Decizia nr. 133/2005

Anexa OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

COMPLETUL DE MEDIERE

HOTĂRÂREA ARBITRALĂ

din 21 iunie 2005

Completul constituit din:

Flavius Baias - arbitru

Lucian Belcea - arbitru

Gheorghe Gheorghiu - arbitru

Ernest Popovici - arbitru

Mihai Tănăsescu - arbitru

Pe rol fiind soluționarea cererii de mediere formulate de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România Asociația pentru Drepturi de Autor (UCMR-ADA), cu sediul în municipiul București, Calea Victoriei nr. 141, sectorul 1, în contradictoriu cu Societatea Română de Televiziune (SRTV), cu sediul în municipiul București, Calea Dorobanților nr. 191, sectorul 1, și Asociația Română de Comunicații Audiovizuale (ARCA), cu sediul în municipiul București, intr. Victor Eftimiu nr. 5ț7, et. 9, ap. 58, sectorul 1.

Medierea s-a desfășurat la termenele din 10 mai 2005, 17 mai 2005 și 23 mai 2005 la care au fost depuse înscrisuri și au avut loc dezbateri privind metodologia și tabelele, aspecte consemnate în procesele-verbale încheiate și aflate la dosarul de mediere, dezbaterile fiind încheiate la 23 mai 2005, când părțile au formulat concluzii pe fond și au depus note scrise.

La termenul din 23 mai 2005 ORDA a precizat că va depune un punct de vedere consultativ în termen de două zile, arbitrii primindu-l la data de 27 mai 2005.

Completul de arbitri, având nevoie de timp pentru a delibera, a decis ca pronunțarea să aibă loc la data de 30 mai 2005 și apoi a solicitat prelungirea termenului la 21 iunie 2005, pronunțând următoarea hotărâre:

COMPLETUL DE MEDIERE,

asupra procedurii de mediere de față, constată următoarele:

Prin Cererea înregistrată la Oficiul Român pentru Drepturi de Autor (ORDA) sub nr. 251 din 1 aprilie 2005, petenta Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România - Asociația pentru Drepturi de Autor - UCMR-ADA, organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor din domeniul muzical, înființat prin

Decizia directorului general al ORDA nr. 3/1997 , membră a comisiei de negociere constituită prin

Decizia directorului general al ORDA nr. 58/2005 , a solicitat inițierea procedurii de mediere cu privire la stabilirea formei unice a metodologiei și tabelelor privind remunerația datorată de utilizatorii de opere muzicale titularilor de drepturi patrimoniale de autor pentru utilizarea operelor muzicale în activitatea de radiodifuzare.

Petenta a indicat în cerere celelalte părți care urmează să fie convocate la procedura de mediere, respectiv intimatele Societatea Română de Televiziune - SRTV și Asociația Română de Comunicații Audiovizuale - ARCA.

Totodată petenta UCMR-ADA a solicitat ORDA să procedeze la convocarea părților în vederea desemnării, prin tragere la sorți, a completului arbitral.

În susținerea cererii, petenta a anexat

Decizia directorului general al ORDA nr. 58/2005 , rezervându-și dreptul de a formula precizări și apărări și de a administra probe după constituirea completului de mediere.

În drept, cererea a fost motivată în baza

art. 131^2 alin. (3) din Legea nr. 8/1996

privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare.

La data de 11 aprilie 2005 părțile au fost convocate de către ORDA pentru desemnarea, prin tragere la sorți, a completului de mediere format din 5 arbitri titulari și 3 arbitri de rezervă, dintre cei menționați în

Hotărârea Guvernului nr. 1.287/2002

privind numirea membrilor corpului de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturi de Autor, constituindu-se completul de mediere.

Reprezentanții utilizatorilor au solicitat un complet de mediere unic pentru cele două comisii privind negocierea metodologiei având ca obiect radiodifuzarea operelor muzicale, reprezentanții UCMR-ADA nefiind de acord cu propunerea utilizatorilor.

La data de 21 aprilie 2005, părțile și arbitrii au fost convocați la sediul ORDA, unde s-a stabilit completul de mediere, onorariul, primul termen și locul medierii, procedându-se la informarea părților cu privire la aceste aspecte.

I. Propunerea UCMR-ADA de metodologie privind utilizarea, prin radiodifuzare, a operelor muzicale de către organismele de televiziune și remunerațiile cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor

La data de 21 aprilie 2005 petenta UCMR-ADA a depus la dosarul de mediere propunerea de metodologie privind utilizarea, prin radiodifuzare, a operelor muzicale de către organismele de televiziune și remunerațiile cuvenite titularilor de drepturi patrimoniale de autor, precum și înscrisuri doveditoare, respectiv: precizare cuprinzând prezentarea divergenței din metodologia supusă medierii, tabel de calcul al remunerației, iar la data de 10 mai 2005 petenta a mai depus exemple din practica europeană privind tarifele și baza de calcul a remunerației, precum și precizări asupra remunerației.

