pentru fundamentarea deciziilor manageriale și îndeplinesc funcția de depozit legal județean. În acest scop ele primesc gratuit de la toți editorii de pe raza județului cîte un exemplar din producția lor editoriala, indiferent de forma de imprimare a acestuia (grafica, audio-video), în funcție de volumul colectiilor, de numărul de locuitori și de nevoile acestora, în conformitate cu Legea depozitului legal.
3. Bibliotecile județene trebuie să organizeze o serie de servicii suplimentare, precum: ateliere de legatorie, ateliere tipografice și de multiplicare, laboratoare de conservare și restaurare carte. La inițiativa bibliotecilor județene, cu avizul inspectoratelor pentru cultura județene, respectiv al municipiului București, cu acordul consiliilor județene și cu aprobarea Ministerului Culturii, se pot înființa centre regionale de cooperare a bibliotecilor publice din zona respectiva, în domenii în care, singure, bibliotecile participante nu dispun de suficiente mijloace (unele servicii centralizate, achiziționarea de periodice, restaurare, amplificarea activității informațional-bibliografice, elaborarea de cataloage colective regionale, efectuarea de stagii de perfecționare a personalului, realizarea de acțiuni de dezinsecție și restaurare a colectiilor etc.). Pe baza de protocol, instituțiile participante vor conveni asupra condițiilor de sustinere financiar-materială a fiecăreia dintre activitățile Centrului de cooperare a bibliotecilor publice.
4. Bibliotecile județene din România sunt nominalizate prin ordin al ministrului culturii. Biblioteca municipala "Mihail Sadoveanu" din București are statut de biblioteca judeteana.
5. Bibliotecile județene, municipale și orășenești vor alcătui baze de date și servicii de informații despre și pentru comunitatile locale în care funcționează.
6. Bibliotecile publice pot înființa, prin decizie interna, consiliul de conducere al bibliotecii, cu rol de consultanța și avizare în domeniul programului cultural, politicii de achiziții, alcătuirii proiectului de buget al instituției.
Anexa 4
Bibliotecile publice trebuie să dispună de colecții reprezentative pentru nivelul lor de organizare și sa corespundă cunoștințelor, curentelor de opinie și intereselor tuturor membrilor comunității în serviciul cărora se afla. Reînnoirea și actualizarea permanenta a acestora în funcție de categoria organizatorică, de volumul și dimensiunile colectiilor este obligatorie.
Colectiile patrimoniale sunt formate din colecții naționale, constituite prin depozit legal, și din colecții speciale de manuscrise, documente, cărți vechi, rare sau prețioase, stampe, desene, gravuri, fotografii documentare, piese numismatice. Aceste colecții trebuie prelucrate și valorificate de către unitățile deținătoare care le au în proprietate sau în folosință. Condițiile de păstrare și de conservare a colectiilor se face în stricta conformitate cu normele de conservare stabilite de Ministerul Culturii și de legislația în domeniu.
Bibliotecile urmăresc permanent: completarea colectiilor, evidenta acestora, prelucrarea colectiilor cu activitățile specifice de cercetare, redactare, publicarea bibliografiilor naționale, regionale și speciale; depozitarea diferitelor unități fizice de biblioteca - cărți, periodice, foi volante, manuscrise, documente istorice, corespondenta și autografe, documente grafice cu valoare artistică, piese numismatice, partituri, harti, discuri, casete audio și video și orice alte materiale pe suport electronic - informarea și documentarea științifică, valorificarea patrimoniului, realizarea de produse multimedia cu valoare documentara, schimburi de publicații la nivel național și internațional, împrumutul interbibliotecar la nivel național și internațional, activități cu publicul, alte activități similare, precum și realizarea de activități specifice: legatorie de carte, ateliere tipografice și de multiplicare, laboratoare foto, laboratoare de conservare, restaurare și patologia cărții.
Activitatea depozitelor de carte, periodice și de alte materiale de biblioteca este asigurata de bibliotecari-asistenți care nu au calitatea de gestionar.
Activitatea de legatorie și tipografie se organizează potrivit normelor specifice de structura.
Laboratoarele de conservare, restaurare și patologia cărții se constituie, dacă volumul de muncă necesita cel puțin trei persoane.
