Instrucțiunile nr. 380/1969

Articolul 1

Amplasarea, punerea în valoare, contractarea, predarea spre exploatare, epocile și termenele de tăiere și scoatere, doborîrea și fasonarea masei lemnoase, scosul și apropiatul materialului lemnos din păduri, curățirea și reprimirea suprafețe lor exploatate, precum și controlul și evidențele acestora, se execută în conformitate cu prezentele instrucțiuni, obligatorii pentru toate organizațiile socialiste care au în administrare sau folosință fondul forestier, precum și pentru cele care exploatează materialul lemnos din păduri.

II. Amplasarea masei lemnoase

Articolul 2

Volumul masei lemnoase de amplasat pentru fiecare an de producție, prevăzut în planul de stat, se defalcă pe inspectorate silvice de către Direcția fond forestier din Departamentul silviculturii, cu consultarea organului competent din Ministerul Industriei Lemnului și se comunică acestor inspectorate cu 2 ani și 8 luni înainte de începerea anului forestier.

Articolul 3

În termen de o lună de la primirea cifrelor de plan pentru masa lemnoasă de amplasat, inspectoratul silvic defalcă sarcinile pe ocoale silvice, în raport cu resursele fiecăruia și le comunică acestora.

Articolul 4

Pe baza sarcinilor primite de la inspectoratul silvic, ocolul silvic, în termen de o lună, amplasează masa lemnoasă pe unități de producție și unități amenajistice, iar amplasarea o comunică unităților de exploatare, pentru avizare, punîndu-le la dispoziție pentru studiere amenajamentele silvice.

Unitatea de exploatare analizează lucrarea de amplasare primită de la ocolul silvic, căruia îi comunică, în termen de o lună, avizul, însoțit de eventuale obiecțiuni, cu propuneri corespunzătoare.

Netransmiterea nici unei comunicări în acest termen se consideră aviz favorabil.

Înăuntrul unui termen de cel mult 30 zile de la primirea obiecțiunilor, ocolul silvic împreună cu unitatea de exploatare analizează obiecțiunile și le rezolvă în măsura în care ele sînt îndreptățite, consemnînd rezultatul într-un proces-verbal.

Lucrarea de amplasare, însoțită de procesul-verbal cuprinzînd obiecțiunile nerezolvate se înaintează inspectoratelor silvice cu 2 ani și 2 luni înainte de începerea anului forestier.

Articolul 5

Inspectoratele silvice verifică lucrările de amplasare, întocmite de ocoalele silvice, în termen de 2 luni și în același termen rezolvă obiecțiunile împreună cu conducerea unităților de exploatare, consemnînd rezultatul într-un proces-verbal, și face centralizarea acestor lucrări.

Lucrarea centralizatoare, însoțită de procesele-verbale cuprinzînd obiecțiunile nerezolvate și solicitările unor derogări de la prevederile amenajamentelor, se depune de către inspectoratele silvice la Direcția fond forestier, menționîndu-se divergențele nerezolvate, cu justificări și propuneri.

Articolul 6

Direcția fond forestier, în colaborare cu organul competent din Ministerul Industriei Lemnului, analizează lucrările de amplasare și, în termen de 2 luni, soluționează obiecțiunile rămase nerezolvate de către inspectoratele silvice.

După soluționarea obiecțiunilor și cererilor de derogări, Direcția fond forestier comunică inspectoratelor silvice soluțiile adoptate, precum și aprobarea lucrărilor de amplasare, cu 1 an și 10 luni înainte de începerea anului forestier.

Articolul 7

Amplasarea parchetelor de produse principale și secundare se face pe baza studiilor de perspectivă, cu respectarea prevederilor amenajamentelor, în raport cu necesitățile culturale ale arboretelor, anii de fructificație, vîrsta, înălțimea, nevoia de adăpost contra factorilor climatici daunători, ale semințișului, condițiile de exploatare și transport, rolul funcțional al pădurilor și sarcinile de ridicare a producției și productivității pădurilor.

Articolul 8

Volumul de masă lemnoasă se amplasează în parcelele care gravitează spre instalațiile de transport existente sau prevăzute a se construi, precum și în cele care se află la o distanță maximă de 2 km, pentru produsele principale, și de 1,5 km, pentru produsele secundare. Distanța maximă se socotește de la instalația de transport pînă la marginea parcelei.

Pe unități de producție repartizarea se face astfel:

- pentru fiecare unitate de producție cîte o posibilitate;

- diferența rămasă de amplasat se repartizează pe toate unitățile de producție în care este permisă depășirea posibilității, proporțional cu aceasta, fără a depăși 1,5 posibilități;

- solicitarea unităților de producție peste 1,5 posibilități se va putea face ținîndu-se seama de capacitatea maximă a instalațiilor de transport existente și a celor prevăzute a se înființa, și numai cu aprobarea Direcției fond forestier.

Articolul 9

În unitățile de producție în care se aplică tăieri succesive, progresive și combinate, la amplasare se va ține seama în primul rînd de necesitatea aplicării tăierilor definitive și de dezvoltare, în funcție de stadiul regenerării.

În arboretele parcurse cu tăieri și neregenerate sau cu regenerare insuficientă se amplasează masa lemnoasă pentru tăieri corespunzătoare, creîndu-se în prealabil condiții pentru regenerarea naturală sau luîndu-se măsuri pentru regenerarea artificială a suprafețelor neregenerate.

Amplasarea masei lemnoase, la tăierile de însămînțare în cadrul tratamentelor tăierilor succesive, combinate și progresive, este admisă numai în cazul cînd volumul de masa lemnoasă existent în arboretele parcurse în prealabil cu tăieri de regenerare nu asigura recoltarea posibilității pînă la o nouă fructificație. Pentru a amplasa astfel de tăieri, trebuie ca volumele de masă lemnoasă din arboretele parcurse, dintr-o unitate de producție, să fie mai mic de 8-10 posibilități la fagete și fagete cu rășinoase, 6-8 posibilități la stejarete, girnitete, gorunete și slesuri.

În același timp, prin amplasare se va urmări asigurarea cu resurse de masă lemnoasă a planului de producție pentru perioada cu restricții, din parchete fără restricții: tăieri de însămînțare în afara anilor de fructificație, tăieri în suprafețe destinate înființării culturilor speciale, tăieri de refacere și tăieri pentru lichidarea arboretelor cu regenerări necorespunzătoare.

În cazul bazinelor ce au fost înfundate și s-au deschis în ultimii ani, Direcția fond forestier poate aproba, de la caz la caz, derogări de la alineatul precedent.

Articolul 10

În anii de fructificație abundentă și mijlocie, în cazul cînd este necesar să se obțină regenerarea sub masiv pe noi suprafețe, unitățile silvice, cu acordul unităților de exploatare, pot propune revizuirea amplasării, stabilindu-se tăieri de însămînțare în unitățile amenajistice dotate cu instalații de transport, în volum de masă lemnoasă de aceleași specii, echivalent calitativ. Schimbările de amplasări se efectuează numai cu aprobarea Direcției fond forestier.

III. Punerea în valoare a masei lemnoase

Articolul 11

Actul de punere în valoare este documentul prin care se estimează cantitativ, calitativ și valoric masa lemnoasă amplasată pentru exploatare.

Actele de punere în valoare se întocmesc de ocoalele silvice și se aproba de organele competente, conform reglementărilor în vigoare.