Petenta explicitează în scris că principala divergență privește obligația de plată a drepturilor patrimoniale de autor de către utilizatorii de opere muzicale, propunând să se determine, prin aplicarea la baza de calcul, a unor procente diferențiate, în funcție de ponderea muzicii în activitatea de radiodifuzare, iar baza de calcul asupra căreia urmează a se aplică procentele să se determine prin aplicarea procentului reprezentând ponderea utilizării operelor muzicale în activitatea de radiodifuzare asupra veniturilor obținute de utilizator din activitatea de radiodifuzare, fără a se situa sub suma forfetară de 30.000.000 lei trimestrial. Remunerația urmează a fi plătită până la data de 25 a lunii următoare expirării trimestrului pentru care este datorată, dată la care se transmite și baza de calcul a remunerației, iar UCMR-ADA are dreptul de a solicita informații și documente justificative privind baza de calcul stabilită; de asemenea, UCMR-ADA solicită ca, în situația în care utilizatorul folosește operele muzicale prin asociere în participațiune sau altă formă de asociere legală, la determinarea bazei de calcul se va ține seama și de veniturile obținute de toți asociații. Pentru determinarea bazei de calcul se vor avea în vedere și veniturile obținute de societățile de intermediere a serviciilor de publicitate afiliate utilizatorilor, înțelegându-se prin afiliat orice persoană juridică la care, direct sau prin persoane interpuse, sunt acționari/asociați utilizatorii și/sau asociații/acționarii săi. În fine, se propune stabilirea de penalități de 0,05% pe zi de întârziere a plății remunerației, iar, pentru utilizarea operelor muzicale înainte de încheierea contractului de licență neexclusivă cu organismul de gestiune colectivă, utilizatorii urmează a plăti despăgubiri reprezentând triplul remunerațiilor prevăzute în metodologia propusă de UCMR-ADA.

Petenta a precizat că negocierile în cadrul comisiei desemnate prin

Decizia directorului general al ORDA nr. 58/2005

au eșuat ca urmare a interpretării greșite pe care utilizatorii o dau dispozițiilor

art. 131^1 alin. (2) și alin. (4) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare.

În opinia petentei remunerațiile procentuale pentru drepturile de autor, datorate de aceeași categorie de utilizatori, trebuie să fie cuprinse între 1% și 10%, raportate la veniturile obținute de utilizatori din activitatea care utilizează repertoriul, în cazul de față raportate la veniturile din activitatea de radiodifuzare (de televiziune), iar modalitatea de diferențiere a remunerației se justifică prin ponderea diferită de utilizare a muzicii în activitatea de radiodifuzare. Pentru acest motiv

art. 131^1 alin. (4) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, prevede că modalitate de calcul al remunerațiilor stabilirea unor procente negociate ce se aplică asupra unei părți din veniturile utilizatorilor din activitatea de radiodifuzare (de televiziune), corespunzătoare ponderii utilizării repertoriului protejat în activitatea de radiodifuzare.

Petenta a criticat punctul de vedere al reprezentanților utilizatorilor potrivit căruia remunerația la care sunt îndreptățiți titularii drepturilor de autor trebuie să se încadreze procentual între 1% și 10%, însă nu din veniturile din activitatea de radiodifuzare (televiziune), ci numai dintr-o parte a activității, cea care utilizează repertoriul, calculată prin ponderare, criteriu care nu a fost definit de utilizatori, iar remunerațiile datorate titularilor de drepturi ar urma să se situeze între minimum 0,12% și maximum 1,2%, ceea ce apare ca inechitabil în condițiile în care, potrivit rapoartelor comunicate anterior de organismele de radiodifuziune, ponderea utilizării repertoriului muzical protejat se situează în jurul a 12%.

Propunerea utilizatorilor de aplicare a unui procent de 2% la acea parte a veniturilor corespunzătoare ponderii utilizării repertoriului muzical în activitatea de radiodifuzare (televiziune), reprezentând, în condițiile

art. 131^1 din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, mai puțin de 0,24% din veniturile obținute de utilizatori din activitatea de radiodifuzare (televiziune), contravine dispozițiilor legale, care recunosc și garantează un minim de 1%.

Petenta a mai arătat că dreptul patrimonial de autor la remunerație este recunoscut și garantat de

Legea nr. 8/1996 , modificată și completată [art. 1 alin. (1) și art. 131^1 alin. (2)], precum și de art. 44 din Constituția României, republicată, și de art. 1 din Primul Protocol adițional la CEDO ca fiind o formă a dreptului de proprietate și ar fi grav încălcat dacă se admite interpretarea pe care utilizatorii o dau

art. 131^1 alin. (2) și (4) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare.

