Decizia nr. 50/2005

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecator

Aspazia Cojocaru - judecator

Constantin Doldur - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Kozsokar Gabor - judecator

Petre Ninosu - judecator

Ion Predescu - judecator

Serban Viorel Stanoiu - judecator

Ion Tiuca - procuror

Claudia Margareta-Nita - magistrat-asistent

Pe rol se afla solutionarea excepției de neconstitutionalitate a dispozițiilor

art. III alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001

privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici și a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum și a personalului din organele autorității judecătorești și ale

art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , excepție ridicata de Cristina Breza, Raluca Bercenaru, Irina Comsa, Rodica Craciun, Elena Ciurea, Maria Enache, Danielea Ionescu, Elena Petrica, Gheorghe Popescu, Elena Stan, Cerasela Lisman, Paula Gruia, Rodica Patulea, Georgeta Simion, Veronica Ciobanu, Karina D'jabbari, Mihaela Gheorghiceanu, Mihaela Nicolae, Venera Nicolae, Mihaela Sârbu, Corina Fana, Mihai Creanga, Teodora Olteanu, Daniela Schneider, Alina Stefan, Tudorita Dragnea, Alice Pescaru, Paula Damian, Mihaela Anghel, Maria Voica, Georgeta Nicoleta Done, Silvia Gheorghe, Camelia Vasilica Manolache, Cristina Viorica Baete, Sanda Blaj, Andreea Raluca Bratu, Zorita Lazea, Maria Zamfir, Ileana Buha, Lenuta Andrian, Claudia Stoian, Felicia Vasile, Laura Sârboiu, Elena Luminita Stoian, Florina Lepadatu, Corina Oancea, Alina Violeta Vlaicu, Dorina Guresoe, Andreea Mihaela Birlea, Florentina Oprea, Adriana Aninosanu, Ileana Florescu, Ligia Apostol, Dan Până, Bogdan ionita, Marieta Iliescu, Antonela Anne Mary Costache, Irina Liliana Strava, Ioana Cleopatra Sipoteanu, Constantin Gratiela, Iosefina Pîrvu, Elena Burlan, Geanina Teodorovici, Bogdana Alina Oraseanu, Mirela Irina Vîlceanu, Mitu Stegaru, Liliana Ciuperca, Simona Iordanescu, Brîndusa Elena Gheorghe, Manuela Carmen Caramizaru, Viorica Lolea, Mihai Rotaru, Cristian Jipa, Petre Rosu, Cristina Carmen Craiu, Daniela Panioglu, Anca Madalina Manailescu, Florentina Vasilateanu, Doina Draguinea, Cornelia Dumitra, Iuliana Radu, Elena Jarnea, Lucia Lungu, Nermin Arpazait, Monica Tanase, Ramona Bucuroiu, Marius Epure, Emilia Ganera, Camelia Ciuca, Doina Becut, Maria Verotti, Vasilica Tita, Ioana Paunescu, Luminita Soitu, Elena Stanuta, Cristina Duta, Mihaela Mocanu, Ecaterina Grigore, Nicoleta Ceobanu, Revi Moga, Simona Stanca, Corina Dumitriu, Dumitra Deliu, Georgeta Chioveanu, Loredana Voivozeanu, Haralambie Oreste Teoharidis, Luminita Buhaianu și Beatrice Maris în Dosarele nr. 5.243/LM/2004, 5.244/LM/2004, 5.245/LM/2004 ale Tribunalului București - Sectia a VIII-a conflicte de muncă și litigii de muncă, respectiv în Dosarul nr. 1.093/2004 al Tribunalului Constanta - Sectia civila.

La apelul nominal raspunde Ministerul Justiției, prin consilier juridic Angelica Bratu, cu delegatie depusa la dosar, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Curtea, având în vedere ca excepțiile de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 602D/2004, 603D/2004, 604D/2004 și 669D/2004 au continut identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexarii dosarelor.

Atât reprezentantul Ministerului Justiției, cât și cel al Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 603D/2004, 604D/2004 și 669D/2004 la Dosarul nr. 602D/2004, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Justiției pune concluzii de respingere a excepției de neconstitutionalitate. În acest sens, precizeaza ca art. 53 din Constitutie nu este incident în cauzele de fața, întrucât, asa cum indica și jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie, drepturile reglementate de

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001

nu sunt incluse în capitolul "Drepturi și libertati fundamentale" din Legea fundamentala și, în consecința, nu sunt de natura constituțională.

Reprezentantul Ministerului Public arata ca, potrivit principiului anualitatii legii bugetului, dispozitiile

art. 12 alin. (4) din Legea nr. 743/2001

nu mai sunt în vigoare, astfel ca aceasta excepție de neconstitutionalitate este inadmisibila. în ceea ce priveste excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor

art. III alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001

se solicita respingerea acesteia ca neîntemeiata, deoarece textele de lege criticate nu privesc un drept de natura constituțională, astfel încât prevederile art. 53 din Legea fundamentala nu sunt incidente în cauza dedusa judecatii.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:

Prin încheierile din 21 octombrie 2004 și 3 noiembrie 2004, pronuntate în dosarele nr. 5.243/LM/2004, 5.244/LM/2004, 5.245/LM/2004, respectiv 1.093/2004, Tribunalul București - Sectia a VIII-a conflicte de muncă și litigii de muncă, respectiv Tribunalul Constanta - Sectia civila au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor

art. III alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001

privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici și a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum și a personalului din organele autorității judecătorești și ale

art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 . Excepția a fost ridicata de Cristina Breza și altii într-o cauza având ca obiect plata primei de concediu.

