Decret · Marea Adunare Națională

Decretul nr. 303/1955

privind organizarea, administrarea și folosirea pasunilor, loturilor zootehnice și statiunilor de monta comunale

prezumat în vigoare

Data actului
8 iulie 1955
Emitent
Marea Adunare Națională
Publicat în
Buletinul Oficial nr. 20 din 15 iulie 1955
Citat de
3 acte
Citează
2 acte
Structură
48 de articole · 29.430 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, decretează:

Capitolul I Dispozitii generale

Articolul 1

Sînt supuse regimului de organizare, administrare și folosire, stabilit prin prezentul Decret, urmatoarele bunuri:

a) pasunile (izlazurile) comunale;

b) pasunile gospodariilor agricole colective;

c) pasunile rezerva de stat;

d) pasunile asociațiilor de pasunat;

e) loturile zootehnice comunale;

f) statiunile de monta comunale.

Articolul 2

Sînt pasuni, în sensul Decretului de fața, terenurile cu vegetatie ierboasa, naturala sau cultivata, avînd ca destinatie producerea nutreturilor verzi pentru hrana animalelor.

Articolul 3

Prin pasuni comunale se înțeleg toate suprafetele de teren proprietate de stat sau indiviza, intrate în administrarea sfaturilor populare comunale sau orășenești, cu destinația pasunatului animalelor și producerea de nutreturi verzi.

Articolul 4

Prin pasunile gospodariilor agricole colective se înțeleg suprafetele de pasuni naturale proprietatea acestora, precum și cele ce se atribuie spre folosință gospodariilor agricole colective, din pasunile comunale.

Articolul 5

Prin pasunile rezerva de stat se înțeleg terenurile pasunabile din golurile de munte, din regiunile muntoase, din baltile și Delta Dunarii sau din alte zone, folosite ca pasune și care nu au fost atribuite unităților agricole de stat.

Articolul 6

Prin pasunile asociațiilor de pasunat se înțeleg terenurile de pasuni care apartin asociațiilor de pasunat constituite pe baza Legii pentru organizarea, administrarea și exploatarea pasunilor, din 25 aprilie 1928 și a Legii pentru organizarea, administrarea și exploatarea pasunilor, din 19 martie 1943, precum și a altor legi, și care n-au fost trecute în administrarea sfaturilor populare.

Asociațiile de pasunat, precum și taranii muncitori deținători de pasuni proprietate individuala, se pot constitui în asociații pentru cresterea animalelor, pentru folosirea rationala a suprafețelor de pasunat.

Articolul 7

Loturile zootehnice comunale sînt suprafetele de teren destinate producerii de nutreturi necesare intretinerii reproducatorilor de toate speciile, din statiunile de monta comunale.

Articolul 8

Statiunile de monta comunale sînt unități organizate de sfaturile populare comunale și orășenești în scopul asigurarii montei intregului numar de femele din speciile de taurine, cabaline, ovine și porcine, cu reproducatori de rasa, prin monta naturala sau însămînțări artificiale, în vederea inmultirii și a îmbunătățirii calității animalelor.

Articolul 9

În scopul îmbunătățirii pasunilor din goluri de munte, Ministerul Agriculturii și Silviculturii va organiza cantoane pastorale și pasuni model, acolo unde exista condiții corespunzătoare. Administrarea acestora se face de comitetele executive ale sfaturilor populare regionale, potrivit instructiunilor Ministrului Agriculturii și Silviculturii.

De asemenea, se vor organiza loturi semincere pentru producerea semintelor de plante de nutret, necesare refacerii pajiștilor.

Capitolul II Administrarea pasunilor, a loturilor zootehnice și a statiunilor de monta comunale

Articolul 10

Pasunile comunale, împreună cu loturile zootehnice și statiunile de monta comunale, se administreaza de către comitetele executive ale sfaturilor populare comunale și orășenești, sub indrumarea Ministerului Agriculturii și Silviculturii. Gospodarirea lor se face prin comitete cetățenești de gospodarire a fondului zoo-pastoral comunal, alese în adunarea obsteasca a crescatorilor de animale din comuna.