Totodată petenta a subliniat faptul că acest nivel al remunerației s-ar situa mult sub cel practicat în statele Uniunii Europene, arătând, prin analogie, că remunerația maximă de 1,5% din totalul veniturilor obținute din activitatea de retransmitere prin cablu a serviciilor de programe a fost aspru criticată de organismele Uniunii Europene, existând un proiect de lege de modificare a acesteia. De asemenea, UCMR-ADA a anexat un exemplu de calcul al remunerației conform metodologiei propuse, pentru a demonstra conformitatea cu prevederile legale în vigoare.

Metodologia urmează a fi valabilă timp de 3 ani de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, fără posibilitate de modificare în această perioadă, în afară de cazul în care o modificare legislativă impune acest lucru, iar remunerațiile stabilite în sumă forfetară pot fi modificate anual, prin reactualizarea cu rata inflației, în conformitate cu dispozițiile

art. 131^4 din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare.

II. Propunerea RTV/ARCA de metodologie privind remunerația pentru titularii de drepturi de autor prin radiodifuzarea operelor muzicale de către organismele de televiziune prin gestiune colectivă obligatorie

Intimatele SRTV și ARCA au depus o propunere de metodologie, precum și precizări asupra punctelor de divergență și înscrisuri doveditoare: Metodologie privind remunerația datorată artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora de către organismele de radiodifuziune și de televiziune prin gestiune colectivă obligatorie, Metodologie privind utilizarea de opere cinematografice audiovizuale de către organismele de televiziune; doctrină și exemple din practica europeană.

Principalele puncte din propunerea SRTV/ARCA, asupra cărora părțile au poziții divergente, sunt următoarele:

Intimatele au susținut faptul că se impune definirea noțiunii de repertoriu protejat pentru utilizarea căruia titularii drepturilor de autor sunt îndreptățiți la plata remunerației, în raport cu prevederile

Legii nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, în sensul că aceasta se circumscrie îndeplinirii cumulative a două condiții, respectiv: drepturile de autor să se afle în cadrul termenelor de protecție legală și opera să fi fost anterior adusă la cunoștință publică, pe de altă parte. În acest sens, se justifică și prevederile art. 5 din propunerea de metodologie a SRTV și ARCA, instituind obligația UCMR-ADA de a pune la dispoziție utilizatorilor, prin intermediul ORDA, repertoriul protejat, nefiind avute în vedere la calculul remunerației operele pentru care termenul de protecție legală s-a împlinit.

În ceea ce privește procentul de 2% propus la negocierile din cadrul comisiei și menținut în procedura de mediere, acesta se justifică prin faptul că utilizatorii au obligația de a plăti remunerații pentru drepturile de autor către 3 organisme de gestiune colectivă: DACIN SARA, COPY RO, UCMR-ADA, iar tariful procentual prevăzut de lege, de maximum 10%, urmează a se împărți în funcție de diferitele categorii de drepturi, existând posibilitatea ca în viitor să apară și organisme de gestiune colectivă noi, astfel încât se justifică menținerea unei limite până la atingerea maximului legal. De altfel, acest procent de 2% a fost practicat și anterior, singura noutate introdusă de legiuitor fiind, în opinia intimatelor, criteriul ponderării utilizării.

SRTV și ARCA au criticat pentru motive de nelegalitate modul de stabilire a procentelor de către UCMR-ADA în varianta sa de metodologie, avându-se în vedere că aceasta nu pornește de la maximul de 10% prevăzut de lege pentru toate organismele de gestiune colectivă, ci de la unul de 13,5% peste maximul legal, ajungând la un minim care, de asemenea, se situează peste cel legal, respectiv de 4%. Poziția UCMR-ADA s-a modificat nejustificat în timpul negocierilor, în sensul creșterii procentelor revendicate, pe motiv că modificarea legislativă nu putea conduce la o diminuare a veniturilor acestui organism de gestiune colectivă. Or, modificarea a avut drept scop armonizarea

Legii nr. 8/1996

cu prevederile Tratatului OMPI privind interpretările, execuțiile și fonogramele, precum și cu directivele CEE 29/2001 și 92/100, urmărindu-se tocmai eliminarea inconvenientului prezentat de lege în forma anterioară, prin lipsa unei diferențieri între utilizatorii cu ponderi diferite de utilizare a repertoriului în raport cu totalitatea programelor. În consecință, procentele nu se mai raportează la "totalitatea veniturilor brute", cum se întâmpla în reglementarea anterioară ( art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 769/1999 ), ci la "acea parte a veniturilor corespunzătoare ponderii utilizării repertoriului protejat" [ art. 131^1 alin. (4) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare].

În consecință, intimatele consideră că procentele nu se aplică la totalitatea veniturilor obținute de utilizatori din activitatea de radiodifuzare, ci la acea parte a veniturilor, corespunzătoare ponderii utilizării, în caz contrar ajungându-se la o îmbogățire fără just temei, atâta vreme cât la realizarea veniturilor brute contribuie și alte emisiuni și programe decât cele care utilizează opere muzicale.