Actele de punere în valoare se întocmesc pentru unitățile amenajistice prevăzute în lucrările de amplasare aprobate de Departamentul silviculturii și potrivit sarcinilor speciale comunicate de acesta, executîndu-se conform instrucțiunilor în vigoare, de punere în valoare și de aplicare a tratamentelor. Ocoalele silvice vor aduce la cunoștința unităților de exploatare termenele la care vor efectua culegerea de date pe teren pentru întocmirea actelor de punere în valoare și le vor cere să trimită delegați, cu mențiunea că în caz de neprezentare lucrarea se va efectua fără participarea acestora.

Articolul 12

Actele de punere în valoare destinate planului de producție al anului următor, aprobate de organele competente, vor fi predate unităților de exploatare de către ocoalele silvice, pe măsura definitivării lor și cel mai tîrziu la 31 ianuarie.
Volumul masei lemnoase prevăzute în actele de punere în valoare predate, a căror valorificare a fost amînată cu 2 sau mai mulți ani, va fi reactualizat cu ocazia predării parchetelor respective, prin adăugarea creșterii medii curente prevăzute în amenajamente sau în tabelele de producție, pentru arborii destinați exploatării.
Fac excepție de la termenul prevăzut în alin. 1:
- actele de punere în valoare pentru tăierile de însămînțare, în anii de fructificație abundentă și mijlocie, care se predau pînă la 15 iulie, anterior începerii anului forestier; pentru arboretele în care stejarul este specia de baza, termenul de predare este 1 august;
- actele de punere în valoare pentru eventualele suplimentari de masa lemnoasă, pentru care termenele se stabilesc cu ocazia suplimentarii;
- actele de punere în valoare pentru produsele secundare, care se predau pînă la începerea anului forestier;
- actele de punere în valoare pentru produsele accidentale (arbori uscați, atacați de insecte, arborete incendiate, doborîturi de vînt, rupturi provocate de zăpada etc.), care se întocmesc și se predau unităților de exploatare în cel mult 30 zile de la data identificării lor. Intra în aceasta categorie actele de punere în valoare privind masa lemnoasă al carei volum, în funcție de condițiile de accesibilitate, este redat în tabelul nr. 1.
TABELUL Nr. 1
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Categorii de
Condiții de teren
Distanta
Masa lemnoasă
accesibilitate
de scos
de predat
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
A. CÎMPIE ȘI LUNCI
- în toate cazurile
-
-
peste 3 mc/ha
raportat la
parcela
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
B. DEAL ȘI MUNTE
- ușoare
- panta < 25°
pînă la 2 km
peste 5 mc/ha,
raportat la
parcela
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- grele
- panta < 25°
2 - 4 km
minimum 500 mc
- panta
25°-35°
pînă la 3 km
pe parcela
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
- foarte grele
- panta < 25°
4 - 6 km
minimum 800 mc
pe parcela
- panta 25°-35°
3 - 5 km
- panta > 35°
pînă la 3 km
- versanți abrupți, terenuri
stîncoase, cu chei
pînă la 1 km
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
NOTA:
- Pentru cazurile în care se depășesc limitele fixate la categoria "foarte grele", predarea parchetelor către unitățile de exploatare se face numai cu acceptarea acestora. Materialele lemnoase aflate în condiții excepțional de grele, care nu au fost primite de către unitățile de exploatare pentru a fi exploatate, se pot vinde și altor beneficiari, conform dispozițiunilor în vigoare.
- Masa lemnoasă rezultată din calamitați, în cantități care depășesc limitele de volum prevăzute în tabelul nr. 1, se preda integral unităților de exploatare.
- Masa lemnoasă rezultată din defrișări executate pentru alte sectoare ale economiei naționale nu se încadrează în tabelul nr. 1, exploatarea ei reglementîndu-se prin hotărîrile Consiliului de Miniștri prin care se aproba aceste defrișări.

Articolul 13

După primirea și verificarea actului de punere în valoare, unitatea de exploatare beneficiara poate face obiecțiuni asupra conținutului acestuia în termen de 90 zile de la primire, depunînd o documentație care să sprijine obiecțiunile. Pentru actele de punere în valoare predate unităților de exploatare în lunile decembrie și ianuarie, depunerea obiecțiunilor se poate face pînă la 30 aprilie. Actele de punere în valoare la care nu s-au făcut obiecțiuni în acest termen se considera definitiv acceptate de către beneficiar.

Obiecțiunile ridicate în termen se vor analiza și rezolva de către inspectoratele silvice, împreună cu unitatea de exploatare beneficiara, în termen de 45 zile, consemnindu-se rezultatul într-un proces-verbal.

Obiecțiunile pentru a căror rezolvare inspectoratul silvic nu informează unitățile de exploatare în termen de 45 zile de la data primirii lor se considera acceptate.

Verificarea actelor de punere în valoare se face conform normativelor elaborate de Direcția fond forestier cu acordul organului competent din Ministerul Industriei Lemnului.

Procesele-verbale cuprinzînd obiecțiunile nesoluționate se vor înainta de către inspectoratele silvice, înăuntrul aceluiași termen, Direcției fond forestier, care le va rezolva în termen de 45 zile de la primire, împreună cu organul competent din Ministerul Industriei Lemnului, consemnînd rezultatul în procese-verbale ce se vor comunica atît inspectoratelor silvice, cît și unităților de exploatare.

Actele de punere în valoare predate, pentru care nu s-au făcut obiecțiuni, sau cele la care obiecțiunile au fost rezolvate, nu mai pot face obiectul unor divergențe.

IV. Epocile și termenele de tăiere și scoatere a materialului lemnos din păduri

Articolul 14

Tăierea și scoaterea materialelor lemnoase din păduri se fac în cadrul epocilor prevăzute în tabelul nr. 2 de mai jos.
TABELUL Nr. 2
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr.
crt.
Tratamentul și felul tăierii
Epoca de tăiere
Epoca de scoatere
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0
1
2
3
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Cring simplu ...........................
1.X.-15.III.
1.X.-31.III.
2. Tăieri în cring simplu la răchitării ...
1.X.-15.III.
1.X.-31.III.
3. Cring cu tăieri în scaun ...............
1.IX.-31.III.
1.IX.-31.VIII.
4. Cring simplu în cazanire ...............
15.IX.-31.III.
15.IX.-15.IV.
5. Codru cu tăieri rase ...................
1.IX.-31.VIII.
1.IX.-31.VIII.
6. Codru cu tăieri succesive și codru cu
tăieri combinate:
a) tăierea de însămînțare în afară
anului de fructificație abundentă și
mijlocie ............................
1.IX.-31.VIII.
1.IX.-31.VIII.
b) tăierea de însămînțare în anul de
fructificație .......................
1.X.-31.III.
1.X.-15.IV.
c) tăieri de dezvoltare și tăieri
definitive ..........................
1.IX.-15.IV.
1.IX.-30.IV.
7. Codru cu tăieri progresive:
a) quercinee și amestecuri de diferite
foioase:
- tăieri de însămînțare în afară anului
de fructificație abundentă sau
mijlocie .............................
1.IX.-31.VIII.
1.IX.- 31. VII.
- tăieri de însămînțare în anul de
fructificație ........................
1.X.-15.III
1.X. - 15.III.
- tăieri de lărgire și tăieri de
racordare:
1.IX.-31.III.
1.IX. - 15.IV.
b) rășinoase și amestecuri de rășinoase
cu foioase:
- tăieri de însămînțare ...............
1.IX.-31.VIII.
1.IX.-31.VIII.
- tăieri de lărgire și tăieri de
racordare ..........................
1.IX.-15.IV.
1.IX.-30.IV.
8. Codru cu tăieri grădinărite:
tăieri de transformare:
- în arborete cu semintis sub 25% din
suprafața ..........................
1.IX.-31.VIII.
1.IX.-31.VIII.
- în arborete cu semintis peste 25%
din suprafața .....................
15.IX.-15.IV.
15.IX.-30.IV.
9. Tăieri de îngrijire:
- curățiri foioase ....................
1.IX.-31.VIII.
1.IX.-31.VIII.
- curățiri rășinoase ..................
1.IX.-1.V. și
15.VI-31.VIII.
1.IX.-31.VIII.
- rarituri ............................
1.IX.-31.VIII.
1.IX.-31.VIII.
10. Tăieri de produse accidentale și
tăieri de igiena ......................
1.IX.-31.VIII.
1.IX.-31.VIII.
11. Tăieri în pășuni împădurite ............
1.IX.-31.VIII.
1.IX.-31.VIII.
12. Tăieri de substituire și tăieri
de refacere:
- cînd se urmărește regenerarea
parțială din lăstari sau semințe ...
1.IX.-15.III.
15.IX.-31.III.
- cînd se regenerează artificial ......
1.IX.-31.VIII.
1.IX.-31.VIII.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Articolul 15