Comitetul de gospodarire a fondului zoo-pastoral comunal alege dintre membrii săi un administrator care va fi numit apoi prin decizia comitetului executiv al sfatului popular comunal sau orasenesc, cu avizul organelor agricole raionale.

Comitetele executive ale sfaturilor populare comunale și orășenești, comitetele cetățenești de gospodarire a fondului zoo-pastoral comunal și administratorul fondului zoo-pastoral comunal, raspund de executarea prevederilor din planurile de exploatare a pasunilor și loturilor zootehnice și din amenajamentele silvo-pastorale, precum și de executarea dispozițiilor, luate pe orice cale, cu privire la buna administrare și gospodarire a pasunilor loturilor zootehnice și statiunilor de monta comunale.

În cadrul dispozițiilor legale, comitetele executive ale sfaturilor populare pot lua orice măsuri menite să asigure sporirea productiei, buna administrare și folosire a pasunilor, loturilor zootehnice și statiunilor de monta comunale.

Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale, prin organele agricole de specialitate de la raion și în special prin cele de la punctele agricole, vor asigura asistența tehnico-organizatorica privind aplicarea masurilor de întreținerea și îmbunătățirea pasunilor, de cultivarea loturilor zootehnice și de buna functionare a statiunilor de monta comunale.

Articolul 11

Pasunile proprietatea gospodariilor agricole colective sau care sînt atribuite acestora spre folosință din pasunile comunale, se administreaza de consiliile de conducere ale gospodariilor respective.

Articolul 12

Pasunile rezerva de stat se administreaza de comitetele executive ale sfaturilor populare comunale, cărora li se dau în folosință de către organele Ministerului Agriculturii și Silviculturii și se folosesc potrivit instructiunilor Ministrului Agriculturii și Silviculturii.

Articolul 13

Pasunile asociațiilor de pasunat se administreaza de consiliile de conducere ale acestora, alese în adunarea generală și prin administratorul de pasune desemnat de consiliu din sinul sau.

Asociațiile de pasunat sînt persoane juridice. Acestea se vor inscrie la comitetele executive ale sfaturilor populare comunale sau orășenești.

Articolul 14

În cazul ca un sat trece de la o comuna la alta, odata cu trecerea lui, se face și defalcarea suprafețelor din pasunea comunala, din lotul zootehnic, precum și a reproducatorilor la care satul respectiv este indreptatit, împreună cu toate sarcinile privind aceste bunuri. Defalcarea se face la propunerea comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale respective, cu aprobarea comitetului executiv al sfatului popular raional.

Capitolul III Folosirea, ingrijirea și îmbunătățirea pasunilor și a loturilor, zootehnice și functionarea statiunilor de monta comunale

Articolul 15

Folosirea pasunilor prevăzute la art. 1 din prezentul Decret de către crescatorii care nu poseda terenuri de pasunat suficiente, se face, prin invoirea acordată acestora de a-și aduce animalele la pasunat.

Articolul 16

Pe pasunile comunale sînt indreptatiti a aduce animalele la pasunat: gospodariile agricole colective, colectivistii, intovarasitii și asociațiile de crescatori de animale, care nu au pasuni proprii, stinele cooperatiste și locuitorii din comuna respectiva care nu pot asigura pasunatul animalelor pe pasuni proprii.

Articolul 17

Pe pasunile gospodariilor agricole colective vor pasuna - în turme - animalele proprietate obsteasca a gospodariei respective și animalele proprietate personala a membrilor gospodariei respective.

Pe suprafetele ce prisosesc nevoile de mai sus, vor putea fi aduse la pasunat animalele unităților de stat, ale altor gospodarii agricole colective sau ale taranilor muncitori, cu aprobarea adunarii generale. Aceste suprafete pot fi lasate pentru producere de fin, dacă este necesar și pot servi acestui scop.

Articolul 18

Pasunile rezerva de stat pot fi repartizate pentru pasunatul animalelor din unitatile agricole de stat, din gospodariile agricole colective, intovarasiri agricole și asociații de crescatori de animale care nu poseda pasuni suficiente, precum și pentru stinele cooperatiste sau pentru animalele proprietate individuala, din comunele care nu au pasuni suficiente.

