Decizia nr. 249/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 și ale

art. 83 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Georgeta Ion în Dosarul nr. 1.190/com/2004 al Curții de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal răspunde autorul excepției, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, autorul excepției arată că, printr-o cerere de completare depusă în fața Curții de Apel Pitești, a ridicat și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1) lit. a), ale art. 33 și ale

art. 82 din Legea nr. 188/1999

privind Statutul funcționarilor publici și, în consecință, solicită Curții Constituționale să se pronunțe și cu privire la aceste dispoziții legale. De asemenea, se mai apreciază că interdicția impusă secretarilor unităților administrativ-teritoriale de a se asocia în partide politice este neconstituțională, încălcând dispozițiile art. 16 și 37 din Constituție.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că impunerea unor condiții pentru ocuparea unor funcții publice este atributul exclusiv al legiuitorului. Totodată se consideră că legiuitorul a înțeles să reglementeze funcția de secretar al unităților administrativ-teritoriale într-un mod diferit, impunându-le un tratament juridic diferit față de celelalte categorii de funcționari publici, datorită specificului activității desfășurate. De asemenea, se apreciază că soluționarea cererii autorului excepției de neconstituționalitate privind unele probleme de aplicare a legii nu intră în competența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 13 decembrie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 1.190/com/2004, Curtea de Apel Pitești Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 și ale

art. 83 alin. (2) din Legea nr. 215/2001

a administrației publice locale, excepție ridicată de Georgeta Ion într-o cauză având ca obiect soluționarea unui recurs împotriva sentinței prin care s-a respins o contestație împotriva ordinului prefectului de eliberare din funcția publică de conducere de secretar al unei comune.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că prevederile

art. 83 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001

contravin textelor constituționale ale art. 16 și 37. În acest sens, se arată că dispozițiile criticate încalcă "dreptul cetățenilor români care ocupă funcția de secretar în instituțiile administrației publice locale de a fi aleși". Autorul excepției apreciază că dispoziția criticată, în condițiile în care "ia dreptul [secretarului comunei] de a fi membrul unui partid, trebuia să interzică și dreptul la vot, deoarece votul se exprimă cu privire la simpatia față de un partid", ceea ce contravine Constituției.

Totodată se solicită Curții Constituționale să se pronunțe "dacă prevederile

Legii nr. 188/1999 , înlătură carențele [dispozițiilor

art. 83 alin. (2) ale] Legii nr. 215/2001 , redând astfel posibilitatea secretarilor de a fi aleși, precum și de a fi membrii unei formațiuni politice, drepturi prevăzute de Constituția României".

Autorul excepției solicită Curții, printr-o "Completare a cererii", să se pronunțe și cu privire la constituționalitatea art. 12 alin. (1) lit. a),

art. 33 și 82 din Legea nr. 188/1999

privind Statutul funcționarilor publici, "iar, în cazul în care atât articolele

Legii nr. 188/1999 , cât și

art. 85 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001

sunt constituționale, [Curtea Constituțională] să [...] precizeze prevederile cărei legi trebuiau să se aplice în cazul [dedus judecății]".

Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere, instanța arată că, în conformitate cu dispozițiile art. 37 din Constituție, "au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice", iar, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituție, printre aceștia se numără și anumite categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică. Instanța consideră că "legiuitorul constituant a lăsat posibilitatea stabilirii prin legi organice a categoriei funcționarilor publici care nu se pot înscrie în partide politice", iar, în acord cu aceste dispoziții,

art. 83 din Legea nr. 215/2001

reglementează "incompatibilitatea dintre funcția de secretar [al comunei, orașului sau subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor] și calitatea de membru de partid, sub sancțiunea eliberării din funcție".

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Președintele Camerei Deputaților apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În argumentarea punctului de vedere prezentat se arată că, în conformitate cu textele constituționale ale art. 37 alin. (1) și ale art. 40 alin. (3), nu beneficiază de dreptul de a fi alese acele categorii de funcționari publici, stabilite prin lege organică, care nu pot face parte din partidele politice. În consecință, "întrucât secretarul comunei, orașului sau subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor este considerat, prin lege organică, funcționar public, potrivit prevederilor constituționale invocate, acesta nu poate face parte dintr-un partid politic".