În cazuri de calamitați (doborîturi de vînt, atacuri de insecte, uscări în masa, inundații etc.) epocile și duratele de tăiere și scoatere se stabilesc pentru fiecare situație în parte de către conducerea Departamentului silviculturii, de acord cu Ministerul Industriei Lemnului.

Pentru suprafețele parcurse cu tăieri necorespunzătoare, cu regenerarea întîrziată sau insuficienta, epocile de exploatare și scoatere se stabilesc în baza aprobării date, de la caz la caz, de conducerea Departamentului silviculturii.

În parchetele sau porțiunile de parchete cu tăieri de dezvoltare sau definitive, pentru care s-au eliberat autorizații de exploatare separate, al căror termen de fasonare a materialului expira la începutul sezonului de vegetație, este permisă colectarea de la cioata a lemnului despicat, pe instalații cu cablu suspendat și în perioada de restricție, dacă se urmărește lichidarea parchetului în cadrul termenului de scos. Amplasarea tasoanelor se va face în afară ochiurilor cu semintis.

Scosul pe instalații cu cablu al lemnului rotund și despicat, strîns, în epocile permise, în tasoane la rampele de încărcare, se poate face tot timpul anului.

Articolul 16

Lucrările de exploatare a parchetelor destinate unui an de producție încep odată cu anul forestier și se termina cel mai tîrziu la 31 decembrie al anului de producție, cu respectarea epocilor prevăzute în tabelul nr. 2 (art. 14). Masa lemnoasă rămasă neexploatată la finele unui an de producție constituie resursa pentru anul următor.
Fac excepție parchetele sau părți din acestea destinate stocurilor tehnice, a căror exploatare a început după 1 ianuarie al anului de producție respectiv, pentru care termenul de scoatere se poate fixa pînă la 1 martie al anului următor.
Duratele maxime de tăiere și scoatere sînt prevăzute în tabelul nr. 3.
În duratele prevăzute pentru tăierile cu restricții nu este inclus timpul necesar pentru zvîntarea lemnului fasonat în steri și a lemnului rotund de celuloza și mina, care se pot păstra în parchet și în epocile cu restricții din vara, cu condiția ca ele să fie depozitate în afară locurilor cu semintis, pe cît posibil în jurul căilor de scos. Pentru materialele fasonate în perioada de toamna a anului de producție respectiv, lăsarea în parchet a acestor sortimente nu este permisă, condiționarea lor trebuind să se facă în afară parchetului.
*Font 9*
TABELUL Nr. 3
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Durata maxima (luni)
───────────────────────────────────────────────────
Tăiere
Scos
Nr.
Caracteristicile parchetului
──────
────
crt.
sau părții de parchet
(inclusă în durata de scos)
───────────────────────────────────────────────────
Tăieri cu
Tăieri fără
Tăieri cu
Tăieri fără
restricții
restricții
restricții
restricții
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. În regiunea de cîmpie și coline joase:
- pînă la 2000 mc
4
5
6
7
- peste 2000 mc
5
6
9
10
2. În regiunea de coline înalte și munte:
- pînă la 5000 mc
6
8
6\'bd
13
- de la 5000 la 10000 mc
9
10
9\'bd
13
3. În regiunea de munte, rășinoase în
amestec cu fag:
- pînă la 5000 mc
7\'bd
10
8
14
- de la 5000 la 10000 ma
11\'bd
12
12
16
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
NOTA: Pentru parchetele cu volum de la 5.000 pînă la 10.000 mc se va asigura un front de lucru de la 300 m în sus, în raport cu mărimea acestora. Nu se accepta la exploatare parchete cu un volum mai mare de 10.000 mc.

Articolul 17

Nu este permisă începerea exploatării de noi parchete de produse principale într-o gura de exploatare (care sînt deservite de aceleași instalații de scos-apropiat), pînă cînd nu s-a terminat exploatarea și scosul materialului la instalațiile de scos-apropiat, pe cel puțin 75% din suprafața parchetelor de produse principale a căror exploatare a început anterior sau în semestrul I al anului respectiv.

Articolul 18

La expirarea termenelor de tăiere și scoatere, materialele lemnoase date spre exploatare (cuprinse în autorizația de exploatare) trebuie să fie doborîte, fasonate și scoase la instalațiile de scos-apropiat sau de transport din interiorul sau din afară parchetului.

Articolul 19

În cazuri justificate, conducerea Departamentului silviculturii poate acorda prelungiri de termene și după data de 31 decembrie a anului de producție, respectiv în epocile permise pentru tăiat și scos, la cererea Ministerului Industriei Lemnului, pentru o perioada maxima de 90-120 zile.

Prelungirea se poate acorda o singura data pentru una dintre faze (tăiere, scoatere) sau pentru amîndouă concomitent, cu condiția ca unitățile de exploatare să respecte clauzele suplimentare și obligația de plata a daunelor care decurg din aceste prelungiri.

Aprobarea prelungirii termenelor se va solicita de Ministerul Industriei Lemnului cu 30 zile înainte de expirarea termenelor de exploatare, pe baza unor documentații întocmite de unitățile de exploatare, avizate de ocoalele și inspectoratele silvice, care vor fixa condiții suplimentare restrîngerii prejudiciilor.

În cazul cînd la intrarea în vigoare a termenului de prelungire acordat nu se poate relua exploatarea, prelungirea se considera valabilă de la data reluării lucrărilor, stabilită de acord cu inspectoratul silvic, fără a depăși data de 31 martie, pentru parchetele care intra în restricții, și data de 30 aprilie, pentru parchetele fără restricții.

V. Contractarea masei lemnoase

Articolul 20

Ocolul silvic întocmește și prezintă spre aprobare inspectoratului silvic, cel mai tîrziu pînă la 1 iulie care precede anul forestier, lista parchetelor puse în valoare, care urmează să fie atribuite spre exploatare pentru planul de producție al anului viitor, precum și eșalonarea tăierilor, făcute împreună cu unitatea de exploatare, pentru o masa lemnoasă egala cu cea amplasată.