Anexa 5 FUNCȚII
de conducere și de execuție (de specialitate și administrative) pentru activitatea bibliotecilor
a) Funcții de conducere:
* director general;
* director;
* director adjunct de specialitate;
* director program automatizare;
* director administrativ/șef de serviciu administrativ;
* șef de serviciu de specialitate;
* șef de birou de specialitate;
* șef de laborator;
* contabil-șef;
* jurist.
b) Funcții de execuție de specialitate:
* bibliotecar;
* bibliograf;
* paleograf;
* muzeograf;
* referent;
* cercetator științific;
* analist programator;
* programator/informatician;
* conservator;
* restaurator;
* redactor;
* sociolog;
* bibliotecar-asistent.
c) Funcții administrative:
* economist;
* inginer;
* tehnician;
* consilier juridic;
* contabil;
* dactilograf;
* casier;
* șef de depozit/magaziner;
* arhivar;
* secretar;
* garderobier;
* personal de curățenie;
* portar.
d) Muncitori:
* activitățile de baza (legatorie/tipografie);
* activități de întreținere;
* soferi;
* operatori xerox.
Anexa 6 FUNCȚII
de conducere și de execuție (de specialitate și administrative) pentru activitatea bibliotecilor naționale
a) Funcții de conducere:
* director general;
* director general adjunct;
* director de specialitate;
* director adjunct de specialitate/secretar științific;
* director adjunct economic;
* director adjunct administrativ/șef de serviciu/laborator/atelier;
* director de program de automatizare;
* șef de serviciu de specialitate;
* contabil-șef;
* șef de birou de specialitate/filiala.
b) Funcții de execuție de specialitate:
* cercetator științific;
* bibliotecar;
* bibliograf;
* paleograf;
* muzeograf;
* sociolog;
* redactor;
* analist programator;
* informatician;
* analist programator-asistent;
* operator de date;
* restaurator;
* restaurator-asistent;
* conservator;
* conservator-asistent;
* bibliotecar-asistent;
* minuitor de carte.
c) Funcții de execuție preluate din nomenclatorul general pe economie:
* consilier juridic;
* inginer;
* subinginer;
* tehnician;
* corector;
* dactilograf;
* dactilograf rotaprint;
* tehnoredactor;
* fotograf;
* arhivar;
* casier;
* contabil;
* economist;
* referent;
* referent de specialitate;
* secretar-dactilograf;
* culegator manual/zetar;
* culegator mecanic/linotipist;
* fotozincograf;
* merceolog/achizitor;
* masinist;
* mecanic de întreținere;
* mecanic linotip;
* curier;
* telefonist.
d) Muncitori:
* electrician;
* manipulant de materiale;
* îngrijitor;
* portar;
* sofer;
* muncitor necalificat.
Anexa 7 CRITERII
de normare a personalului de specialitate din biblioteci
a) Biblioteci comunale
* bibliotecar - 1 post/unitate
- 1 post în localități cu peste 3.000 de locuitori și cu cel puțin două sate componente
b) Biblioteci orășenești
* director - 1 post/unitate în localități cu peste 5.000 de locuitori
* bibliotecar - 1 post/unitate la 5.000 de locuitori.
c) Biblioteci municipale
* director - 1 post/unitate
* bibliotecar - 1 post la 5.000-7.000 de locuitori
* conservator - 1 post/unitate
* bibliotecar operator informatica - 1 post/unitate în condițiile automatizarii.
În orașele cu până la 5.000 de locuitori, activitatea bibliotecarilor se asigura cu un singur bibliotecar, salariat cu norma întreaga.
1 post/unitate pentru bibliotecile care dețin peste 500 de cărți de patrimoniu.
d) Biblioteci județene
* director general (în bibliotecile care îndeplinesc condițiile pentru aceasta funcție) - 1 post/unitate
* director de specialitate - 1 post/unitate
* director adjunct - 1 post/unitate
* director de program - 1 post/unitate
* bibliotecar, bibliograf, paleograf, referent - 1 post la 5.000-7.000 locuitori
* analist programator, programator - 1 post la 50.000 de volume existente
- 1 post/unitate pentru asistența de specialitate
* conservator - 2 posturi/unitate
* redactor - 1 post/unitate
* cercetator științific - 1 post/unitate pentru colectiile de patrimoniu.
e) Biblioteci naționale
1. Personal de conducere - pentru Biblioteca Naționala a României și Biblioteca Academiei Române se acordă, potrivit structurilor organizatorice aprobate de autoritățile responsabile, în baza regulamentelor de organizare și funcționare și a organigramelor anexe.
