Decizia nr. 108/1996

Ioan Deleanu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Completul de judecată, convocat potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata următoarele:

Prin Încheierea din 4 martie 1996, pronunțată în Dosarul nr. 5.028/1995, Judecătoria Hunedoara a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Decretului nr. 523/1973

privind aprobarea tarifelor-etalon reasezate, precum și unele măsuri pentru stabilirea tarifelor reasezate, pentru transporturile de mărfuri pe calea ferată și cu mijloace auto, și a

Ordinului S.N.C.F.R. nr. 204/1991 , partea a III-a B, cod 56.05.

Excepția de neconstituționalitate a fost invocată de Societatea Comercială "Sidermet" - S.A. Calan, cu susținerea ca dispozițiile

Decretului nr. 523/1973

contravin Constituției și deci, în temeiul art. 150 alin. (1) din legea fundamentală, "reglementarea TLM cod 56.05 cu privire la acceptul tacit al predatorului este abrogată".

Exprimindu-și opinia, Judecătoria Hunedoara apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece "prevederea ce impune anumite penalități în cazul nerespectării unor prevederi contractuale, cu care partea a fost de acord la semnarea contractului", nu poate fi considerată neconstitutionala.

În temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Încheierea de sesizare din 4 martie 1996, formulată de Judecătoria Hunedoara în Dosarul nr. 5.028/1995, a fost înaintată celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru comunicarea punctelor lor de vedere.

Guvernul, în punctul sau de vedere, considera excepția de neconstituționalitate ca nefondata, întrucît prevederile

Decretului nr. 523/1973

și, respectiv, dispoziția din partea a III-a B, cod 56.05, a

Ordinului S.N.C.F.R. nr. 204/1991

nu contravin dispozițiilor art. 41 din Constituție referitoare la garantarea dreptului de proprietate, de vreme ce în speta este vorba de clauze contractuale la care părțile au achiesat prin semnarea contractului. Cît privește

Ordinul S.N.C.F.R. nr. 204/1991 , Guvernul arata că nu intră în competența Curții Constituționale să se pronunțe cu privire la constituționalitatea unui act al administrației centrale.

Camera Deputaților și Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

având în vedere încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor și dispozițiile legale atacate ca neconstituționale, raportate la prevederile Constituției, retine următoarele:

Societatea Comercială "Sidermet" - S.A. Calan a ridicat în Dosarul nr. 5.028/1995 al Judecătoriei Hunedoara excepția de neconstituționalitate a prevederilor

Decretului nr. 523/1973 , prin care s-au aprobat tarifele-etalon reasezate, precum și unele măsuri pentru transporturile de mărfuri pe calea ferată, și ale

Ordinului S.N.C.F.R. nr. 204/1991 .

Din examinarea excepției de neconstituționalitate se constată că, în realitate, aceasta are ca obiect prevederile cuprinse la cod 56.05 din Tariful local de mărfuri, aprobat prin

Ordinul S.N.C.F.R. nr. 204/1991 , în sensul cărora, pentru schimbarea statiei de destinație la sau după încheierea contractului de transport, în condițiile precizate în chiar cuprinsul acestei prevederi, se percep tarife majorate.

În legătură cu competența de soluționare a excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești, atribuțiile Curții Constituționale sunt expres și limitativ prevăzute în art. 144 lit. c) din Constituție, care se referă doar la controlul constituționalității "legilor și ordonanțelor", dispoziție preluată și în art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Întrucît prin lege se înțelege actul legislativ adoptat de Parlament și promulgat de Președintele României, iar prin ordonanța, actul adoptat pe baza unei delegari legislative, este evident ca soluționarea excepției de neconstituționalitate privind alte acte normative nu este de competența Curții Constituționale.

De aceea controlul legalității actelor normative și individuale ale Guvernului, ale ministerelor și celorlalte autorități ale administrației publice locale, indiferent de materia la care se referă, este de competența instanțelor judecătorești, respectiv a secțiilor de contencios administrativ constituite potrivit Legii nr. 29/1990. Jurisprudenta Curții Constituționale este constanta în acest sens, astfel cum rezultă din deciziile sale nr. 5/1994, nr. 7/1994, nr. 113/1994 și nr. 14/1995.

Ca atare, rezolvarea de principiu cuprinsă în aceste decizii își menține valabilitatea și în ceea ce privește soluționarea excepției de fața, care vizează un ordin al S.N.C.F.R. și, întrucît nu au intervenit elemente noi care să le infirme și deci să facă necesară modificarea practicii jurisdicționale, excepția urmează a fi respinsă ca vadit nefondata.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24 alin. (2) și al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate a prevederilor

Decretului nr. 523/1973

și ale

Ordinului S.N.C.F.R. nr. 204/1991 , partea a III-a B, cod 56.05, ridicată de Societatea Comercială "Sidermet" - S.A. Calan în Dosarul nr. 5.028/1995 al Judecătoriei Hunedoara.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința din 2 octombrie 1996.