Articolul 19

Pe pasunile asociațiilor de pasunat pasuneaza animalele ce apartin membrilor asociației, iar pe suprafetele ce prisosesc, pot fi invoiti a aduce animalele la pasunat alti crescatori care nu au pasuni proprii.

Articolul 20

Cultivarea loturilor zootehnice, a loturilor semincere și a convcerului verde, se face conform normelor de lucru din agricultura, în vigoare și instructiunilor Ministrului Agriculturii și Silviculturii.

În comunele în care nu pot fi asigurate condiții pentru lucrarea în regie a acestora, lucrarile se pot face și cu plata în natura, pe baza aprobării date prin ordinul Ministrului Agriculturii și Silviculturii.

Articolul 21

Nutreturile produse pe loturile zootehnice se folosesc, în primul rind, pentru hrana reproducatorilor din comuna respectiva.

Din cantitatile de nutret produse în plus, se pot repartiza nutreturi, contra cost, pentru caii de serviciu ai sfaturilor populare comunale și pentru acoperirea deficitelor la statiunile de monta din alte comune. Repartizarea plusului de nutreturi, pentru comunele deficitare, în cadrul raionului se face de comitetul executiv al sfatului popular raional, iar între raioane, de comitetul executiv al sfatului popular regional.

Orice alta destinatie a nutreturilor, decit cele aratate mai sus, este interzisa.

Comitetele executive ale sfaturilor populare comunale și orășenești, comitetele cetățenești de gospodarire a fondului zoo-pastoral și administratorii zoo-pastorali, raspund de producerea, recoltarea și depozitarea nutreturilor de pe loturile zootehnice, de folosirea rationala și de evidenta consumului lor.

Articolul 22

La statiunea de monta comunala pot fi montate toate animalele femele, apte de reproductie, din raza comunei respective.

Pentru asigurarea montei animalelor ce stau un timp mai indelungat pe pasuni indepartate sau în sate indepartate, vor functiona statiuni de monta sezoniere.

Articolul 23

Repartizarea pasunilor comunale pe sate se va face de comitetele executive ale sfaturilor populare comunale sau orășenești, împreună cu:

a) comitetele cetățenești de gospodarire a fondului zoo-pastoral, pentru pasunile comunale;

b) consiliile de conducere ale gospodariilor agricole colective, pentru prisosul de pasuni aflate în administrarea acestora;

c) consiliile de conducere ale asociațiilor de pasunat, pentru pasunile administrate de acestea.

Repartizarea facuta de comitetele executive ale sfaturilor populare comunale sau orășenești devine executorie după aprobarea ei de către comitetul executiv al sfatului popular raional.

Pasunile rezerva de stat, surplusul de pasuni apartinind gospodariilor agricole de stat și altor unități de stat, precum și alte terenuri pasunabile, ca: terenuri din fondul forestier, terenuri cu destinatie speciala, zona cailor de comunicatie, etc., se repartizeaza de comitetele executive ale sfaturilor populare raionale, împreună cu organele care administreaza terenurile respective.

Repartizarea terenurilor pasunabile din zona drumurilor naționale și a cailor ferate, se face în măsura în care pasunatul nu prejudiciaza starea drumurilor, a liniei ferate și circulatia pe acestea și potrivit indicatiilor organelor care le administreaza.

Contestațiile asupra repartizarilor se adreseaza comitetelor executive ierarhic superioare, spre rezolvare, iar litigiile dintre regiuni se rezolva de către Ministerul Agriculturii și Silviculturii.

Repartizarea pasunilor și intocmirea tabelelor de invoirea animalelor la pasunat se face în fiecare an, cel mal tirziu pînă la 1 aprilie.

Pasunile de munte și de balta pe care se repartizeaza crescatorii cu turme constituite, pot fi contractate pe termen de 2-5 ani.

Articolul 24

Pe terenurile ce se destelenesc din pasunile comunale sau ale asociațiilor de pasunat, se vor cultiva numai plante de nutret.

Face excepție cultura orezului pe solurile saraturoase, care se admite a se face 3 ani consecutiv pe baza unui plan de amenajare aprobat de Ministerul Agriculturii și Silviculturii, în scopul spalarii excesului de salinitate, după care terenul respectiv se va cultiva numai cu plante de nutret. În cazul ca saratura se reface, cultura orezului se va introduce periodic, cu aprobarea Ministerului Agriculturii și Silviculturii.