2. Personal de execuție de specialitate:
* 1 post la 500 de volume achiziționate anual (se are în vedere dispersarea surselor de achiziție și lipsa surselor de informare față de perioada anterioară anului 1990, automatizarea serviciului de dezvoltare și evidenta a colectiilor implicind crearea și exploatarea mai multor baze de date);
* 1 post la 5.000 de unități bibliografice luate anual în evidenta în sistem automatizat;
* 1 post la 2.500 de volume prelucrate anual în sistem automatizat pentru organizarea colectiilor și cataloagelor;
* 1 post pe schimb la 50.000 de volume - colecții active care se servesc în sălile de lectura;
* 1 post la 100.000 de volume - colecții destructurate care urmează a fi luate în evidenta și prelucrare;
* 1 post la 12.000 de volume consultate anual;
* 1 post la 1.500 de referințe și referate bibliografice elaborate anual (în afară de sistemul clasic, acestea se realizează pe C.D. INTERNET, E-mail, OCLC etc.);
* 1 post la 1.000 de referințe bibliografice pentru colectiile speciale;
* 1 post restaurator la 1.000 de unități bibliografice pentru colectiile speciale;
* 1 post muzeograf pentru fiecare colectie de documente grafice cu valoare artistică în parte;
* 100 de posturi activități nenormabile (1 post la circa 90.000 de unități bibliografice, fond general):
- activitate de cercetare științifică fundamentală și aplicativa asupra domeniului de baza și celor adiacente, precum și a propriilor colecții;
- relații de împrumut și schimb internațional; biblioteci externe;
- asigurarea serviciilor centralizate și a asistenței de specialitate pentru biblioteci; cercetare sociologica de profil;
- demers social: organizare de acțiuni culturale, prestare de servicii publice;
- participarea bibliotecilor naționale la programele unor organizații și organisme internaționale: UNESCO, BIEF, ISDS, Uniunea Europeană, IFLA, FID, ISBN etc.
3. Profesii preluate din nomenclatorul general pe economie, prevăzute în serviciile, atelierele și laboratoarele auxiliare.
Numărul posturilor se va stabili anual de către Ministerul Culturii, la propunerea Comitetului director al Bibliotecii Naționale a României și, respectiv, de către Academia Română pentru Biblioteca Academiei, avîndu-se în vedere următoarele:
* volumul activității desfășurate de serviciile și birourile de personal, salarizare, organizare a muncii, juridic, financiar-contabilitate, control financiar, administrativ-aprovizionare;
* asigurarea permanenta a pazei și securității tuturor sediilor în care se desfășoară activitatea;
* asigurarea personalului de întreținere, conform normelor stabilite pentru instituțiile publice cu coeficient maxim de frecventare;
* activitatea atelierelor și laboratoarele în condițiile conversiei la evidenta, prelucrarea și multiplicarea automatizata și cu utilaje moderne.
REGULAMENT
privind organizarea și funcționarea așezămintelor pentru cultura și educația adulților
Articolul 1
Educația adulților cuprinde totalitatea activităților culturale și a proceselor de educație care au loc în societate, ca o continuare și intregire a învățământului obligatoriu (liceal, profesional și superior), și urmărește dezvoltarea generală a societății și personalității umane, promovarea culturii umanist-științifice, politice, morale, artistice, ca și participarea tuturor membrilor societății la viața civică.
Programele susținute de instituțiile pentru educația adulților sunt cuprinse în anexa nr. 1.
Articolul 2
Statul sprijină și garantează, prin Ministerul Culturii, în condițiile legii, buna funcționare a acestor instituții. În acest scop se înființează, pe lângă Ministerul Culturii, Consiliul Național pentru Educația Adulților, cu rol consultativ în privinta organizării, funcționarii și activității adecvate acestui serviciu public.
Articolul 3
Sistemul educației adulților cuprinde următoarele tipuri de instituții: universități populare, centre de conservare și valorificare a traditiei populare, cămine culturale, case de cultura, școli populare de arta, cluburi, asociații și alte organizații nonguvernamentale.
Articolul 4
Instituțiile pentru educația adulților sunt acreditate de către Ministerul Culturii, cu avizul Consiliului Național pentru Educația Adulților, și pot funcționa ca structuri de stat, particulare, patronale, sindicale, de nivel național sau local, în conformitate cu reglementările metodologice și cu standardele stabilite de către Ministerul Culturii, în colaborare cu Ministerul Învățământului și cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Instituțiile de sub autoritatea Ministerului Culturii și a unităților administrativ-teritoriale sunt cuprinse în anexa nr. 2.