În motivarea excepției autorii acesteia arata ca prin textele de lege criticate a fost suspendat în mod succesiv exercitiul dreptului legal la prima de concediu, drept prevăzut de

art. 41^1 alin. (1) din Legea nr. 50/1996

privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Se considera ca "suspendarea aplicarii legii prin care se recunoaste un drept echivaleaza cu restrângerea exercitiului acelui drept" și, în consecința, textele de lege atacate contravin prevederilor art. 53 din Constitutie, întrucât acestea determina o restrângere a exercitiului unui drept legal, fără a exista însa, nici una dintre situațiile justificative prevăzute în norma constituțională invocata.

Tribunalul București - Sectia a VIII-a conflicte de muncă și litigii de muncă considera ca excepția de neconstitutionalitate este neîntemeiata. Se apreciaza ca textele de lege criticate nu contravin art. 53 din Constitutie, "deoarece aceste restrângeri se referă la libertatile și drepturile fundamentale ale cetateanului, prevăzute și garantate constituțional ( ... ), iar nu la suspendarea platii unor drepturi banesti în legătură cu munca, asa cum este în cauza, prima de concediu".

Tribunalul Constanta - Sectia civila apreciaza ca excepția de neconstitutionalitate este întemeiata, deoarece prin textele de lege criticate sunt încalcate prevederile imperative ale art. 53 din Constitutie. Se arata ca dreptul la prima de concediu, prevăzut de

art. 41^1 alin. (1) din Legea nr. 50/1996 , introdus prin

Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 , a fost exercitat pe o perioadă de aproximativ șase luni, apoi suspendat de la data intrarii în vigoare a

Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 33/2001

și ulterior "anulat prin legea bugetului", fără ca în conținutul ordonantei criticate sa existe o motivare a acestei măsuri, în condițiile în care ratiunea acordarii acestui drept, asa cum indica

art. 1 din Legea nr. 50/1996 , precum și

art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 9/1997 , a avut în vedere "rolul, raspunderea, complexitatea, caracterul justiției de putere în stat independenta și egala ca importanța cu puterea legislativa și executiva". Astfel, este încalcat și principiul egalitatii celor trei puteri în stat, puterea judecătorească aflându-se "sub condiția de egalitate cu celelalte beneficiare de drepturi".

Sustinând ca "suspendarea aplicarii unei legi prin care se recunoaste un drept echivaleaza cu restrângerea exercitiului acelui drept" se arata ca prin această măsură s-au nesocotit condițiile expres și limitativ prevăzute de art. 53 din Constitutie, determinând disproportionalitatea cu situația care a determinat luarea acestei măsuri, aplicarea în mod discriminatoriu, precum și atingerea dreptului în însăși existenta sa.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul a transmis punctele sale de vedere, prin care considera ca excepția de neconstitutionalitate este neîntemeiata. În acest sens, se sustine ca "este atributia legiuitorului sa dispună suspendarea aplicarii unui act normativ sau a unei dispozitii dintr-un act normativ, acest eveniment legislativ fiind expres reglementat de lege tocmai pentru a nu aduce atingere drepturilor sau libertatilor persoanelor". Sunt invocate, în sprijinul acestor considerente, dispozitiile art. 54 și cele ale

art. 62 din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative. Se mai sustine ca textele de lege criticate nu încalcă prevederile art. 53 din Constitutie, întrucât "acest articol nu poate avea ca obiect decât drepturile și libertatile reglementate" la Capitolul II, intitulat "Drepturile și libertatile fundamentale", iar în ceea ce priveste ipoteza încalcarii art. 47 din Legea fundamentala, referitor la asigurarea unui nivel de trai decent, se menționează că "o astfel de restrângere se încadreaza în condițiile prevăzute de art. 53 din Constitutie, nefiind vorba de o desființare a dreptului salarial însuși, ci de o suspendare prin lege a acordarii unui drept care echivaleaza cu restrângerea acestuia, ceea ce textul constituțional permite".

Avocatul Poporului, în ceea ce priveste excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor

art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001

față de prevederile art. 53 din Legea fundamentala, arata ca aceasta este neîntemeiata, întrucât textul legal criticat nu pune în discutie restrângeri ale exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale. Referitor la critica de neconstitutionalitate a dispozițiilor

art. 12 alin. (4) din Legea nr. 743/2001

precizeaza ca, "potrivit principiului anualitatii bugetului de stat, actul normativ atacat a fost în vigoare în cursul anului 2002", iar, "în condițiile în care actul normativ nu mai era în vigoare la data sesizarii Curtii Constitutionale, sunt incidente prevederile

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 ", astfel ca aceasta excepție este inadmisibila.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecatorul-raportor, concluziile părților și ale procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozitiile

Legii nr. 47/1992 , retine urmatoarele:

Curtea Constituțională constata ca este legal sesizata și competența, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , sa solutioneze excepția de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.

Obiectul excepției de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile

art. III alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001

privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici și a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum și a personalului din organele autorității judecătorești și cele ale

art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 . Acestea au urmatorul cuprins:

-