Cu ocazia eșalonării tăierilor se vor avea în vedere:

- parchetele cu restricții la tăiere și în special cele cu tăieri de însămînțare, cînd se fac în anii de fructificație, indiferent cînd au fost marcate, să fie exploatate pe cît posibil într-un sezon de repaus vegetativ;

- în cazul parchetelor cu restricții, mai mari de 3.000 ma, eșalonarea se poate face și pe porțiuni din acestea, bine delimitate pe teren, a căror exploatare să se poată efectua în termenele prevăzute în prezentele instrucțiuni;

- parchetele de foioase fără restricții se vor eșalona la tăiere cu prioritate în intervalul I.IV.-31.VIII, în așa fel încît să se asigure realizarea ritmică a planului de producție și în perioada cu restricții.

Articolul 21

Pe baza listei și a eșalonării tăierii parchetelor, aprobate, inspectoratul silvic întocmește proiecte de contracte de vînzare-cumpărare a masei lemnoase pe picior, după modelul prevăzut în anexa nr. 1, pe care le trimite unității de exploatare, spre semnare, cu cel puțin 45 zile înainte de data prevăzută în eșalonare pentru începerea tăierilor.

Pentru produsele accidentale și masa lemnoasă atribuită suplimentar în cursul anului, proiectele de contacte se vor întocmi în termenul prevăzut pentru actele de punere în valoare și se vor trimite unității de exploatare odată cu aceste acte.

În termen de cel mult 5 zile de la primirea proiectului de contract, beneficiarul este obligat să-l restituie semnat și completat, cu indicarea persoanelor care semnează, a actelor de împuternicire a acestora, a numărului de cont la banca și a oricăror alte date care identifica beneficiarul. În cazul în care nu este de acord cu unele clauze ale proiectului de contract, beneficiarul este obligat să-l semneze, consemnînd obiecțiunile sale într-un proces-verbal care va cuprinde motivarea lor, precum și modificările propuse. Procesul-verbal se va înainta inspectoratului silvic în același termen, împreună cu proiectul de contract, pe care se va face mențiune despre formularea obiecțiunilor.

Înăuntrul unui termen de cel mult 10 zile de la primire, dacă părțile sînt în aceeași localitate, sau de cel mult 15 zile, dacă părțile își au sediul în localități diferite, inspectoratul silvic și beneficiarul sînt obligați să procedeze la conciliere a obiecțiunilor, inițiativa revenind inspectoratului silvic. Pentru operativitate, concilierea se va face prin discuții directe, în special dacă părțile sînt în aceeași localitate.

Rezultatul concilierii se va consemna într-un proces-verbal. Dacă unele obiecțiuni au rămas neconciliate, procesul-verbal va cuprinde expunerea motivată și documentată a punctului de vedere al părților, cu privire la fiecare din aceste obiecțiuni, precum și indicarea organelor tutelare ale ambelor părți, care urmează a fi sesizate pentru rezolvarea neînțelegerilor.

Înăuntrul acelorași termene de 10, respectiv 15 zile, prevăzute mai sus, inspectoratul silvic este obligat, în cazul în care unele obiecțiuni au rămas neconciliate, să sesizeze Departamentul silviculturii pentru rezolvarea lor împreună cu organul tutelar al beneficiarului, potrivit reglementărilor referitoare la soluționarea neînțelegerilor precontractuale dintre organizațiile socialiste. Sesizarea va cuprinde: propunerile inspectoratului silvic, în vederea rezolvării obiecțiunilor, un exemplar din procesul-verbal de conciliere cuprinzînd atît obiecțiunile rămase neconciliate cît și poziția părților, o copie a contractului și extrase din actele invocate de părți în sprijinul obiecțiunilor formulate.

Concomitent cu sesizarea Departamentului silviculturii, inspectoratul silvic va încunoștința beneficiarul despre demersul făcut, indicîndu-i totodată numărul și data sesizării, pentru ca la gîndul sau beneficiarul să încunoștințeze despre aceasta organul sau tutelar.

Sesizarea Departamentului silviculturii, în vederea rezolvării neînțelegerilor dintre părți cu privire la contract, nu suspenda executarea contractului pentru obligațiile acceptate ori pentru cele care pot fi executate.

Părțile vor proceda imediat, după caz, la încheierea contractului sau la modificarea înscrisului constatator al contractului, potrivit concilierilor intervenite la nivelul lor sau soluțiilor primite de la organele tutelare.

Omisiunea beneficiarului de a răspunde în termen la propunerile de conciliere ale furnizorului, precum și nesesizarea în termen de către furnizor a organului sau tutelar, se considera acceptare a propunerilor, cu excepția acelor neînțelegeri privind clauzele asupra cărora părțile nu pot dispune prin acordul lor de voința.

VI. Autorizarea exploatărilor, predarea și primirea parchetelor

Articolul 22

Exploatarea parchetelor va putea începe numai pe baza de autorizație de exploatare, eliberată de ocolul silvic conform modelului prevăzut în anexa nr. 2, în care se va trece și numele angajatului care răspunde de exploatarea parchetului, cu respectarea instrucțiunilor prezente, indicat de unitatea de exploatare.

Autorizația de exploatare se eliberează pe baza contractului, cu cel puțin 30 zile înainte de data prevăzută pentru începerea tăierii, pentru 80% din masa lemnoasă cuprinsă în lista parchetelor. Ea se eliberează pentru parchete sau porțiuni de parchete reprezentînd parcele întregi, pentru termene de tăiere și scoatere prevăzute în prezentele instrucțiuni, fără a se depăși data de 31 decembrie a anului de producție.

Diferența de 20%, pînă la acoperirea integrala cu masa lemnoasă a planului de producție anual, se va asigura cantitativ și calitativ în primul rînd din stocurile înregistrate la reprimirea parchetelor vechi, din defrișări aprobate pentru alte sectoare ale economiei naționale și din produse accidentale, pentru care autorizația de exploatare se va elibera odată cu contractul.

În cazul cînd aceste resurse nu vor acoperi planul de producție, diferența de masa lemnoasă se va asigura în semestrul II, prin contractare din parchetele eșalonate pentru care nu s-au eliberat autorizații. Pentru aceste cantități autorizația de exploatare se va elibera cu 30 zile înainte de data începerii tăierii prevăzută în contract.

Articolul 23

În cazul cînd intervin schimbări în volumul masei lemnoase de exploatat, prin atribuirea de produse accidentale, prin schimbarea parchetelor datorită calamităților sau prin modificarea sarcinilor de plan, se anulează autorizațiile emise pentru parchete întregi sau părți din acestea neatacate, al căror volum, pe cît posibil, va fi egal cantitativ și calitativ cu cel al produselor accidentale atribuite sau cu cel rezultat din modificările de plan.

Aceste situații se consemnează într-un proces-verbal încheiat între ocolul silvic și unitatea de exploatare, în care se precizează stadiul exploatării parchetelor oprite și obligațiile ce revin ambelor părți. Procesul-verbal se aproba de inspectoratul silvic, la cererea unității de exploatare și la propunerea ocolului silvic, în termen de 30 zile de la primirea lui, timp în care se modifica corespunzător contractul și se reglementează plata venitului silvic.

Articolul 24

Exploatarea parchetelor la termenul prevăzut în autorizație va începe după ce delegatul ocolului silvic a făcut predarea suprafeței de exploatat delegatului unității de exploatare, pe baza de proces-verbal încheiat conform anexei nr. 3. Pentru produsele principale, predarea se va face cu minimum 15 zile înainte de termenul prevăzut pentru începerea tăierii.