Articolul 5
O instituție este acreditata sa organizeze programe de educație a adulților, dacă îndeplinește următoarele condiții: dispune de sediu și de condiții materiale și tehnice adecvate; are personal calificat din punct de vedere pedagogic și de specialitate; este condusă de o persoană competența și este girata de un consiliu științific de autoritate; respecta legile și Constituția tarii; promovează o cultura umanista și științifică. Se recomanda ca participarea la cursuri să fie stabilită pentru utilizatori la un nivel care să nu depășească salariul minim brut pe țara. Elevii, studenții, somerii, pensionării și cei cu handicap fizic beneficiază de o reducere cu 50% a acestor cursuri, restul fiind suportat de la buget. Plata profesorilor se face potrivit condițiilor de salarizare a personalului din învățământ, în condițiile legii.
Articolul 6
Instituțiile de educație a adulților pot avea personalitate juridică, după caz. Conducerea executivă și științifică a instituțiilor de educație a adulților se stabilește potrivit statutelor și regulamentelor proprii de organizare și funcționare aprobate de Ministerul Culturii, cu avizul Consiliului Național pentru Educația Adulților.
Articolul 7
Instituțiile de educație a adulților dispun de autonomie pedagogica, administrativă și funcțională, în vederea organizării unor programe care să vizeze domenii prioritare pentru utilizatorii potențiali, pentru proiectele educaționale și culturale locale, județene și naționale, pentru grupurile sociale cu nevoi speciale.
Articolul 8
Instituțiile de educație a adulților au dreptul sa organizeze examene, sa elibereze diplome și documente care să ateste frecventarea și absolvirea unui program susținut. Aceste documente pot reprezenta o recomandare în deciziile de angajare și promovare profesională.
Articolul 9
Administrațiile județene, municipale și comunale susțin și promovează instituțiile pentru educația adulților din teritoriu și programele de cooperare a acestora, potrivit prevederilor legale.
Articolul 10
Finanțarea instituțiilor de educație a adulților se face din bugetul de stat sau din bugetul administrației publice locale, în funcție de subordonare. Efectuarea cheltuielilor de către instituțiile cuprinse în anexa nr. 2 se face în condițiile stabilite prin
Ordonanța Guvernului nr. 9/1996 .
Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentul regulament.
Articolul 11
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial al României.
Anexa 1 Programele instituțiilor pentru educația adulților:
- se adresează, în special, populației adulte în vârsta de peste 18 ani sau, atunci când este necesar, în vârsta de peste 16 ani;
- accepta realitatea ca procesele de invatare nu au limite de vârsta, ca educația tinerei generații se armonizeaza cu educația generatiei adulte;
- sunt fundamentale pentru formarea unei societăți bazate pe educație, capabilă să se adapteze prin invatare continua la o lume în schimbare;
- constituie un răspuns la multitudinea nevoilor sociale și culturale cu care societatea românească se confrunta în prezent și au implicații în evoluția pe termen mediu și lung a acesteia;
- țin seama de schimbările privind: bazele ideologice ale societății; structurile de educație; activitățile profesionale; modul de utilizare a timpului liber; factorii demografici; modelele culturale; grupurile sociale prioritare; diversitatea și pluralismul valorilor;
- au în vedere: dezvoltarea intelectuală și spirituală a personalității umane; asimilarea valorilor culturale fundamentale; formarea sentimentului estetic și a judecaților de valoare, dezvoltarea spiritului critic, precum și stimularea capacităților creatoare ale omului;
- urmăresc însușirea cunoștințelor și a deprinderilor profesionale care să-i permită omului sa desfășoare o activitate productiva, să se integreze activ în piața muncii, în dinamica profesională și să se recalifice, să-și pregătească alternative profesionale, să fie inventiv și eficient;
- sunt destinate sa susțină atât persoana umană, cît și societatea în ansamblul ei sa funcționeze normal prin dezvoltarea continua a capacităților și a talentelor umane și crearea premiselor de valorificare a acestora, prin extinderea învățării sociale;
- sunt deschise tuturor membrilor societății și categoriilor sociale, indiferent de sex, religie, apartenența etnică sau politica;
- reprezintă o activitate de baza într-o societate democratica, susțin procesele sociale și individuale de adaptare inteligenta, rapida și productiva într-o lume în schimbare;
- consfințesc dreptul la educație și informație pe tot parcursul vieții, pentru fiecare cetățean, și recunosc ca educația este un proces dinamic și evolutiv, definitoriu pentru condiția umană și progresul social;
- urmăresc să ofere sanse egale și de acces la educație și instruire pentru toți membrii societății, pe tot parcursul vieții lor, să-i susțină în eforturile personale de schimbare într-un mediu socioprofesional și sociocultural în continua evoluție, sa lărgească câmpul alegerilor posibile;
- urmăresc diminuarea deficiențelor de educație și invatare, completarea, aprofundarea și innoirea cunoștințelor, deprinderilor și valorilor necesare în plan profesional, precum și exercitarea unor profesiuni și operațiuni noi, cerute într-o lume competitivă;
- urmăresc reconstructia permanenta a experienței individuale și sociale.