Acceptarea sistemului de calcul propus de UCMR-ADA ar conduce la epuizarea plafonului maxim de 10% prevăzut de lege, anulându-se tocmai criteriul ponderării introdus de modificarea legislativă.

În ceea ce privește baza de calcul, intimatele au susținut că aceasta se constituie prin aplicarea ponderii utilizării (exprimată procentual din timpul total de emisie) la veniturile obținute de utilizatori din activitatea în care utilizează repertoriul muzical protejat, din care se scad: TVA, taxa pentru publicitatea la băuturi alcoolice, contribuția la fondul național cinematografic și orice taxe similare către bugetul de stat sau local, ce ar putea fi introduse ulterior, iar în cazul SRTV, și alocațiile bugetare, la veniturile astfel calculate urmând a se aplică procentul de 2%. În acest fel procentul stabilit va fi raportat la veniturile obținute de utilizatori din activitatea care utilizează repertoriul, ceea ce conduce la o proporționalitate între aportul utilizării operelor muzicale și veniturile obținute, identificate prin criteriul ponderii utilizării operelor, ca un corectiv impus de lege la totalitatea veniturilor obținute prin radiodifuzare.

Acceptarea variantei UCMR-ADA conduce, în opinia intimatelor, la anularea criteriului ponderării, stabilit de lege, aplicându-se în fapt tocmai reglementarea anterioară ( Hotărârea Guvernului nr. 769/1999 ), rezultat pe care legiuitorul nu l-a urmărit. De altfel, intimatele precizează că procentele stabilite la alin. (2) al

art. 131^1 din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, sunt procente ale tarifelor, iar nu ale remunerației, fiind singurele procente negociabile conform legii, avându-se în vedere și dispozițiile alin. (4) ale aceluiași text de lege.

Din ponderea utilizării repertoriului, SRTV și ARCA apreciază că se impune deducerea proporției utilizărilor pe bază de contracte directe cu titularii de drepturi, avându-se în vedere că există asemenea contracte încheiate anterior modificării

Legii nr. 8/1996

prin

Legea nr. 285/2004 , contracte care se află în derulare, precum și faptul că, potrivit Directivei CEE și Tratatului OMPI privind interpretările, execuțiile și fonogramele, ratificat de România prin

Legea nr. 206/2000 , gestiunea colectivă este obligatorie numai în ceea ce privește retransmiterea prin cablu și remunerația unică echitabilă privind fonogramele. Intimatele mai precizează că reprezentarea obligatorie, în condițiile

art. 123^1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, contravine principiului constituțional al libertății de asociere.

De altfel, această bază de calcul a fost acceptată de către celelalte organisme de gestiune colectivă, respectiv DACIN-SARA, precum și de organismele de gestiune colectivă din materia drepturilor conexe, UPFR și CREDIDAM, intimatele anexând protocoalele convenite, care urmau să fie publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Intimatele consideră inacceptabilă solicitarea petentei de a se include în baza de calcul și veniturile obținute de societățile de intermediere a serviciilor de publicitate, inclusiv în cazul în care există o asociere în participațiune, ca fiind contrare legii care prevede că se au în vedere numai veniturile utilizatorilor, nu și ale unor terți. În acest sens, intimatele au depus precizări anterior termenului din 10 mai 2005.

SRTV și ARCA au criticat, de asemenea, stabilirea unei remunerații forfetare minime de 30.000.000 lei trimestrial, avându-se în vedere dispozițiile

art. 131^1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, care prevăd că tarifele pot fi forfetare sau procentuale, fiind exclusă o soluție care să utilizeze ambele forme, dar și faptul că unele organisme de televiziune private realizează venituri în raport cu care această sumă echivalează cu încălcarea limitei procentuale prevăzute de lege, de 1%. În ceea ce privește SRTV, stabilirea unei sume forfetare contravine principiului justificării utilizării banilor publici, care impune inclusiv adoptarea unei formule legale și coerente de calcul al remunerației procentuale.

În condițiile în care utilizatorul nu realizează venituri, calculul remunerației se raportează la cheltuielile ocazionate de utilizare, ceea ce corespunde

art. 131^1 alin. (2) teza finală din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare.

Scadența obligației de plată a remunerației propusă de UCMR-ADA este acceptată de intimate, stabilindu-se data de 25 a primei luni următoare trimestrului pentru care aceasta este datorată, dată la care se va remite organismului de gestiune colectivă și baza de calcul a sumelor virate. De asemenea, intimatele acceptă varianta UCMR-ADA privind transmiterea până la această dată a unui raport privind utilizarea operelor muzicale în trimestrul precedent.

Art. 7 din varianta de metodologie UCMR-ADA se regăsește în propunerea SRTV/ARCA, cu două amendamente, respectiv: solicitarea de informații trebuie să privească exclusiv documentele care au stat la baza determinării bazei de calcul în trimestrul pentru care s-a efectuat plata, iar nu orice documente ale utilizatorilor, pe de o parte, iar, pe de altă parte, pentru a elimina eventualele suspiciuni, utilizatorii conferă organismului de gestiune colectivă dreptul de a solicita, în instanță, expertizarea contabilă a întregii gestiuni financiar-contabile a utilizatorilor.