Articolul 25

Ingrijirea și îmbunătățirea pasunilor, indiferent de forma de proprietate, se face pe baza planului de exploatare, precum și a amenajamentului silvo-pastoral, unde este cazul, intocmite de organele agro-silvice locale.

Articolul 26

Executarea lucrărilor de întreținere și imbunatatire pe pasunile comunale se finanțează din fondurile inscrise în bugetul sfaturilor populare, potrivit prevederilor art. 34, în afară de lucrarile ce se executa prin prestatie.

În cazul ca în adunarea crescatorilor de animale se iau hotărîri ca unele lucrari de întreținere și imbunatatire, în special combaterea buruienilor și curatirea și gunoirea terenului, să se execute prin munca contributiva a crescatorilor care sînt direct interesati în sporirea productiei pasunilor, executarea lucrărilor stabilite de adunarea obsteasca devine obligatorie pentru toți crescatorii care sînt invoiti sa aduca animalele la pasunat. Aceste lucrari se fac sub conducerea directa a comitetului cetatenesc de gospodarire a fondului zoo-pastoral comunal și sub indrumarea inginerilor și tehnicienilor agronomi și a zootehnistilor comunali sau a celor de la punctele agricole și raion.

Articolul 27

Sînt obligatorii pentru toți detinatorii de pasuni, urmatoarele măsuri tehnice:

a) pentru pasunile naturale din toate zonele:

- curatirea și nivelarea terenului;

- combaterea buruienilor;

- combaterea eroziunilor solului:

- ingrasarea terenului prin tirlire;

- aplicarea pasunatului rational - pe grupe de vite și tarlale - și introducerea vitelor la pasunat, la data stabilita de organele agricole raionale;

- amenajarea, curatirea și întreținerea adapatorilor de pe pasuni, a umbrarelor și a adaposturilor;

b) pentru pasunile din zona de cimpie:

- destelenirea suprafețelor care dau productii mici și cultivarea lor cu plante de nutret;

- ingrasarea cu balegar sau ingrasaminte chimice, după posibilitati, atit a pasunilor naturale cit și a suprafețelor destelenite și cultivate cu plante de nutret;

- repararea digurilor și canalelor pentru a feri pasunile de inundații și asigurarea scurgerii apelor revarsate, cînd stagneaza;

- defrisarea catinisurilor - în benzi - și cultivarea terenului respectiv cu plante de nutret;

c) pentru pasunile din zona de deal:

- defrisarea maracinilor lemnosi și a lastarisurilor și scoaterea cioatelor;

- scurgerea apelor stagnante din precipitatiuni și alte surse, de pe terenurile plane, prin drenaje (santuri) deschise;

- refacerea, prin destelenire și reinsamintare cu amestecuri de ierburi, a pajiștilor cu productie redusa;

d) pentru pasunile din zona muntoasa:

- defrisarea arboretelor dăunătoare și scoaterea cioatelor, pe terenurile care nu sînt expuse eroziunilor;

- distrugerea musuroaielor intelenite;

- desecarea mlastinilor;

- ingrasarea terenului, cu ingrasaminte, chimice și naturale;

- curatirea de jnepeni, de alte specii lemnoase dăunătoare, precum și de buruieni și plante otravitoare;

- refacerea pajiștilor pe portiunile dezgolite, prin suprainsamintari;

- construirea de adaposturi speciale pentru taurine și de stîne model pe pasunile amenajate;

e) impadurirea tuturor terenurilor degradate, a malurilor de ape și constituirea de benzi de protecție, potrivit planurilor de exploatare și amenajamentelor silvo-pastorale, cu concursul și sub indrumarea organelor agrosilvice locale.

Articolul 28

Pentru paza pasunilor și a loturilor zootehnice, comitetul de gospodarire a fondului zoo-pastoral comunal angajează paznici, cu avizul comitetului executiv al sfatului popular comunal, care vor fi retribuiti de beneficiarii pasunilor și ai statiunilor de monta.