Anexa 2
1. Căminele culturale se pot organiza în fiecare comuna, ca unități cu venituri extrabugetare și alocații de la bugetul de stat, cu personalitate juridică, în vederea desfășurării unor activități cultural-educative și de divertisment cu caracter permanent, cu condiția sa existe cel puțin o sala de spectacol dotată cu echipamente minime acestui scop.
Activitatea caminului cultural este condusă de un director, salarizat cu norma întreaga, potrivit normelor legale.
2. Casele de cultura se pot organiza de către unitățile administrativ-teritoriale în municipii, orașe, stațiuni balneoclimaterice, și în sectoarele municipiului București, ca unități cu personalitate juridică, finanțate din venituri extrabugetare și din alocații de la bugetul de stat.
Ele pot funcționa și în structura unor organizații sindicale, de tineret, asociații nonguvernamentale, dacă îndeplinesc condițiile necesare de acreditare, stabilite de către Ministerul Culturii, Ministerul Învățământului, Ministerul Finanțelor și Consiliul Național pentru Educația Adulților.
3. Universitățile populare se pot organiza de către unitățile administrativ-teritoriale în municipii, orașe și comune, ca instituții publice cu personalitate juridică, finanțate din venituri extrabugetare și din alocații de la bugetul de stat.
4. Școlile populare de arta se pot organiza de către unitățile administrativ-teritoriale în municipii și orașe, ca instituții publice cu personalitate juridică, potrivit normelor de structura specifice, aprobate pentru liceele de specialitate (de arta) prin reglementările Ministerului Învățământului. Finanțarea se asigura din venituri extrabugetare și din alocații de la bugetul de stat.
5. Centrele de conservare și valorificare a traditiei populare se pot organiza de către unitățile administrativ-teritoriale în municipiile reședința de județ și în municipiul București, ca instituție publică cu personalitate juridică.
REGULAMENT
privind organizarea și funcționarea oficiilor pentru patrimoniul cultural național, județene și al municipiului București
Articolul 1
Patrimoniul cultural național cuprinde totalitatea bunurilor imobile și mobile, semnificative pentru cultura și civilizatia românească, precum și valorile care aparțin tezaurului cultural universal, prezervate și existente pe teritoriul României, a căror păstrare reprezintă, din punct de vedere istoric, cultural, științific și tehnic, un interes public.
Protecția și imbogatirea patrimoniului cultural național se fac în scopul conservării, valorificării și transmiterii acestuia generațiilor viitoare.
Patrimoniul cultural național este parte a avutiei naționale.
Articolul 2
Patrimoniul cultural imobil se constituie din totalitatea bunurilor imobile sau a ansamblurilor de bunuri imobile cu valoare arheologică, istorica, arhitecturala, religioasă, urbanistica, artistică, peisagistica sau tehnico-științifică. Monumentele istorice pot fi: monumente arheologice, situri arheologice, monumente și ansambluri de arhitectura și urbanism, monumente de arta, clădiri, monumente tehnice, locuri istorice, parcuri și grădini.
Componentele artistice, elementele constitutive și de mobilare interioară și exterioară, precum și zonele de protecție sunt considerate parte integrantă a monumentelor istorice ocrotite.
Articolul 3
Patrimoniul cultural mobil se constituie din totalitatea bunurilor culturale mobile care prezintă un interes public:
a) bunuri cu valoare artistică deosebită: obiecte de arta plastica, decorativa și aplicată, stravechi, antice, medievale sau moderne, care sunt opere reprezentative ale unor mari personalități române ori străine sau care, fiind creație anonima, prin nivelul artistic, prin trăsăturile caracteristice și prin raritatea lor, sunt în cel mai înalt grad reprezentative pentru cultura și arta naționala;
b) bunuri cu valoare istorica și documentara semnificativă: obiecte și documente cu caracter de izvor probatoriu sau memorial pentru istoria dezvoltării societății - manuscrise, cărți bibliofile, înregistrări audiovizuale sau alte bunuri cu caracter de unicat ori de mare raritate, reprezentative pentru anumite epoci, instituții, evenimente sau personalități; piese, dispozitive și unelte folosite de om pentru cistigarea existenței sale: arme, piese de port și habitat, precum și de orice alte mărturii reprezentative pentru modul de viața al societății românești în diferitele sale stadii de dezvoltare; mărturii valoroase ale istoriei științei și tehnicii; mijloace de schimb monetare sau premonetare, rare sau cu mare valoare documentara, raritati filatelice;
c) bunuri cu valoare de document al naturii, cum sunt: fosile, trofee, endenisme și tipuri conservate sau naturalizate, formațiuni cristaline rare, colecții de piese zoologice, botanice, paleontologice sau mineralogice din rezervațiile naturale.