Penalitățile de întârziere la plată trebuie stabilite, în opinia intimatelor, la cuantumul dobânzii legale, potrivit dispozițiilor

art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 9/2000 .

Metodologia poate fi modificată numai după 3 ani de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I, în afară de cazul în care o modificare legislativă impune acest lucru, caz în care se va proceda la renegociere. Intimatele consideră inacceptabile prevederile art. 15 din propunerea UCMR-ADA, în sensul modificării anuale a metodologiilor stabilite în formă forfetară de către organismul de gestiune colectivă, prin actualizare cu rata inflației, avându-se în vedere criticile anterioare cu privire la stabilirea remunerației în formă forfetară.

Totodată SRTV/ARCA solicită prevederea în metodologii a reducerilor la plata remunerației datorate (art. 11), apreciind că aceasta este conformă cu

art. 131^2 alin. (8) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare.

La termenul din 23 mai 2005 părțile au formulat concluzii și au depus note scrise.

UCMR-ADA a solicitat admiterea cererii de mediere, astfel cum a fost precizată, și pronunțarea unei hotărâri arbitrale care să cuprindă forma finală a metodologiei supuse medierii. Petenta UCMR-ADA a precizat că se impune acceptarea denumirii metodologiei astfel cum a fost stabilită prin

Decizia directorului general al ORDA nr. 58/2005 , necontestată de părți și pe care acestea nu o pot modifica în procedura de negociere sau mediere, respectiv Metodologie privind remunerația datorată titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor muzicale de către organismele de televiziune.

Petenta a susținut admiterea propunerii sale în ceea ce privește art. 2 și 3, arătând că, potrivit

art. 123^1 alin. (1) lit. d) și alin. (2) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, în cazul dreptului de radiodifuzare a operelor muzicale, gestiunea colectivă este obligatorie, fiind exclusă posibilitatea gestiunii individuale a acestui drept, astfel încât în cadrul medierii nu sunt incidente dispozițiile art. 131^1 alin. (1) lit. c), d) și e), întrucât gestiunea colectivă se face pentru toate operele muzicale protejate și aduse anterior la cunoștință publică. Față de aceste aspecte, sunt irelevante contractele încheiate de utilizatori cu titularii de drepturi, avându-se în vedere și dispozițiile

art. 38 din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare.

UCMR-ADA a invocat și documentele relevante privind aderarea României la Uniunea Europeană, care impun armonizarea legislațiilor statelor membre și eliminarea diferențelor de tratament, care prejudiciază libera circulație a bunurilor și serviciilor. Acestea, coroborate cu dispozițiile art. 131^1 alin. (1) lit. f) și alin. (2) din legea modificată, precum și cu raportul Camerei Deputaților asupra proiectului legii de modificare a

Legii nr. 8/1996 , în care se arată că legiuitorul nu a urmărit să diminueze drepturile titularilor, impun ca remunerația să se determine prin aplicarea unui procent negociat între minimul de 1% și maximul de 10% prevăzute de lege la veniturile obținute de utilizatori din activitatea de televiziune (radiodifuzare). Remunerația prevăzută în metodologia propusă de UCMR-ADA se încadrează în aceste limite și corespunde prevederilor legale.

Petenta a pus concluzii de admitere a propunerilor sale în privința formulării art. 1 din metodologie, arătând că nu se impune precizarea expresă a criteriilor de includere a operelor în repertoriul protejat, față de aspectul că acestea au fost clarificate de legiuitor și nu necesită a fi interpretate sau reluate de părți în mod expres, pentru a fi aplicabilă sintagma "repertoriu determinat", soluția contrară putând genera o interpretare restrictivă, în sensul unui repertoriu invariabil, or repertoriul UCMR-ADA se modifică permanent. În plus, prin efectul legii, organismul de gestiune îi reprezintă pe toți titularii de drepturi de autor din domeniul muzical.

UCMR-ADA a solicitat admiterea propunerii sale în ceea ce privește art. 4 din metodologie, ca fiind conformă prevederilor legale. Remunerația titularilor de drepturi de autor nu trebuie să fie derizorie, iar tariful forfetar nu trebuie să corespundă unui tarif procentual, cele două tipuri de tarife propuse nefiind incompatibile atâta vreme cât tariful forfetar este de aplicare subsidiară.

UCMR-ADA a solicitat admiterea propunerii sale în ceea ce privește art. 5 din metodologie, referitor la termenul de plată al remunerației, termen acceptat de utilizatori, odată cu plata remunerației urmând a se transmite și baza de calcul a acesteia, care trebuie să fie însoțită de adresa de înaintare, purtând numele reprezentantului legal, semnătura și ștampila utilizatorului.