Articolul 25

Masa lemnoasă totală contractată cu unitatea de exploatare, pentru care s-a dat autorizație de exploatare pentru un an de producție, împreună cu surplusul de stocuri tehnice incluse în acoperirea cu masa lemnoasă, nu va depăși volumul masei lemnoase de dat în producție în anul respectiv.

Articolul 26

Exploatarea parchetelor, cupoanelor sau loturilor de arbori, fără contract și autorizație, înainte sau după expirarea termenelor prevăzute în aceste acte este interzisă.

VII. Modalitatea și termenul de plata a masei lemnoase

Articolul 27

Pentru masa lemnoasă contractată de către inspectoratele silvice, beneficiarul va plăti venitul silvic în suma și în termenele prevăzute în contract, pe baza de cerere de plata introdusă de furnizor.

VIII. Lucrările pregătitoare pentru exploatarea parchetelor

Articolul 28

Amplasarea construcțiilor, drumurilor de scos și instalațiilor pasagere, necesare exploatării parchetelor, precum și a bocșelor de mangalizare, se va putea face numai cu avizul ocolului silvic.

Articolul 29

Materialul lemnos necesar construcțiilor prevăzute pentru exploatarea parchetelor se obține pe baza de autorizație de exploatare specială, emisă anterior eliberării autorizației de exploatare pentru masa lemnoasă a parchetului respectiv. Aceste construcții se vor executa numai din lemn de foioase corespunzător sortimentului construcții rurale sau lemn gros necorespunzător standardelor. În pădurile pure de rășinoase, în care nu exista astfel de materiale, se poate folosi lemn de rășinoase din sortimentele bile și manele sau lemn gros de calitate inferioară, dar numai cu aprobarea organelor competente din Ministerul Industriei Lemnului.

Articolul 30

Pentru construcțiile situate în afară parchetului, pentru care condițiile locale nu permit transportul materialului lemnos din parchet, materialul lemnos necesar se va putea obține din tăieri de îngrijire sau de igiena, în arboretele din apropierea acestora.

Punerea în valoare și predarea acestui material, precum și a celui de pe suprafețele pe care se amplasează construcțiile, inclusiv zonele de securitate ale acestora, se fac de ocolul silvic, în contul masei lemnoase afectate planului de producție cu plata venitului silvic; unitățile de exploatare vor plăti și valorifica integral masa lemnoasă prevăzută în actele de punere în valoare întocmite în acest scop.

IX. Doborîrea și fasonarea arborilor

Articolul 31

În vederea asigurării condițiilor de lucru impuse de tehnica securității muncii, doborîrea și fasonarea iescarilor, muscarilor și arborilor uscați se vor putea face îndată după predarea parchetelor, menționîndu-se aceasta în autorizația de exploatare.

Articolul 32

Exploatarea arborilor se va face în așa fel încît să se evite degradarea masei lemnoase și să se reducă pierderile de exploatare și prejudiciile în regenerările naturale.

Articolul 33

Tăierea arborilor se va face cît mai de jos, astfel încît înălțimea cioatei, măsurată în partea din amonte a acesteia, să nu depășească 1/3 din diametrul secțiunii cioatei iar la arbori cu diametre mai mari de 45 cm să nu depășească 15 cm (în amonte).

Pentru a se reduce la minimum pierderile de masa lemnoasă, tapa de doborîre a arborilor cu toporul nu poate avea, o deschidere mai înalta de 1/3 din diametrul cioatei, iar în cazul doborîrii cu ferastrăul mecanic, de 6-10 cm.

Tapa se va face în partea în care urmează a se doborî arborii, iar adîncimea ei va fi de 1/3-1/2 din diametru, pentru a se asigura direcția de doborîre dorită.

Articolul 34

După doborîre, trunchiul și ramificațiile arborelui se curata complet de craci pînă la vîrf, fiind interzise sortarea și secționarea lui înaintea terminării acestei operații. Fac excepție tăierile de vara la rășinoase, la care se lasă vîrful necepuit și necojit pe 2-5 m, pînă la 40 zile, în vederea desevarii.

Pentru valorificarea superioară a masei lemnoase se va urmări ca sortarea și secționarea lemnului în sortimente definitive să se facă, pe cît posibil, în depozite special amenajate, în care scop procesele tehnologice de exploatare vor prevedea extinderea exploatării lemnului în trunchiuri și catarge.

Presortarea arborelui la cioata și secționarea lui în trunchiuri se vor face în raport cu defectele lemnului și lungimile maxime admise de mijlocul de scos-apropiat și transport, care să permită secționarea în depozitul de sortare în sortimentele prevăzute de standarde, fără pierderi sau declasări.

Articolul 35

Tăierea și fasonarea arborilor marcați, prevăzuți în actele de punere în valoare, se fac la rînd pentru a nu fi necesară revenirea cu fasonatul pe aceeași suprafața. În pădurile de rășinoase se doboară și se fasonează în primul rînd arborii subțiri și apoi cei groși. În pădurile de amestec se doboară întîi rășinoasele și apoi foioasele.

Articolul 36

La tăierile rase și tăierile definitive de codru, unitățile de exploatare vor exploata toți arborii marcați, mai groși de 5 cm, conform indicațiilor din actele de punere în valoare, cu excepția grupelor de tineret viabil nevătămat.

La tăierile de cring se vor exploata toți lăstarii și tot subarboretul, indiferent de diametru.

La restul tăierilor se vor exploata toți arborii marcați, indiferent de diametru și de calitatea lor.

Articolul 37

Doborîrea arborilor se va face, pe cît posibil, în afară ochiurilor cu semintis, evitîndu-se deprecierea lor prin cădere și vătămarea arborilor care rămîn în picioare. Pe pante mai mari de 10°, doborîrea se executa cu vîrful la deal sau pe curba de nivel, în sensul și direcția indicate de interesul scoaterii, cu excepția arborilor la care aceasta obligație nu se poate respecta datorită prevederilor normelor de tehnica și securitatea muncii.

În cazul cînd prin doborîrea arborilor marcați pentru exploatare s-au rupt arbori nemarcați, aceștia se fasonează concomitent cu arborii marcați, beneficiarul lăsînd în loc, în imediata lor apropiere, arbori corespunzători, din cei destinați exploatării. Aceasta înlocuire se consemnează într-un proces-verbal încheiat de către șeful de parchet și brigadierul silvic respectiv.

Articolul 38

La exploatarea rășinoaselor este obligatorie cojirea fusului arborilor (inclusiv iescarii și muscarii), pînă la grosimea de 3 cm, precum și a cioatelor și rădăcinilor proeminente de la suprafața solului.

Articolul 39

În pădurile de cring tăierea arborilor cu toporul sau ferastrăul mecanic se va face pieziș și neted. La crîngurile în scaun, tăierea se va executa de la nivelul maxim al apelor de inundații.

La tăierile prin cazanire este obligatorie nivelarea terenului.

Articolul 40

Sortarea și fasonarea materialului lemnos se fac cu respectarea prevederilor standardelor și normelor interne în vigoare, atît în ceea ce privește calitatea, cît și dimensiunile.

Articolul 41

Materialele lemnoase se inventariază înainte de mișcarea de la cioata, pe măsura fasonării lor în lemn rotund sau sortimente definitive, respectîndu-se instrucțiunile în vigoare emise de ministrul industriei lemnului. Din inventariere trebuie să rezulte volumul masei lemnoase real și cel determinat, prin respectarea indicațiilor standardelor în vigoare.

Pe baza acestor inventarieri, la care se vor adauga pierderile și consumurile tehnologice pentru faza fasonat, se vor stabili rezultatele exploatărilor în comparație cu prevederile artelor de punere în valoare.