Articolul 29

Membrilor comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale și orășenești, comitetelor de administrarea fondului zoo-pastoral, paznicilor de vite, ingrijitorilor de reproducatori și celor care au insarcinari cu privire la exploatarea și folosirea pasunilor, loturilor zootehnice și statiunilor de monta comunale, care prin munca lor au contribuit la realizari deosebite, li se acordă prime în bani sau în natura, în limita a 30% din veniturile realizate în plus la bunurile administrate de ei, față de prevederile bugetare sau față de planul de productie, potrivit instructiunilor Ministrului Agriculturii și Silviculturii.

Articolul 30

Proprietarii vitelor prinse, fără a fi fost invoite sau fără paza, pe pasuni sau pe culturile de pe pasuni, pe loturile zootehnice și pe alte culturi, vor fi supuși la plata taxelor de gloaba și a pagubelor cauzate.

Paznicii și cei ce descopera și aduc la oborul de gloaba astfel de vite, primesc drept prima 50% din taxele de gloaba încasate.

Taxele de gloaba se stabilesc prin instrucțiuni comune ale Ministrului Agriculturii și Silviculturii și Ministrului Finanțelor.

Capitolul IV Veniturile și cheltuielile pasunilor, loturilor zootehnice și statiunilor de monta comunale

Articolul 31

Veniturile bunurilor supuse regimului de organizare prevăzut în Decretul de fața, sînt urmatoarele:

A. La pasunile comunale și cele rezerva de stat:

a) taxele de pasunat, care se suporta de toți beneficiarii;

b) taxele din darea în folosință a suprafețelor de pasune cultivate cu plante de nutret;

c) sumele provenite din valorificarea surplusului de seminte și a altor produse rezultate de pe loturile semincere;

d) sumele provenite din valorificarea materialului lemnos rezultat din exploatarea sau curatirea arboretelor aflate pe pasuni;

e) sumele provenite din darea în folosință a suprafețelor de pasuni, pentru exploatari de cariere, balti, helesteie și diferite servituti create pe pasuni;

f) alte venituri intimplatoare.

B. La loturile zootehnice:

a) valorificarea surplusului de nutreturi;

b) valorificarea plusului de seminte;

c) alte venituri intimplatoare.

C. La statiunile de monta comunale:

- valorificarea reproducatorilor reformati.

Soldurile rezultate la finele anului se reporteaza în planul de venituri al anului următor.

D. La pasunile asociațiilor de pasunat:

a) taxele de pasunat care se suporta de toți beneficiarii;

b) taxele din darea în folosință a suprafețelor cultivate cu plante de nutret și a finetelor naturale;

c) sumele provenite din valorificarea semintelor și a altor produse;

d) sumele provenite din darea în folosință a suprafețelor de pasuni pentru exploatari de cariere, balti, helesteie și diferite servituti create pe pasuni;

e) alte venituri intimplatoare.

Soldurile anului precedent se repartizeaza în planul de venituri din anul următor.

Articolul 32

Taxele de pasunat și de dare în folosință a suprafețelor cultivate, pentru pasunile comunale și rezerva de stat, se stabilesc prin ordin comun al Ministrului Agriculturii și Silviculturii și al Ministrului Finanțelor.

Invoirea de a aduce animalele la pasunat pe suprafetele de pasuni ce prisosesc gospodariilor agricole colective, se face prin buna invoiala, sumele rezultate revenind ca venit gospodariei respective, fără ca taxele să depășească cu 10% pe cele stabilite pentru pasunile comunale.

Pentru pasunile asociațiilor de pasunat se aplică aceleasi taxe ca și la pasunile comunale și se încasează de comitetele de conducere ale asociațiilor.

Invoirea de a aduce animale la pasunat se face pe bază de contract scris.

Veniturile pasunilor comunale, ale loturilor zootehnice și ale statiunilor de monta comunale, se încasează de organele financiare și intră în planul de venituri al sfaturilor populare comunale sau orășenești și se intrebuinteaza numai pentru cheltuieli privind aceste bunuri.

Veniturile pasunilor rezerva de stat administrate de sfaturile populare comunale sau orășenești se încasează de aceleasi organe financiare, dar intră în planul de venituri al sfaturilor populare regionale respective.