Petenta a cerut și admiterea propunerii sale referitoare la comunicarea de informații, precizând în ce constau acestea, solicitând totodată indicarea fiecărei emisiuni în care sunt utilizate operele, precum și a orei de difuzare.

De asemenea, a solicitat și transmiterea altor documente cuprinzând informații despre denumirea operelor, autorul, durata și perioada de utilizare, toate acestea influențând direct cuantumul și repartizarea remunerațiilor între titularii de drepturi. Petenta a criticat ca neviabilă și costisitoare auditarea propusă de intimate, precum și sub aspectul determinării persoanei auditorului.

În ceea ce privește raportarea la veniturile obținute din asocierea în participațiune, petenta a apreciat că se impune admiterea acesteia, atâta vreme cât această practică este uzuală și conduce la eludarea plății drepturilor de autor, aceleași considerente fiind valabile și în ceea ce privește activitatea societăților afiliate.

Petenta a cerut admiterea obligării la plata penalităților de întârziere în cuantumul propus la art. 11, nefiind vorba despre dobânzi legale.

Referitor la art. 12, petenta a arătat că se impune monitorizarea activității de radiodifuzare a utilizatorilor pentru a verifica și a determina ponderea reală, iar propunerea de la art. 13 se justifică, fiind vorba despre stabilirea întinderii prejudiciului cauzat potrivit

art. 139 din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare.

Cu referire la propunerile de articole noi, formulate de intimate, UCMR-ADA a cerut respingerea acestora, pentru argumentele redate anterior. SRTV și ARCA au pus concluzii de respingere a propunerii UCMR-ADA, cu motivarea că aceasta excedează prevederilor legale.

În acest sens, pct. 8 și 9 includ în baza de calcul și venituri obținute de către un asociat în participațiune al utilizatorului și chiar de societățile de intermediere afiliate acestuia, ceea ce contravine legii, care dispune la art. 131^1 alin. (2) și (4) că singurii obligați la plata remunerației sunt utilizatorii, iar nu terții cu care aceștia intră în raporturi juridice, înțelegându-se prin utilizator titularul unei licențe audiovizuale, în sensul

Legii audiovizualului nr. 504/2002 , care de altfel interzice operarea și exploatarea licențelor audiovizuale de către alte persoane decât deținătorii de drept ai acestora.

În consecință, în vreme ce veniturile obținute de organismul de radiodifuziune din aceste raporturi contractuale se includ în baza de calcul a remunerației, nu pot fi incluse și veniturile obținute de terții care nu au calitatea de radiodifuzor.

În ceea ce privește pct. 13 din propunerea de metodologie, acesta nu poate fi primit atâta vreme cât

art. 139 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, prevede că numai instanțele judecătorești, la solicitarea titularului de drepturi, pot constata încălcarea acestora și dispune obligarea la despăgubiri constând în acoperirea prejudiciului cauzat, calculat potrivit normelor legale, iar în cazul în care prejudiciul nu poate fi astfel determinat, la plata de despăgubiri egale cu triplul remunerațiilor care ar fi fost datorate pentru respectivul tip de utilizare. Or, nu se poate admite ca UCMR-ADA să se substituie instanței judecătorești.

Intimatele au arătat că opoziția UCMR-ADA la utilizarea sintagmei "repertoriu protejat și determinat" este neîntemeiată și contrară legii, întrucât acest repertoriu este întotdeauna determinat prin termenul de protecție de 70 de ani, prevăzut de lege, și prin faptul că se cunoaște data creării operei. Pentru utilizatori este însă esențial să cunoască data împlinirii termenului de protecție, pentru a evita plata nedatorată.

Privitor la pct. 12 din propunerea UCMR-ADA, referitoare la verificarea raportărilor utilizatorilor prin înregistrări și monitorizări realizate sau comandate unor terți, este de observat că aceste prevederi nu sunt necesare în cazul în care legea permite liber o asemenea monitorizare, iar în caz contrar este necesar să se distingă între fixarea și reproducerea programelor audiovizuale, caz în care autorizarea utilizatorului pentru fixare servește strict scopului de monitorizare și generează obligația de a prevedea în metodologie răspunderea organismului de gestiune pentru utilizarea în alte scopuri decât cel de monitorizare, deci și obligarea la despăgubiri pentru prejudiciul cauzat.

Cu privire la baza de calcul și la procentul care se aplică la aceasta, utilizatorii au reluat susținerile anterioare, în sensul că propunerea petentei contravine legii, arătând că acest punct de vedere nu este însușit de nici un alt organism de gestiune colectivă. Vizarea exclusivă a nivelului maxim permis de lege contravine scopului negocierii și face inutilă recurgerea la această procedură. În plus, extrasele remise completului din documentele Comisiei Europene demonstrează poziția critică față de practici anticoncurențiale ale organismelor de gestiune colectivă din Uniunea Europeană, prin stabilirea în mod concertat a unor tarife mari pentru utilizatori.