La cererea organelor silvice însărcinate cu controlul exploatărilor, unitățile de exploatare sînt obligate să prezinte acestora întregul material documentar privind rezultatele fasonării masei lemnoase din parchete, cupoane și loturi de arbori, iar la lichidarea contractului să comunice ocolului silvic rezultatul exploatării pe sortimente, care se va înregistra în procesele-verbale de reprimire a parchetelor. Diferențele dintre prevederile actelor de punere în valoare și rezultatul exploatării nu atrag după sine regularizarea masei lemnoase, ele fiind un indicator asupra calității exploatărilor și o modalitate de control al gestiunii.

Cazurile excepționale care privesc diferențe mari între rezultatul exploatării și prevederile actelor de punere în valoare, sesizate de unitatea de exploatare înaintea terminării fasonatului, vor fi analizate și soluționate de Departamentul silviculturii împreună cu organul competent din Ministerul Industriei Lemnului, stabilindu-se răspunderile pentru stația constatată.

X. Avizarea instalațiilor de transport, scosul și apropiatul materialelor lemnoase din păduri

Articolul 42

Studiile tehnico-economice și planurile privind dezvoltarea rețelei de drumuri forestiere vor fi avizate obligatoriu de către inspectoratele silvice.

Scosul și apropiatul materialelor lemnoase se vor face pe drumurile stabilite de comun acord cu ocoalele silvice prin procesul-verbal de predare a parchetelor spre exploatare.

Se va extinde scosul și apropiatul lemnului pe instalații cu cablu și drumuri, limitindu-se cît mai mult corhanitul liber și folosirea jilipurilor, în vederea reducerii pierderilor de exploatare și a prejudiciilor aduse regenerării naturale și arborilor în picioare, sub limitele maxime admise. În parchetele de rarituri se vor folosi mijloace de scos care să evite la maximum vătămarea arborilor pe picior.

Articolul 43

Mișcarea materialelor lemnoase din parchet se va face fără a deteriora semnele de hotar ale parchetului, parcelelor și pădurii.

Articolul 44

Lăsarea în parchet, la expirarea termenului de exploatare prevăzut în autorizație, de arbori netăiați, din cei destinați exploatării, sau de arbori tăiați și material fasonat valorificabil, este interzisă.

Articolul 45

Pe măsura ce se termina operația de scos-apropiat și cel mai tîrziu în 45 zile de la expirarea termenului de scos, materialele lemnoase din instalațiile și construcțiile aferente parchetului vor fi recuperate în sortimente corespunzătoare calității lor. Materialele nerecuperate în condițiile de mai sus se considera părăsite, iar contravaloarea lor se va imputa vinovaților de către unitatea de exploatare. Fac excepție cazurile în care instalațiile și construcțiile respective urmează să fie folosite la alte lucrări sau cînd recuperarea nu se poate face în termenul fixat, datorită cauzelor de forță majoră, consemnate în procese-verbale de constatare întocmite de unitățile de exploatare împreună cu inspectoratele silvice.

XI. Protecția semintisurilor și a arborilor nemarcați

Articolul 46

Drumurile de colectare se vor amplasa, pe cît posibil, pe trasee în afară porțiunilor cu semintis; la tăierile progresive ochiurile cu semintis vor fi evitate de traseele drumurilor de colectare.

În cazul cînd organizarea procesului tehnologic de producție nu permite evitarea completa a zonelor de semintis și tineret, unitățile de exploatare vor elibera anticipat, de semintis, numai traseele materializate pe teren împreună cu ocoalele silvice.

Unitățile de exploatare vor recepa semintisurile de pe locurile de amplasare a tasoanelor.

Cracile rezultate din doborîrea și fasonarea arborilor se vor așeza astfel încît să nu prejudicieze semintisul.

Articolul 47

Scoaterea lemnului de lucru se va face pe direcția axei bușteanului, pe cît posibil în afară ochiurilor cu semintis.

Pentru protejarea semintisurilor speciilor principale, la tăierile definitive scosul materialelor se face prin tîrîre pe suprafețele acoperite cu zăpada, iar în rest, pe cît posibil, suspendat sau prin semitirire.

Articolul 48

În parchetele de produse secundare, scoaterea materialelor se face în așa fel încît numărul arborilor nemarcați, a căror depreciere nu poate fi evitată, să fie cît mai mic.

Articolul 49

În pădurile de codru, la tăieri cu restricții, scosul materialului lemnos de la cioata se va face pe traseul cel mai scurt, evitîndu-se porțiunile cu semintisuri viabile sau cu terenuri accidentate; circulația tractoarelor în aceste parchete este permisă pe drumuri amenajate și pe trasee în afară porțiunilor cu semintis.

Articolul 50

Instalarea funicularelor se va face cu respectarea următoarelor condiții:

- lățimea culoarelor, la nivelul sarcinii, va fi de maximum: 4 m la funicularele cu doua cărucioare (sarcina paralela cu cablul); 6 m la funicularele cu un cărucior;

- stațiile de încărcare și descărcare ale funicularelor vor fi amplasate, pe cît posibil, în porțiunile fără semintis, iar arborii care susțin cablurile vor fi protejați prin manșoane.

Articolul 51

Așezarea sterilor, a grămezilor de craci și a resturilor de exploatare se va face în locuri fără semintis. La tăierile de îngrijire, sterii și grămezile de craci se așează în goluri, pe marginea drumurilor, fără a se tăia arborii din jur, figurile adaptîndu-se spațiilor libere existente.

La curățiri, la primele intervenții, se va putea crea o rețea de coridoare late de 1 m, la distanta de minimum 50 m, pe care să se scoată materialul rezultat din tăieri, pînă la locurile de fasonare.

Articolul 52

La tăierile de codru cu restricții se considera prejudicii normale și neimputabile cele produse în următoarele limite maxime (% din suprafața ocupată de semintis de pe care au rămas neprejudiciați mai puțin de 3 puieți/m²):

a) Tăieri succesive și tăieri combinate:

- tăieri de dezvoltare ................. 15%

- tăieri definitive .................... 20%

b) Tăieri progresive:

- tăieri de lărgire .................... 10%

- tăieri de racordare .................. 15%

Prin semintis prejudiciat se înțelege semintisul complet distrus sau cel care prin recepare nu mai poate fi luat în considerare pentru regenerarea naturala, cînd ocupa suprafețe a căror lățime este mai mare de 1 m; suma acestor suprafețe (care au mai puțin de 3 puieți/m² neprejudiciați) nu trebuie să depășească procentele de mai sus (în care se include și semintisul prejudiciat prin scoaterea lemnului despicat în perioada cu restricții).

Articolul 53

Semintisurile prejudiciate la exploatări (în înțelesul art. 52) se recepează prin ocoalele silvice, cu fonduri puse la dispoziție de unitățile de exploatare, înaintea începerii fiecărui sezon de vegetație (martie-aprilie). Receparea se va face pe parchete sau pe porțiuni din acestea, eliberate de materialul fasonat.

Articolul 54

În parchetele în curs de regenerare naturala sau artificială este interzis pășunatul vitelor, inclusiv al celor folosite la exploatări.