Sumele rezultate, care formeaza fondul pentru întreținerea și îmbunătățirea pasunilor, se inscriu cu acest scop în planul de cheltuieli al sfatului popular al regiunii respective.

Articolul 33

Sumele inscrise în planul de venituri al sfaturilor populare de la pasuni, se repartizeaza după cam urmeaza:

a) o cota de pînă la 30% în medie pe regiune se va centraliza în planul de cheltuieli al regiunii respective, pentru lucrari pe pasuni;

b) restul din totalul veniturilor, în planul de cheltuieli al comunei respective, din care o cota de 10% (calculată după totalul veniturilor) pentru statiunea de monta, iar diferența pentru lucrari pe pasuni.

Articolul 34

Planul de cheltuieli al sfaturilor populare comunale va cuprinde urmatoarele prevederi:

- pentru pasunile comunale: lucrari de întreținerea și îmbunătățirea pasunilor, refacerea semnelor de hotar, amenajarea și întreținerea construcțiilor pastorale, a drumurilor și a altor bunuri de pe pasuni;

- pentru statiunile de monta comunale: hrana reproducatorilor comunali, conform alocatiilor stabilite (din care se suporta cheltuielile pentru cultivarea loturilor zootehnice), întreținerea și functionarea statiunilor de monta, procurarea de utilaj și inventar agricol necesar îmbunătățirii productiei loturilor zootehnice și pentru pregătirea nutreturilor, precum și executarea de constructii mici: magazii, soproane, etc., pentru depozitarea, conservarea și pastrarea nutreturilor;

- sumele pentru plata și premierea personalului statiunilor de monta comunale, a administratorilor zoo-pastorali, precum și pentru premierea paznicilor de vite, a responsabililor de statiune, etc.

Articolul 35

Planul de cheltuieli al sfaturilor populare regionale va cuprinde urmatoarele prevederi:

- pentru pasunile comunale și rezerva de stat din goluri de munti și din balti: lucrari complexe de îmbunătățirea pasunilor pe suprafete compacte, prin organizare de santiere, organizarea loturilor semincere, procurarea și întreținerea utilajelor și mijloacelor de transport necesare santierelor și loturilor semincere, precum și plata personalului tehnico-administrativ necesar;

- pentru statiunile de monta comunale: procurarea de reproducatori pentru completarea necesarului și inlocuirea celor reformati, precum și construirea de grajduri pentru reproducatori și reparatiile capitale la grajdurile existente.

Articolul 36

Acoperirea diferenței de cheltuieli privind statiunile de monta comunale, din planul de cheltuieli al sfaturilor populare comunale și regionale, față de sumele inscrise în planurile de venituri ale acestora, se face prin dotatii de la bugetul statului.

Articolul 37

Cheltuielile necesare intretinerii și îmbunătățirii pasunilor gospodariilor agricole colective se suporta din planul de cheltuieli al acestora.

Din veniturile pasunilor asociațiilor de pasunat se suporta plata impozitelor către stat, cheltuielile privind executarea lucrărilor de întreținerea și îmbunătățirea pasunilor, executarea și întreținerea construcțiilor pastorale, cheltuielile de administratie, precum și procurarea de inventar pastoral și de animale de reproductie pe bază de buget propriu.

Capitolul V Sanctionarea infracțiunilor și contraventiilor

Articolul 38

Acele încălcări ale dispozițiilor din prezentul Decret, care constituie infractiuni, se pedepsesc potrivit legii penale.

Articolul 39

Supravegherea indeplinirii obligațiilor stabilite prin prezentul Decret și constatarea încălcării dispozițiilor acestuia se poate face, în afară de organele stabilite de celelalte legi în vigoare, și de organele urmatoare: referentii de baza furajera și zootehnistii din cadrul serviciilor zootehnice de pe linga comitetele executive ale sfaturilor populare regionale, raionale și orășenești, de către zootehnistii de la punctele agricole și de către organele desemnate în acest scop de Ministerul Agriculturii și Silviculturii.