De asemenea, au argumentat prin faptul că interpretarea oferită de SRTV și ARCA este conformă celei expuse de reprezentanții Parlamentului în cadrul dezbaterii publice pe marginea modificării legislației dreptului de autor.

În concluzie, susțin utilizatorii, criteriul ponderii introdus de legiuitor prin

Legea nr. 285/2004

are în vedere tocmai corelarea cuantumului remunerației cu veniturile titularilor de opere și cu aportul concret pe care aceștia îl au prin operele lor la obținerea de venituri de către organismele de televiziune din activitatea de radiodifuzare, această corelare neexistând în varianta inițială a

Legii nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare.

III. Punctul de vedere consultativ a ORDA

După o introducere privind condițiile legale și situația de fapt care au generat negocierea remunerației datorată titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor muzicale de către organismele de televiziune, ORDA a depus un punct de vedere consultativ privind forma unică a metodologiei, având drept obiect remunerația datorată titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor muzicale de către organismele de televiziune [ art. 123^1 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare].

Analizând istoricul raporturilor juridice derulate între părți anterior declanșării acestei proceduri, constată că în anul 1997 UCMR-ADA și ARCA au comunicat ORDA tarifele și metodologia agreată, reglementând relația autori de muzică - organisme de radio și televiziune, în vederea avizării și aprobării acestora prin hotărâre a Guvernului. Această înțelegere a fost avizată de ORDA și aprobată de Guvern prin

Hotărârea nr. 769/1999 , în temeiul

art. 131 alin. (3) din Legea nr. 8/1996 , remunerația fiind de 2% din încasări.

În anul 2000 între SRTV și UCMR-ADA s-a încheiat un contract general privind utilizarea de către SRTV a repertoriului UCMR-ADA, în schimbul unei redevențe trimestriale rezultate din aplicarea unui procent de 2% asupra încasărilor din abonamente, dacă aceste încasări constituiau mai mult de 70% din totalul încasărilor.

Față de aceste aspecte, ORDA a apreciat că se impune stabilirea unei remunerații apropiate ca nivel de remunerația convenită anterior prin acordul liber exprimat al părților, întrucât aceasta din urmă constituie un drept câștigat al organismelor de gestiune colectivă, iar în raporturile dintre părți nu au intervenit modificări de natură legală sau economică substanțiale și care să justifice o diminuare a acestei remunerații.

ORDA a analizat dispozițiile

art. 123^1 alin. (1) lit. d) și alin. (2) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, care prevăd că dreptul de radiodifuziune este un drept de exercitare colectivă obligatorie și pentru care organismele de gestiune colectivă reprezintă și pe titularii de drepturi care nu le-au acordat mandat, precum și prevederile

art. 131^1 alin. (2) și (4) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, care stabilesc limitele minime și maxime ale remunerației procentuale din veniturile obținute de utilizatori în activitatea care utilizează repertoriul, iar în lipsa acestor venituri, din cheltuielile ocazionate de utilizare.

Pentru remunerația datorată de utilizatori titularilor de drepturi legiuitorul a prevăzut că organismele de gestiune colectivă a dreptului de autor pot solicita de la aceeași categorie de utilizatori o remunerație procentuală stabilită între 1% și 10% din veniturile obținute de utilizatori din activitatea care utilizează repertoriu, iar în lipsa acestor venituri, din cheltuielile ocazionate de utilizare [art. 131^1 alin. (2)], remunerațiile procentuale calculându-se prin aplicarea procentelor la veniturile obținute de utilizatori, corespunzătoare ponderii repertoriului protejat în activitatea utilizatorilor [art. 131^1 alin. (4)].

În continuare, ORDA a procedat la analiza metodologiilor propuse de părți.

În privința titlului pe care părțile l-au avut în vedere pentru denumirea metodologiei, a propus menținerea denumirii precizate în

Decizia directorului general al ORDA nr. 58/2005 , respectiv "Metodologia privind remunerația datorată titularilor de drepturi de autor pentru radiodifuzarea operelor muzicale de către organismele de televiziune", cu motivarea că decizia nu a fost contestată de către nici una dintre părți, astfel încât este obligatorie pentru acestea.

Cu privire la pct. 1 din metodologiile depuse de părți, ORDA a considerat întemeiată propunerea SRTV/ARCA, lăsând la aprecierea completului de mediere problema înlocuirii expresiei "repertoriu determinat conform legii" cu expresia "repertoriu determinabil conform legii", diferența având, în opinia sa, mai mult o relevanță semantică ce nu produce consecințe practice, oricare dintre variante fiind admisibilă.