XII. Curățirea parchetelor de resturile de exploatare

Articolul 55

Curățirea parchetelor de resturile de exploatare se face de către unitatea de exploatare pe porțiuni de parchet, concomitent cu fasonatul, și se definitivează pe măsura evacuării materialului lemnos, terminîndu-se în cel mult 20 zile de la expirarea termenului de scos. Fac excepție parchetele al căror termen de scos expira la 31 decembrie, la care termenul de curățire va fi 15 aprilie al anului următor; pentru parchetele de rășinoase și pentru amestecurile de rășinoase cu fag, termenul de curățire nu va depăși 1 mai al anului următor.

La tăierile cu restricții, curățirea parchetelor pe porțiunile exploatate se va face cel mai tîrziu pînă la începerea sezonului de vegetație.

Pînă la termenul acordat cu ocazia reprimirii, la terminarea lucrărilor de curățire se va încheia un proces-verbal între ocol și unitatea de exploatare, din care să rezulte cum s-a făcut strîngerea resturilor de exploatare.

Prin resturi de exploatare se înțeleg materialele lemnoase formate din craci subțiri, coaja, vîrfuri, iescari etc. Cu ocazia fasonării, resturile de exploatare vor fi depozitate în porțiunile fără semintis, în grămezi sau șiruri cu lățime maxima de 1, 20 m.

Articolul 56

La tăierile rase la molid, resturile de exploatare se strîng în șiruri (martoane), cu lățimea maxima de 1,20 m, întrerupte aproximativ din 20 în 20 m, orientate pe linia de cea mai mare panta. Pentru a preveni incendiile, strîngerea resturilor de exploatare va fi făcută, pentru parchetele sau porțiunile de parchete exploatate iarna, cel mai tîrziu pînă la 30 iunie.

În pădurile situate pe soluri superficiale, scheletice, în cele de protecție a apelor și a solului, la indicarea ocolului silvic, resturile de exploatare, mărunțite în lungimi de 1-2 m, se vor împrăștia în mod uniform pe toată suprafața lipsită de semintis, lăsîndu-se locuri pentru drumuri de trecere.

În pădurile de foioase, la tăierile de igiena și la cele de îngrijire, strîngerea resturilor de exploatare nu este necesară; la tăierile de însămînțare la foioase, strîngerea resturilor de exploatare se face numai în porțiunile de semintis viabil, care se păstrează pentru noul arboret, pe restul suprafeței acestea împrăștiindu-se în mod uniform.

În parchetele situate în păduri de interes turistic, strîngerea resturilor de exploatare în grămezi sau șiruri este obligatorie în toate cazurile.

În toate cazurile se vor elibera de resturile de exploatare potecile, cărările și drumurile.

XIII. Controlul exploatărilor

Articolul 57

În vederea verificării modului de aplicare a prezentelor instrucțiuni, a prevenirii prejudiciilor și a descoperirii abaterilor și a pagubelor produse în cursul exploatărilor, la fiecare parchet de exploatare se vor efectua controale mixte din partea organelor silvice și de exploatare, după cum urmează:

a) La nivel de ocol silvic - subunitate de exploatare:

- primul control, cu caracter general și de fond, după exploatarea a aproximativ jumătate din materialul lemnos atribuit pentru exploatare;

- al doilea control, cu caracter general și de fond, se va face anterior începerii sezonului de vegetație, pentru parchetele a căror exploatare continua și după perioada cu restricții.

Aceste controale se efectuează de către conducerea ocoalelor și a subunităților de exploatare sau de către delegații autorizați ai acestora, în prezenta angajatului subunității de exploatare care răspunde de îndeplinirea lucrărilor de exploatare în parchetele respective și a gestionarului de parchet.

În afară de aceste controale, în prezenta gestionarului de parchet, fiecare pădurar verifica cel puțin o data pe luna, iar brigadierul cel puțin o data la doua luni, parchetele din raza lor de activitate. De asemenea, la controalele de fond pe linie de paza a pădurilor se urmărește și modul cum se executa exploatările.

b) La nivel de inspectorat silvic și unitate de exploatare, pe baza unui plan de acțiune comun, se vor efectua anual controale generale și de fond, prin brigăzi mixte, verificîndu-se cel puțin 30% din parchetele de produse principale și secundare.

Trimestrial, ocoalele silvice vor informa inspectoratele silvice, iar subunitățile de exploatare vor informa organul lor tutelar, asupra modului cum se respecta prezentele instrucțiuni și a măsurilor luate. Acestea vor informa la rîndul lor organele lor superioare asupra rezultatelor controalelor și a măsurilor luate.

c) La nivel de ministere, echipe mixte formate din delegați ai Direcției fond forestier din Departamentul silviculturii și ai organului competent din Ministerul Industriei Lemnului vor efectua trimestrial controale la parchete din cel puțin 10 unități de exploatare, urmărind modul cum se aplica prezentele instrucțiuni. Asupra rezultatelor obținute se vor informa trimestrial conducerile Departamentului silviculturii și Ministerului Industriei Lemnului.

Articolul 58

La efectuarea controalelor de fond, gestionarul de parchet și sectorul de exploatare vor pune la dispoziția organelor de control documentele de gestiune privind rezultatele înregistrate la fasonat și scos.

Organele de control vor întocmi procese-verbale, conform anexei nr. 4, în care se vor consemna constatările făcute și sarcinile ce revin fiecărei unități.

Articolul 59

Controlul de fond al exploatărilor se efectuează de către unitățile Departamentului silviculturii, împreună cu unitățile de exploatare ale Ministerului Industriei Lemnului, la date fixate cu cel puțin 15 zile înainte sau pe baza unui plan de acțiune trimestrial, întocmit în comun de aceste unități.

Neprezentarea delegaților unităților de exploatare la datele anunțate nu împiedica efectuarea controlului. În acest caz, organul de control va efectua controlul în prezenta unui delegat desemnat, la cererea să, de către comitetul executiv al consiliului popular comunal.

Rezultatul controlului efectuat în astfel de condiții se consemnează într-un proces-verbal semnat de persoanele prezente, iar pe baza constatărilor făcute se întocmește actul estimativ al prejudiciilor, determinîndu-se cuantumul despăgubirilor ce urmează să se plătească de unitatea de exploatare. Procesul-verbal și actul estimativ se trimit unității de exploatare în termen de 10 zile, solicitîndu-se plata sumelor reprezentînd contravaloarea prejudiciilor.

Procesul-verbal însoțit de acceptarea conducerii unității de exploatare se depune la banca, cu dispoziția de încasare.

În cazul cînd se refuza plata sumelor, în termen de 10 zile conducerea unității de exploatare va comunica inspectoratului silvic motivele pentru care nu se accepta plata.

Inspectoratul silvic va analiza pretențiile unității de exploatare și în cazul cînd nu sînt îndreptățite va sesiza arbitrajul de stat competent, astfel ca, în maximum 30 zile de la data controlului, despăgubirile stabilite să fie încasate sau să fie îndeplinite formele de sesizare a arbitrajului de stat.

În același fel se va proceda pentru recuperarea despăgubirilor și în cazul cînd delegații unității de exploatare prezenți la control refuza semnarea procesului-verbal.

Pentru infracțiuni, contravenții sau abateri generatoare de daune, constatate cu ocazia controlului, se vor întocmi procese-verbale separate, care se vor valorifica potrivit dispozițiilor legale în vigoare.

XIV. Reprimirea parchetelor

Articolul 60

În maximum 30 zile de la expirarea termenului de scoatere a materialelor lemnoase, prevăzut în autorizația de exploatare sau în aprobarea prelungirii acesteia, ocoalele silvice fac reprimirea suprafețelor atribuite spre exploatare, indiferent de stadiul în care se găsește tăierea, scosul materialelor și curățirea parchetelor.