Articolul 40

În ce priveste stabilirea, constatarea și sanctionarea contraventiilor la prezentul Decret, precum și executarea sanctiunilor și a despăgubirilor, se aplică normele prevăzute în

Decretul nr. 184 din 21 mai 1954 , pentru reglementarea sanctionarii contraventiilor, astfel cum a fost modificat prin

Decretul nr. 198 din 28 mai 1955

și republicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale nr. 12 din 28 mai 1955.

Capitolul VI Dispozitii finale și tranzitorii

Articolul 41

Pasunile asociațiilor de pasunat ale caror comitete de conducere nu iau măsuri pentru intocmirea planurilor de exploatare și nu aplica masurile prevăzute în acestea, nu intocmesc bugete și nu le aplica, vor fi trecute, după un prealabil avertisment, în administrarea sfaturilor populare, ca pasune comunala, în baza unui ordin al Ministrului Agriculturii și Silviculturii dat cu avizul sfatului popular regional respectiv.

Articolul 42

Cînd cel puțin 60% din numărul de animale dintr-un sat apartin gospodariei agricole colective și membrilor acesteia, se va atribui gospodariei respective din pasunea comunala a satului respectiv, o suprafața proporțională cu numărul animalelor. În comunele în care peste 80% din familiile taranesti au intrat în gospodaria agricola colectiva, statiunea de monta comunala și lotul zootehnic vor fi atribuite gospodariilor agricole colective respective.

Articolul 43

Comitetele executive ale sfaturilor populare comunale și orășenești vor pastra evidenta tuturor pasunilor, pe proprietăți: comunale, rezerva de stat, colective, ale asociațiilor și particulare.

Delimitarea pasunilor comunale se face prin borne vizibile care se revizuiesc în fiecare primavara.

Suprafetele de pasuni folosite sau deținute fără drept de particulari, vor fi readuse în fondul pastoral al comunei, pe cale administrativa, de comitetele executive ale sfaturilor populare comunale sau orășenești.

Articolul 44

Suprafetele de pasuni comunale sau cele ale unităților de stat care au fost incluse în amenajamente silvice, se scot din amenajamente și se redau comunelor sau unităților agricole de stat respective, spre a fi folosite ca pasuni, pe bază de acte care dovedesc destinația sau folosință ca pasune a terenului respectiv.

Suprafetele de teren destinate ca pasuni, dar care sînt acoperite cu vegetatie forestiera, vor fi transformate în pasuni, pe baza prevederilor amenajamentului silvo-pastoral, sau a unui studiu de transformare, în termenul prevăzut de acestea.

Trupurile de pasuni acoperite de paduri care nu se preteaza a fi transformate în pasuni (din cauza pantei sau a altor cauze obiective), vor fi schimbate cu suprafete egale din patrimoniul silvic, apte a fi transformate în pasuni.

Articolul 45

Consiliul de Ministri, la propunerea Ministrului Agriculturii și Silviculturii, va putea aproba și alte forme de administrare pentru unele pasuni, loturi zootehnice și statiuni de monta comunale.

Articolul 46

Schimbarea destinatiei pasunilor în alta categorie de folosință nu se poate face decit cu aprobarea Ministerului Agriculturii și Silviculturii și numai pentru cazuri bine justificate.

Articolul 47

Ministrul Agriculturii și Silviculturii va emite instrucțiuni și ordine pentru aplicarea prezentului Decret.

Instrucțiunile și ordinele date de Ministrul Agriculturii și Silviculturii pentru aplicarea Decretului de fața și a hotărîrilor și dispozițiilor Consiliului de Ministri sînt obligatorii pentru toate ministerele, instituțiile și intreprinderile de stat și cooperatiste, precum și pentru toți locuitorii tarii.

Articolul 48

Legea pentru înființarea pasunilor comunale, publicată în Monitorul Oficial nr. 138 din 24 septembrie 1920, Legea nr. 165, pentru organizarea, administrarea și exploatarea pasunilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 66 din 19 martie 1943, cu modificările ulterioare, precum și orice alte dispozitii contrarii prezentului Decret, se abroga.

Președintele Prezidiului
Marii Adunări Naționale,
PETRU GROZA
Secretarul Prezidiului
Marii Adunări Naționale,
AVRAM BUNACIU
București, 8 iulie 1955.
Nr. 303.

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.