Articolul 4
Protecția patrimoniului cultural-național imobil și mobil se exercită, în fiecare județ și în municipiul București, prin oficiile pentru patrimoniul cultural național, județean și al municipiului București (denumite în continuare O.P.C.N.).
Articolul 5
O.P.C.N. se organizează ca instituții publice de specialitate, cu personalitate juridică, în subordinea inspectoratelor pentru cultura județene, respectiv al municipiului București (denumite în continuare inspectoratul pentru cultura teritorial), având atribuțiile stabilite prin
art. 14 și 15 din Legea nr. 41/1995 , finanțate din venituri extrabugetare și din alocații de la bugetul de stat. Efectuarea cheltuielilor de către O.P.C.N. se face în condițiile stabilite prin
Articolul 6
Conducerea O.P.C.N. este exercitată de un director numit, în condițiile legii, de consilierul-șef al inspectoratului pentru cultura teritorial, cu avizul direcțiilor de specialitate din Ministerul Culturii. O.P.C.N. funcționează având în structura:
a) Serviciul pentru patrimoniul cultural mobil, condus de un conservator-șef.
Încadrarea serviciului se efectuează asigurindu-se specializările din domeniile: conservare, arta decorativa, arta plastica, arheologie, carte rara, etnografie, istorie, cartografie, memorie audiovizuala, numismatica, științele naturii, știința și tehnica, filatelie.
Serviciul pentru patrimoniul cultural mobil include, cu atribuții specifice, Secretariatul pentru evidenta și export definitiv, format din: analist programator, programator, custode, secretar-dactilograf, arhivar.
b) Serviciul pentru patrimoniul cultural imobil, condus de un arhitect/inginer constructor numit în condițiile legii.
Încadrarea serviciului se efectuează asigurindu-se specializările din domeniile: arhitectura, arheologie, inginerie.
Serviciul pentru patrimoniul cultural imobil include, cu atribuții specifice, Secretariatul pentru evidenta, alcătuit din: analist programator, programator, secretar-dactilograf, arhivar.
c) Laborator foto, cu 1-3 angajați și dotările necesare.
Articolul 7
În județele în care, datorită numărului mare al bunurilor care aparțin patrimoniului cultural național, se simte nevoia unei colaborări a O.P.C.N. cu alți factori, se poate înființa Comisia pentru patrimoniul cultural național mobil și imobil, judeteana și a municipiului București (denumita în continuare C.J.P.C.N.), organism specializat, județean și al municipiului București, cu rol de consultanța și intervenție în domeniul protecției, conservării și punerii în valoare a bunurilor patrimoniului cultural național.
Articolul 8
C.J.P.C.N. se poate organiza prin ordin al prefectului, pe lângă prefectura județului/municipiului București, la propunerea consilierului-șef al inspectoratului pentru cultura teritorial.
C.J.P.C.N. are următoarea componenta:
- prefectul/subprefectul județului/al municipiului București - președinte
- directorul O.P.C.N. - secretar
- reprezentant al Direcției monumentelor istorice din cadrul Ministerului Culturii (denumita în continuare D.M.I.) - membru
- reprezentant al Direcției muzeelor și colectiilor din cadrul Ministerului Culturii (denumita în continuare D.M.C.) - membru
- consilierul-șef al inspectoratului pentru cultura teritorial - membru
- consilierul de specialitate al inspectoratului pentru cultura teritorial (arhitectul șef) - membru
- specialiști pe domenii ai O.P.C.N. și din alte instituții - membri
- arhitectul-șef al județului/municipiului București - membru
- arhitectul-șef al municipiului reședința de județ/sectorului din municipiul București - membru
- 2 consilieri județeni/municipali în București - membri
- reprezentant al direcției generale a finanțelor publice și controlului financiar de stat județene/a municipiului București - membru
- reprezentant la Ministerului de Interne - membru
- 2 personalități cu specializare și activitate în domeniul patrimoniului cultural național - membri
- reprezentant al cultelor - membru
- reprezentant al muzeului județean/al municipiului București - membru
- 1-2 reprezentanți ai unor organizații culturale neguvernamentale care au ca obiect al activității protecția patrimoniului cultural național - membri.