Data reprimirii se fixează în cadrul termenului de mai sus, de ocolul silvic împreună cu unitatea de exploatare, pe baza unui plan de acțiune.

La reprimire vor participa în mod obligatoriu: un inginer sau tehnician din cadrul ocolului silvic, delegat în acest scop de șeful ocolului silvic, un împuternicit al unității de exploatare, delegat de către conducătorul acesteia, angajatul unității de exploatare care răspunde de îndeplinirea regulilor de exploatare în parchetul respectiv, gestionarul de parchet, brigadierul și pădurarul în a cărui raza de activitate se afla parchetul.

La reprimirea parchetelor de produse principale cu regenerare naturala și la parchetele de rarituri la rășinoase, ocolul silvic va fi reprezentat în mod obligatoriu de șeful de ocol sau de inginerul silvic.

Pentru parchetele a căror exploatare s-a terminat înainte de termenul fixat, reprimirea se face la cererea conducerii unității de exploatare, în cel mult 15 zile de la data cînd s-a terminat scosul materialelor.

Constatările făcute cu ocazia reprimirii parchetului se consemnează într-un proces-verbal întocmit după modelul din anexa nr. 5, în doua exemplare, din care un exemplar pentru unitatea de exploatare și altul pentru ocolul silvic, pentru îndeplinirea formelor de aprobare conform competentelor stabilite.

În cazul cînd la reprimire nu participa delegații autorizați ai unității de exploatare, lucrarea se executa numai de delegații ocolului silvic, procedîndu-se conform prevederilor art. 59 alin. 2.

Pentru infracțiuni, contravenții sau abateri generatoare de daune, constatate cu ocazia reprimirii parchetelor, se vor întocmi procese-verbale separate.

Articolul 61

Arborii marcați aflați în picioare, cei doborîți și nefasonați, precum și materialele lemnoase fasonate la cioata, găsite în parchet la reprimire, se vor inventaria și preda spre exploatare în contul planului de producție al anului în curs, încheindu-se un act adițional la contract.

Pentru fasonarea și scosul materialelor lemnoase prevăzute în actul adițional se eliberează o noua autorizație de exploatare, pentru un termen de 90-120 zile, în limitele epocilor de exploatare permise.

Pentru nelichidarea masei lemnoase sau nestrîngerea resturilor de exploatare din parchete în termenele prevăzute în autorizație, beneficiarul va plăti inspectoratului silvic contravaloarea pagubelor cauzate fondului forestier, precum și cheltuielile făcute de ocoalele silvice pentru reestimarea masei lemnoase. Pagubele se stabilesc numai pentru suprafețele parcurse cu tăieri în care exploatarea nu este terminată.

Plata despăgubirilor nu scutește unitatea de exploatare de obligațiile ce-i revin, potrivit prezentelor instrucțiuni, privind curățirea parchetelor, exploatarea arborilor marcați și netăiați, receparea semințișului prejudiciat (în condițiile prevederilor art. 52 și 53).

Articolul 62

Construcțiile rămase în parchete după lichidare, care sînt necesare ocoalelor silvice, pot fi transferate în administrarea inspectoratelor silvice, la cererea acestora.

XV. Exploatarea masei lemnoase în pădurile aflate în administrarea operativă sau folosința altor organizații socialiste

Articolul 63

Exploatarea masei lemnoase din pădurile aflate în administrarea operativă sau folosința altor organizații socialiste se face de către acestea cu respectarea prevederilor prezentelor instrucțiuni, cu următoarele derogări:

- volumul masei lemnoase de exploatat anual se stabilește de Departamentul silviculturii în limita unei singure posibilități;

- punerea în valoare se face de ocoalele silvice și se aproba de conducerea organizațiilor socialiste respective;

- exploatarea masei lemnoase se face numai pe baza de autorizație, eliberată de ocolul silvic, respectîndu-se epocile, termenele și durata prevăzute în prezentele instrucțiuni;

- masa lemnoasă rămasă neexploatată la sfîrșitul anului pentru care a fost atribuită va fi pusă din nou în valoare de ocolul silvic și atribuită spre exploatare în contul masei lemnoase de exploatat în anul următor;

- pentru aceste parchete nu se efectuează operațiunea de reprimire, însă în termen de 20 zile de la expirarea termenelor de scoatere prevăzute în autorizație, delegatul ocolului silvic, împreună cu reprezentantul organizației socialiste care are în administrare sau folosința pădurea, vor controla modul cum s-au respectat prezentele instrucțiuni, întocmind procese-verbale, pe care le vor înainta organelor care i-au delegat; pentru infracțiuni, contravenții sau abateri generatoare de daune, constatate cu ocazia acestui control, se vor întocmi procese-verbale separate, în care se vor indica vinovați cei care au dat dispoziții contrare sau nu au respectat prezentele instrucțiuni;

- exploatarea și valorificarea masei lemnoase din parchetele atribuite comunelor se vor face respectîndu-se și prevederile legislației în vigoare privind gospodărirea pădurilor comunale.

XVI. Sancțiuni și despăgubiri

Articolul 64

Pentru necomunicarea către unitatea de exploatare a amplasării ori pentru necomunicarea de către unitatea de exploatare a avizului la aceasta lucrare, în termenele prevăzute la art. 4, pentru nepredarea actului de punere în valoare în termenul prevăzut de art. 12, pentru netrimiterea proiectului de contract sau nerestituirea acestuia semnat și completat, în termenele prevăzute de art. 21, partea în culpa va plăti celeilalte părți o amenda civilă de 25 lei pentru fiecare zi de întîrziere, care nu va putea depăși în total 2.500 lei. Plata amenzilor nu scutește părțile în culpa de executarea obligațiilor ce le revin.

Articolul 65

Abaterile de la prezentele instrucțiuni se sancționează, după caz, disciplinar, contravențional sau penal, conform dispozițiilor legale în vigoare.

În afară de sancțiuni, cei vinovați de producerea de pagube avutului obștesc vor răspunde material, potrivit codului muncii și celorlalte dispoziții legale.

Articolul 66

În toate cazurile de nerespectare a prevederilor prezentelor instrucțiuni și a obligațiilor contractuale, oricare dintre părți are dreptul să ceara părții în culpa acoperirea integrala a prejudiciului pe care va dovedi că i l-a cauzat.

Articolul 67

Conducătorii unităților de exploatare vor stabili nominal și în scris pentru fiecare parchet angajații care răspund de lucrările de exploatare a parchetului și de respectarea prevederilor prezentelor instrucțiuni și vor comunica în scris ocolului silvic numele acestora, odată cu solicitarea eliberării autorizației de exploatare.

XVII. Dispoziții finale

Articolul 68

Pentru materialele lemnoase ce se exploatează de pe pășunile împădurite netransformate, se va tine seama și de prevederile

Decretului nr. 303/1955

privitor la organizarea, administrarea și folosirea pășunilor, loturilor zootehnice și stațiunilor de monta comunale, precum și ale instrucțiunilor de executare a acestui decret.

Articolul 69

Beneficiarii de masa lemnoasă sînt obligați să țină evidenta masei lemnoase primite spre exploatare, pe grupe de specii și resurse, astfel ca la sfîrșitul fiecărui an să prezinte inspectoratelor silvice datele cerute de organele de statistica.

Articolul 70

Prezentele instrucțiuni intra în vigoare pe data de 1 ianuarie 1970; pe aceeași data încetează a se mai aplica

Instrucțiunile nr. 1027/1963 .