Decizia nr. 146/2005

Articolul 7

alin. (3) și (4) din Legea nr. 67/2004 : "(3) Pot depune candidaturi și alte organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale legal constituite, care prezintă la Biroul Electoral Central o listă de membri. Numărul membrilor nu poate fi mai mic de 15% din numărul total al cetățenilor care la ultimul recensământ s-au declarat ca aparținând minorității respective.

(4) Dacă numărul membrilor necesari pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (3) este mai mare de 25.000 de persoane, lista membrilor trebuie să cuprindă cel puțin 25.000 de persoane domiciliate în cel puțin 15 din județele țării și în municipiul București, dar nu mai puțin de 300 de persoane pentru fiecare dintre aceste județe și pentru municipiul București.";

-

Articolul 19

alin. (3) din Legea nr. 14/2003 : "Lista trebuie să cuprindă cel puțin 25.000 de membri fondatori, domiciliați în cel puțin 18 din județele țării și municipiul București, dar nu mai puțin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste județe și municipiul București."

În opinia autorului excepției, dispozițiile de lege criticate sunt contrare art. 8 alin. (1) - "Pluralismul în societatea românească este o condiție și o garanție a democrației constituționale", art. 16 alin. (1) - "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări", art. 35 [devenit art. 37] - "Dreptul de a fi ales" și art. 20 din Constituție - "Tratatele internaționale privind drepturile omului".

De asemenea, se invocă și încălcarea art. 2 pct. 1 și art. 21 pct. 1 și 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 25 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, a art. 2 pct. 1 și 2 și art. 5 pct. 2 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, a art. 12 și 13 din Documentul final al Reuniunii de la Viena, precum și a pct. 5.7, 5.9, 6 și 7.5 din Documentul Reuniunii de la Copenhaga a Conferinței asupra dimensiunii umane a CSCE (OSCE).

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea Constituțională reține următoarele:

I. O primă critică de neconstituționalitate privește

art. 7 alin. (3) și (4) din Legea nr. 67/2004 , care se referă la condițiile în care organizațiile minorităților naționale, altele decât cele reprezentate în Parlament, pot depune candidaturi pentru alegerea autorităților publice locale, și

art. 19 alin. (3) din Legea nr. 14/2003

referitor la cuprinsul listei semnăturilor de susținere a unui partid politic în vederea înregistrării.

În legătură cu excepția de neconstituționalitate a

art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , Curtea Constituțională constată că potrivit art. 55 din aceeași lege "Organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri li se aplică în mod corespunzător prevederile prezentei legi, cu excepția art. 6, art. 10 lit. e), art. 12 alin. (1), art. 18, 19, 27, art. 46 alin. (1) lit. e) și f), art. 47, 48 și 53". De asemenea, potrivit

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta decide asupra excepțiilor care au legătură cu soluționarea cauzei, în caz contrar, ele fiind inadmisibile. Așadar,

art. 19 din Legea nr. 14/2003

nu este incident în cauză, iar excepția de neconstituționalitate cu privire la aceste dispoziții de lege urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a

art. 7 alin. (3) și (4) din Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, din analiza cuprinsului acestor dispoziții de lege nu rezultă că ele sunt discriminatorii în ce-i privește pe cetățenii aparținând minorităților naționale și nici că împiedică "exercitarea liberă a dreptului de a fi ales". Stabilirea, prin lege, a condițiilor menționate nu contravine textelor constituționale și convenționale invocate ca fiind încălcate, legiuitorul având competența exclusivă de a institui modalitățile și condițiile de funcționare a sistemului electoral.

Potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, sistemul electoral se reglementează prin lege organică, o astfel de lege fiind

Legea nr. 67/2004 . Textul din lege criticat dispune cu privire la un segment al procesului electoral, cel referitor la depunerea candidaturilor de către organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, stabilind anumite condiționări, fără ca prin acestea să îngrădească dreptul unei organizații din cadrul minorității de a participa la alegerea și constituirea autorităților locale. Așadar, condiția prezentării unei liste cu membri ai organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale, pentru a putea depune candidaturi la alegerile locale nu este de natură să restrângă exercițiul dreptului de a fi ales, având în vedere că se cere o listă cu un număr de membri egal cu 15% din numărul total al cetățenilor care la ultimul recensământ s-au declarat că aparțin minorității naționale respective. Acest număr redus permite oricărei minorități naționale să constituie organizații cu posibilități de a depune candidaturi, ceea ce asigură aplicarea deplină a principiului pluralismului politic. Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Parlament nu sunt privilegiate, sub aspectul depunerii candidaturilor pentru consiliile locale, întrucât acestea au îndeplinit condiții mult mai severe pentru a accede în Parlament. Astfel, conform

art. 4 alin. (2) din Legea nr. 373/2004

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, "Organizațiile cetățenilor aparținând unei minorități naționale definite potrivit alin. (1), legal constituite, care nu au obținut în alegeri cel puțin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, împreună, potrivit art. 62 alin. (2) din Constituția României, republicată, la un mandat de deputat, dacă au obținut, pe întreaga țară, un număr de voturi egal cu cel puțin 10% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat."

Dispozițiile art. 7 alin. (3) și (4) din legea criticată sunt în interesul minorităților privite în ansamblul lor și se opun unor interese divergente care s-ar putea manifesta în interiorul acestora, iar, pe de altă parte, sunt de natură să asigure înlăturarea fracționării organelor alese și buna funcționare a acestora. Legea oferă posibilitatea cetățenilor aparținând unei minorități să candideze fie pe listele organizației din care fac parte, fie ca independent.

Curtea constată că asupra constituționalității prevederilor

art. 7 alin. (3) și (4) din Legea nr. 67/2004 , sub aspectul numărului membrilor organizației aparținând minorității naționale legal constituite și al dispersiei lor în teritoriu pentru a figura pe lista de membri depusă la Biroul Electoral Central, în vederea participării la alegeri, prin raportare la aceleași prevederi din Constituție invocate și în acest dosar Curtea Constituțională s-a mai pronunțat prin

Decizia nr. 325 din 14 septembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 21 octombrie 2004. Prin această decizie, respingând excepția de neconstituționalitate invocată, Curtea a reținut că din cuprinsul art. 7 alin. (3), (4) și (5) al legii rezultă că acesta este chiar în sensul dispozițiilor constituționale ale art. 37, referitoare la "Dreptul de a fi ales", dispoziții care precizează limitele dreptului și condițiile care trebuie îndeplinite de cei care doresc să candideze. De asemenea, în legătură cu posibilitatea stabilită de text, în sensul depunerii de candidaturi de către organizațiile legal constituite ale cetățenilor aparținând minorităților naționale pentru participarea la alegerile locale, a reținut că această prevedere reprezintă tocmai respectarea principiului egalității între cetățeni, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, iar nu încălcarea lui, precum și că art. 8 privind "Pluralismul și partidele politice" nu este incident în cauză.

Cele statuate prin decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să justifice schimbarea jurisprudenței Curții.

De altfel, criticile formulate, constând în esență în susținerea potrivit căreia autorul excepției este "împiedicat în exercitarea liberă a dreptului de a fi ales, fiind constrâns să candideze pe listele unor formațiuni politice sau organizații ale minorităților naționale care au o politică și o ideologie postcomunistă [...]", nu reprezintă aspecte de constituționalitate, așa încât nu pot fi reținute.

II. În ceea ce privește neconstituționalitatea anexei nr. 8 la

Hotărârea Guvernului nr. 505/2004

pentru aprobarea modelului copiei de pe lista electorală permanentă, modelului listei electorale suplimentare, al extrasului de pe lista electorală permanentă sau suplimentară, al listei susținătorilor, al declarației de acceptare a candidaturii, precum și modelului listei membrilor organizației minorităților naționale, ce vor fi folosite pentru alegerea autorităților administrației publice locale în anul 2004, Curtea nu este competentă să se pronunțe, având în vedere dispozițiile art. 146 lit. d) din Constituție, coroborate cu cele ale

art. 2 din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Potrivit acestor dispoziții constituționale și legale, Curtea Constituțională hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial, precum și direct de Avocatul Poporului, și asigură controlul constituționalității legilor, a tratatelor internaționale, a regulamentelor Parlamentului și a ordonanțelor Guvernului.