Totodată se apreciază că prevederile criticate nu încalcă nici dispozițiile constituționale ale art. 16. De altfel, se arată în punctul de vedere prezentat, art. 16 alin. (3) prevede că "funcțiile și demnitățile publice pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care îndeplinesc condițiile constituționale".

Cu privire la interpretarea prevederilor

Legii nr. 215/2001

prin raportare la cele ale

Legii nr. 188/1999 , președintele Camerei Deputaților consideră că, "potrivit art. 146 din Constituția României, republicată, care reglementează atribuțiile Curții Constituționale, aceasta nu poate face obiect al controlului de constituționalitate".

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se arată că, în conformitate cu textele constituționale ale art. 37 alin. (1) și ale art. 40 alin. (3), nu beneficiază de dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot a căror asociere în partide politice este interzisă, printre aceștia numărându-se și unele categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică. Or, cum "prin

Legea nr. 215/2001 , lege organică, s-a stabilit că secretarul unității administrativ-teritoriale nu poate fi membru al unui partid politic, sub sancțiunea eliberării din funcție", textul

art. 83 alin. (2) din Legea nr. 215/2001

este în deplină concordanță cu prevederile art. 37 din Constituție.

De asemenea, Guvernul apreciază că textul

art. 83 alin. (2) din Legea nr. 215/2001

nu încalcă "nici principiul egalității în drepturi a cetățenilor, consacrat de art. 16 din Constituție, deoarece acest principiu [...] se referă întotdeauna la situații egale", iar în cazul analizat "autorul excepției se află într-o situație specială, dată de statutul său de funcționar public de conducere, reglementarea aplicabilă fiind una specială chiar în raport de reglementarea de drept comun din Statutul funcționarilor publici". În acest sens, sunt invocate și prevederile art. 16 alin. (3) din Constituție, conform cărora "funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate în condițiile legii (...)".

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 82 din Legea nr. 215/2001 , Guvernul arată că acestea "reglementează procedura de urmat în caz de vacanță a funcției de primar sau în caz de suspendare din funcție a primarului, respectiv a viceprimarului, fără să conțină vreo referire la funcția de secretar al unității administrativ-teritoriale sau la statutul juridic al acestuia, [și] drept urmare nu sunt aplicabile speței deduse judecății, astfel că nu vor face obiectul analizei de neconstituționalitate".

De asemenea, Guvernul consideră că "solicitarea autorului excepției cu privire la [precizarea referitoare la] legea aplicabilă în speță" este exclusiv o problemă de aplicare a legii și nu poate face obiectul contenciosului constituțional.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În susținerea acestui punct de vedere se apreciază că prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile art. 16 din Constituție, întrucât se aplică tuturor persoanelor care au calitatea de secretar al unității administrativ-teritoriale, "în egală măsură, fără discriminări pe considerente arbitrare". În acest sens, este invocată

Decizia Curții Constituționale nr. 77 din 20 februarie 2003 .

De asemenea, se mai apreciază că prevederile art. 82 și ale art. 83 alin. (2) nu încalcă dispozițiile art. 37 din Constituție, iar interdicția prevăzută pentru secretarul unității administrativ-teritoriale de a nu se asocia în partide politice se justifică prin "necesitatea asigurării unei neutralități a serviciilor publice, care implică o detașare a funcționarilor publici, din a căror categorie face parte și secretarul, de problemele politice".

Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților, Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, îl constituie dispozițiile art. 83 alin. (2) și ale

art. 85 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, precum și ale art. 12 alin. (1) lit. a), ale art. 33 și ale

art. 82 din Legea nr. 188/1999

privind Statutul funcționarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 22 martie 2004. Curtea observă că autorul excepției contestă constituționalitatea

art. 85 din Legea nr. 215/2001

dintr-o eroare materială, textul respectiv neavând legătură cu cauza, întrucât se referă la atribuțiile secretarului; din economia textului rezultă că autorul excepției se referă tot la dispozițiile

art. 83 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 . De asemenea, deși autorul excepției a solicitat Curții să se pronunțe asupra constituționalității dispozițiilor art. 12 alin. (1) lit. a), ale art. 33 și ale

art. 82 din Legea nr. 188/1999 , Curtea reține că în realitate, astfel cum rezultă din formularea excepției ridicate, nu se contestă constituționalitatea acestor texte, ci se raportează și la acestea motivarea cu privire la neconstituționalitatea dispozițiilor

art. 83 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 .