C.J.P.C.N. se întrunește trimestrial sau ori de cîte ori este nevoie și funcționează în baza unui regulament elaborat de Ministerul Culturii, cu avizul comisiilor naționale specializate.
Articolul 9
C.J.P.C.N. are următoarele atribuții:
- avizează propunerile O.P.C.N. de clasificare și de înregistrare a monumentelor în Inventarul suplimentar al monumentelor istorice, programul general al sapaturilor arheologice din județ, programele culturale de valorificare a patrimoniului cultural, alte activități și acțiuni care privesc studierea, ocrotirea și conservarea patrimoniului cultural;
- propune orientări pentru realizarea pe plan județean a politicii naționale privitoare la ocrotirea și păstrarea patrimoniului cultural mobil și imobil;
- supraveghează protecția patrimoniului cultural din județ și intervine ori de cîte ori bunurile sunt amenintate;
- analizează contestațiile în legătură cu exportul definitiv al bunurilor culturale, formulează concluzii în legătură cu acestea și le transmite, prin O.P.C.N., o dată cu contestațiile, comisiei specializate a Ministerului Culturii, care va lua decizia finala;
- suscita și întreține în opinia publică un spirit de ocrotire a valorilor culturale.
C.J.P.C.N. nu poate dezbate o chestiune în privinta căreia Comisia Naționala a Muzeelor și Colectiilor sau Comisia Naționala a Monumentelor Istorice a emis o decizie.
Articolul 10
Evidenta patrimoniului cultural național se realizează de către O.P.C.N. prin doua proceduri:
- clasarea primara - identificarea bunurilor imobile sau a unor părți ale acestora, a căror păstrare prezintă un interes public din punct de vedere istoric sau artistic și care se propun spre clasare definitivă D.M.I. din cadrul Ministerului Culturii, potrivit
- înscrierea bunurilor imobile sau a părților acestora, care prezintă un interes istoric sau artistic suficient pentru a justifica prezervarea lor, în Inventarul suplimentar al monumentelor istorice, cu avizul C.J.P.C.N.
Articolul 11
Orice cerere de clasare sau de înscriere a unui imobil este operabila numai însoțită de documente fotografice și grafice, precum și de descrierea acestuia în totalitate sau sub aspectele sale cele mai interesante.
Articolul 12
Imobilele sau parte din imobilele publice sau private din categoria "C" sau neclasate, care, fără a justifica o procedură de clasare imediata, prezintă un interes istoric sau artistic suficient pentru a indreptati ocrotirea lor, vor putea fi înscrise printr-o decizie a O.P.C.N. în Inventarul suplimentar al bunurilor imobile din județ. Înscrierea pe aceasta lista, care indica aceleași elemente ca și în cazul bunurilor clasate, va fi notificată proprietarilor, în termen de 30 de zile de la înregistrare și presupune obligația acestora de a nu proceda la nici o modificare a imobilului sau a unor părți ale imobilului înscris, fără a înștiința, cu 4 luni înainte, O.P.C.N. și Ministerul Culturii în privinta intențiilor și a lucrărilor pe care doresc să le realizeze.
Articolul 13
Dosarul de protecție (procedura de clasare sau de înscriere) se alcătuiește de către O.P.C.N., la nevoie, cu asistența solicitantului, și cuprinde:
- fișa documentara cu informații detaliate asupra bunului imobil (situația juridică, inserarea în mediul înconjurător, interesul istoric sau arheologic, starea de conservare);
- documente-anexe care permit identificarea acestui imobil (fotografii, planuri, schite, extrase din cadastru etc.);
- avizele arhitectului-șef al monumentelor din cadrul O.P.C.N. și al C.J.P.C.N.
Articolul 14
O.P.C.N. elaborează necesarul de lucrări de conservare-restaurare, stabilit în baza identificarii stării fizice a monumentelor și a cererilor deținătorilor, și estimeaza fondurile. Propunerile din județe sunt selecționate de către C.J.P.C.N. și se transmit, prin O.P.C.N., D.M.I. din Ministerul Culturii.
O.J.P.C.N. alcătuiește și transmite Ministerului Culturii și Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului Registrul-cadastru al suprafețelor de teren care conțin situri și santiere arheologice, rezervații etnografice și naturale, precum și ariile de protecție a monumentelor istorice care aparțin patrimoniului cultural național.