Așa fiind, excepția de neconstituționalitate a prevederilor anexei nr. 8 la

Hotărârea Guvernului nr. 505/2004

urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

III. În legătură cu Avizul nr. 300/2004 asupra Legii pentru alegerea administrației publice locale în România, adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept - Comisia de la Veneția, prin Consiliul pentru alegeri democratice, în cea de-a 11-a sesiune de la Veneția, din data de 2 decembrie 2004, și prin Comisia de la Veneția, în cea de-a 61-a sesiune plenară de la Veneția, din perioada 3-4 decembrie 2004, invocat de autorul excepției în sprijinul susținerilor de neconstituționalitate a prevederilor

Legii nr. 67/2004 , Curtea observă următoarele: potrivit pct. I "Introducere", Biroul Adunării parlamentare a Consiliului Europei a invitat Comisia de la Veneția să își dea avizul asupra conformității principiilor enunțate prin Legea alegerilor locale din România cu cele din instrumentele juridice de bază ale Consiliului Europei, și anume: Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale și Carta europeană privind autonomia locală. Această invitație a fost formulată ca urmare a unei cereri vizând o propunere de hotărâre referitoare la Legea alegerilor locale în România. Ca urmare, a fost elaborat Avizul nr. 300/2004, prin care, la pct. IV intitulat "Concluzii", se reține că legea în ansamblu se conformează normelor patrimoniului electoral european, precum și că anumite îmbunătățiri ar fi posibile la alegerile locale, în special în privința dreptului de vot pentru persoanele care nu sunt cetățeni (români), deși aceasta nu este încă o normă europeană. Mai mult, se reține că aplicarea legii cu ocazia alegerilor din anul 2004 nu a ridicat nici o problemă deosebită. Precizând că observațiile se aplică doar alegerilor locale, se arată că totuși prevederile art. 7 din lege creează dificultăți, prin aceea că restrâng posibilitatea ca mai mult de o grupare de persoane care aparțin unei minorități naționale (în practică, în principal minoritatea maghiară) să fie reprezentată în cadrul autorităților la nivel local pe ansamblul țării, iar restricțiile impuse de text nu par a fi justificate de necesitatea asigurării unității pentru conservarea ponderii electorale a unei minorități, întrucât alegătorii știu cum să își salveze interesele ca minoritate.

Avizul nr. 300/2004 al Comisiei de la Veneția nu a fost urmat de o rezoluție referitoare la Legea privind alegerile locale în România.

Curtea constată că, pentru considerentele arătate în prezenta decizie, cele semnalate în avizul menționat nu sunt de natură să justifice pronunțarea altei soluții decât cea de respingere a excepției de neconstituționalitate ce face obiectul prezentului dosar, recomandările făcute privind îmbunătățirea legislației în materie electorală putând fi, eventual, examinate numai de Parlament.

IV. În ceea ce privește Raportul de evaluare al Misiunii OSCE/OIDDO - Varșovia, 14 februarie 2005 -, asupra alegerilor parlamentare și prezidențiale din România 28 noiembrie și 12 decembrie 2004 -, depus la dosar, de asemenea, de autorul excepției cu prilejul dezbaterilor din data de 1 martie 2005, Curtea constată că acesta se referă la Legea privind alegerile parlamentare și prezidențiale, or, în cauză, obiectul controlului de constituționalitate îl constituie prevederi din

Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 7 alin. (3) și (4) din Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, excepție ridicată de Kincses El'f6d din Târgu Mureș în Dosarul nr. 4.120/2004 al Judecătoriei Sectorului 5 București.

2. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , precum și ale anexei nr. 8 la

Hotărârea Guvernului nr. 505/2004

pentru aprobarea modelului copiei de pe lista electorală permanentă, modelului listei electorale suplimentare, al extrasului de pe lista electorală permanentă sau suplimentară, al listei susținătorilor, al declarației de acceptare a candidaturii, precum și modelului listei membrilor organizației minorităților naționale, ce vor fi folosite pentru alegerea autorităților administrației publice locale în anul 2004, excepție ridicată de același autor în același dosar.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 martie 2005.