De asemenea, Curtea observă că instanța de judecată a reținut în mod greșit ca obiect al excepției de neconstituționalitate și

art. 82 din Legea nr. 215/2001 , la care autorul excepției nu a făcut nici o referire în susținerea excepției sale.

Așadar, prin prezenta decizie Curtea urmează a se pronunța cu privire la constituționalitatea prevederilor

art. 83 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , care are următorul cuprins:

"(2) Secretarul nu poate fi membru al unui partid politic, sub sancțiunea eliberării din funcție."

Textele constituționale expres invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 16 și 37. În legătură cu invocarea încălcării dispozițiilor art. 16 din Constituție, Curtea reține că în realitate autorul excepției se referă numai la primele 3 alineate ale textului constituțional în cauză.

Textele constituționale invocate în susținerea excepției au următorul cuprins:

- Art. 16 alin. (1)-(3): "(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

(3) Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară. Statul român garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnități."

- Art. 37: "(1) Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).

(2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Camera Deputaților sau în organele administrației publice locale, vârsta de cel puțin 33 de ani pentru a fi aleși în Senat și vârsta de cel puțin 35 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României."

Textul art. 40 alin. (3) din Constituție, la care face trimitere art. 37 alin. (1), are următorul cuprins:

"(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică."

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține că, în esență, autorul excepției de neconstituționalitate apreciază că interdicția de a se asocia în partide politice, impusă secretarului unității administrativ-teritoriale, este neconstituțională, încălcând dispozițiile Legii fundamentale referitoare la egalitatea în drepturi și la dreptul de a fi ales.

Curtea reține că, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (3) și ale art. 40 alin. (3) din Constituție, este la latitudinea legiuitorului să reglementeze condițiile de acces la funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, respectiv categoriile de funcționari publici care nu pot să se asocieze în partide politice, și, implicit, pe acelea care nu trebuie să beneficieze de dreptul de a fi ales. În acest sens, prin

Legea nr. 215/2001 , lege organică, legiuitorul a înțeles să excludă secretarul unității administrativ-teritoriale de la dreptul de a se asocia în partide politice și, implicit, de a fi ales.

În ceea ce privește susținerea că reglementarea criticată încalcă principiul egalității în fața legii și a autorităților publice, Curtea reține că, în conformitate cu jurisprudența sa și cu cea a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele "Engel și alții împotriva Olandei", 1976, "Marckx împotriva Belgiei", 1979, "Moustaquim împotriva Belgiei", 1991), egalitatea nu înseamnă uniformitate, fiind posibilă stabilirea unui tratament juridic diferit pentru situații diferite, când aceasta se justifică în mod rațional și obiectiv. Astfel, în acest sens, Curtea observă că secretarul unității administrativ-teritoriale este funcționar public de conducere datorită atribuțiilor specifice care incumbă funcției publice respective. În consecință, interdicția instituită pentru secretarul unității administrativ-teritoriale de a se asocia în partide politice se justifică prin necesitatea asigurării atât a neutralității sale politice, cât și a stabilității și continuității în funcție a acestuia. Tocmai din aceste motive autorul excepției, secretar al unei unități administrativ-teritoriale, se află într-o situație specială, astfel încât statutul său este unul special chiar și față de reglementarea legală de drept comun a funcționarilor publici -

Legea nr. 188/1999

privind Statutul funcționarilor publici.

De asemenea, Curtea observă că reglementarea legală criticată se aplică, fără excepții, tuturor persoanelor care au calitatea de secretar al unei unități administrativ-teritoriale.

În ceea ce privește solicitarea autorului excepției adresată Curții Constituționale, ca aceasta să îi precizeze prevederile cărei legi trebuie să se aplice în cazul său și dacă "prevederile

Legii nr. 188/1999 , republicată, înlătură carențele

Legii nr. 215/2001 ", Curtea reține că, în conformitate cu dispozițiile

art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional realizează un control de constituționalitate în ceea ce privește legile și alte acte normative, în timp ce problemele privind coordonarea legislativă revin autorității legiuitoare, iar cele referitoare la aplicarea legii, instanței de judecată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 83 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Georgeta Ion în Dosarul nr. 1.190/com/2004 al Curții de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 mai 2005.