Articolul 15
Inspectoratele pentru cultura teritoriale coordonează activitatea O.P.C.N. în vederea realizării lucrărilor de protecție, conservare și restaurare pentru monumentele istorice avizate și aprobate prin Planul anual de conservare-restaurare al Ministerului Culturii și sprijină măsurile întreprinse de proprietari, de către titularii de drepturi reale și de titularii dreptului de administrare în privinta protecției și conservării monumentelor istorice pe care le au în responsabilitate directa.
În cazul lucrărilor realizate cu participarea comuna a Ministerului Culturii și a deținătorului, acesta din urma încheie cu inspectoratul pentru cultura teritorial o convenție care precizează cuantumul participării sale și obligativitatea plății acestuia.
Inspectoratele pentru cultura teritoriale, prin arhitectul-șef din schema lor de încadrare, asigura procedura de licitare a lucrărilor și contractele de proiectare și execuție.
Participarea financiară a Ministerului Culturii depinde de starea, de importanța edificiului și de nivelul alocațiilor primite anual de la bugetul de stat pentru sprijinirea monumentelor istorice.
Proprietarii și deținătorii cu orice titlu de monumente istorice au obligația să asigure periodic lucrările de întreținere și de reparații curente.
O.P.C.N. urmărește modul de realizare a acestor lucrări.
Articolul 16
Bunurile de patrimoniu cultural mobil clasificate se înscriu în aceleași condiții ca și bunurile imobile.
Articolul 17
O.P.C.N. controlează periodic starea de conservare a bunurilor clasate și înscrise, verifica respectarea normelor și metodologiilor specifice și acționează, după caz, pentru sancționarea nerespectării acestora.
Articolul 18
Bunurile culturale de orice natura descoperite cu prilejul cercetărilor arheologice, geologice sau ca urmare a lucrărilor de săpături și excavare a solului, indiferent de scopul acestora, sunt proprietate publică.
Articolul 19
Săpăturile sistematice și de salvare, prospectiunile arheologice sunt promovate, autorizate, indrumate, coordonate și controlate de Comisia Naționala de Arheologie. Lucrările arheologice de pe teritoriul unui județ/municipiului București se fac cu informarea O.P.C.N. și a C.J.P.C.N.
Articolul 20
Proprietarii sau titularii drepturilor reale asupra terenurilor în subsolul cărora s-au descoperit bunuri culturale au obligația să le predea în termen de 24 de ore posturilor de poliție pe raza cărora sunt situate acestea, conform prevederilor legale.
Posturile de poliție au obligația sa anunțe O.P.C.N. asupra situațiilor de la alineatul precedent în termen de 3 zile de la primirea bunurilor și sa transmită în termen de 10 zile aceste bunuri spre expertizare.
Articolul 21
Centrul de Informatica și Memorie Culturală din subordinea Ministerului Culturii are următoarele atribuții:
a) verifica și centralizează listele cu bunurile culturale clasate și documentațiile aferente transmise de către O.P.C.N.;
b) organizează și prelucreaza toate informațiile despre bunurile culturale clasate, pentru a realiza:
- inventarele naționale ale bunurilor culturale mobile și imobile clasate;
- stabilirea în timp a stării de sănătate a patrimoniului;
- cercetarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural național;
- arhiva de imagini a bunurilor culturale clasate;
c) realizează programul național unitar de informatizare a evidentei științifice a patrimoniului cultural național;
d) administrează și dezvolta bazele de date ale patrimoniului cultural național; întreține listele oficiale ale patrimoniului cultural imobil și mobil (categoriile Tezaur și Fond);
e) asigura racordarea sistemului național de evidenta a patrimoniului cultural la sistemele internaționale; urmărește alinierea standardelor de evidenta naționale la cele internaționale, pentru a se facilita atât accesul specialiștilor români la informațiile de patrimoniu aflate pe plan internațional, cît și cunoașterea pe plan mondial a valorilor patrimoniului cultural al României;
f) asigura perfecționarea personalului din cadrul O.P.C.N., responsabil cu evidenta informatizata a patrimoniului cultural local;
g) derulează și alte activități de înregistrare, prelucrare și valorificare a informațiilor din celelalte domenii ale culturii.
Articolul 22
O.P.C.N. au dreptul sa încheie contracte de colaborare, în condițiile legii, pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, cu instituțiile publice specializate care realizează lucrări de cercetare, proiectare și restaurare în domeniul evidentei, conservării și valorificării patrimoniului cultural național (muzee, biblioteci, institute de cercetare, laboratoare de restaurare etc.), precum și contracte individuale cu specialiști atestați în acest domeniu.
---------------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.