Referitor la art. 2 și 3 din metodologiile depuse de părți, care privesc remunerația cuvenită titularilor de drepturi pentru radiodifuzarea operelor muzicale de către organisme de televiziune, stabilită procentual în mod diferit, ORDA a considerat că propunerea SRTV/ARCA de stabilire a unei remunerații care să reprezinte 2% din veniturile obținute de utilizatori din activitatea care utilizează repertoriul protejat, din care se scad: TVA, taxa pentru publicitatea la băuturi alcoolice, contribuția la fondul național cinematografic și orice alte taxe similare către bugetul de stat sau local ce ar putea fi introduse ulterior, poate fi acceptată, întrucât toate aceste taxe și contribuții nu reprezintă venituri ale utilizatorilor.

În privința bazei de calcul propuse, ORDA a constatat că textul din cele două metodologii (pct. 3 din metodologiile UCMR-ADA și SRTV/ARCA) este asemănător și în concordanță cu prevederile

art. 131^1 alin. (4) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare.

Totodată ORDA consideră că propunerea SRTV/ARCA nu poate fi acceptată, întrucât conduce la o diminuare exagerată a remunerației convenite anterior de părți.

ORDA a arătat că propunerea UCMR-ADA are în vedere un procent de 13,5% din baza de calcul, la care se adaugă un procent suplimentar în funcție de ponderea utilizărilor, iar această modalitate de calcul reprezintă o ponderare diferită a bazei de calcul, care poate fi acceptată în varianta finală a metodologiei, ținându-se cont și de susținerile celor două părți, conform cărora, în cazul majorității televiziunilor din România, ponderea muzicii în activitatea de radiodifuzare se situează în limita a 15%. Pe cale de consecință, ORDA a apreciat că este normal ca remunerația datorată titularilor de drepturi, ca urmare a utilizării operelor muzicale într-o astfel de pondere, să fie apropiată de cea agreată de părți conform

Hotărârii Guvernului nr. 769/1999 , respectiv de 2%.

Mai mult, propunerea UCMR-ADA se încadrează între limitele prevăzute de

art. 131^1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare (1%-10%), lăsând o marjă rezonabilă și celorlalte organisme de gestiune colectivă.

În ceea ce privește remunerația forfetară alternativă, de 30.000.000 lei, propusă de UCMR-ADA spre a fi avută în vedere în situația în care prin aplicarea procentului stabilit asupra bazei de calcul rezultă o remunerație trimestrială mai mică de 30.000.000 lei, ORDA a apreciat că aceasta este justificată în raport cu prevederile

art. 131^1 alin. (4) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, precum și din rațiuni de ordin economic și de protecție a titularilor de drepturi.

ORDA a acceptat opinia UCMR-ADA exprimată la pct. 8 și 9 din propunerea lor de metodologie, referitoare la veniturile obținute de utilizatorii operelor muzicale prin asociere în participațiune sau printr-o altă formă de asociere legală, apreciind că asemenea venituri reprezintă venituri ale utilizatorilor și a considerat că este posibilă menținerea acestor prevederi în forma finală a metodologiei, cu precizarea că din aceste venituri va fi scăzut comisionul datorat acestor intermediari, cu atât mai mult cu cât această propunere este susținută și de prevederile pct. 3.5 din protocolul încheiat între ARCA și UCMR-ADA, preluate și în cuprinsul

Hotărârii Guvernului nr. 769/1999 .

În privința pct. 11 din metodologia UCMR-ADA, ORDA a considerat că în conținutul formei finale a metodologiei pot fi prevăzute penalități deoarece

Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, nu interzice acest lucru, iar părțile au acceptat anterior această soluție.

În privința pct. 12 din metodologia UCMR-ADA, ORDA a apreciat că acesta nu poate fi prevăzut în conținutul formei finale a metodologiei decât în lipsa unui acord expres al părților.

ORDA a respins propunerea SRTV/ARCA de la pct. 5 din metodologia acestora, ca fiind contrară prevederilor

art. 123^1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, fiind imposibil ca organismele de gestiune colectivă să pună la dispoziție utilizatorilor și repertoriul titularilor de drepturi care nu le-au acordat mandat și pe care îi reprezintă în temeiul legii.

În privința pct. 12 din metodologia UCMR-ADA, ORDA a apreciat că acesta încalcă prevederile

art. 139 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, și nu poate fi reținut în forma finală a metodologiei.

În concluzie, ORDA a opinat că în cuprinsul formei unice a metodologiei pot fi incluse pct. 2, 3, 4, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 14 și 15 din metodologia propusă de UCMR-ADA, respectiv pct. 1, 4, 6, 7, 8, 10 și 11 din metodologia propusă de SRTV/ARCA, și pot fi excluse, pentru motivele menționate anterior, pct. 2, 3, 5 și 11 din metodologia propusă de SRTV/ARCA, respectiv pct. 12 și 13 din metodologia propusă de UCMR-ADA.

De asemenea, ORDA a propus procente pentru calculul remunerației cuvenite titularilor de drepturi pentru radiodifuzarea operelor muzicale aflate la dosarul cauzei.

Analizând întregul material probator, completul de mediere reține următoarele:

Având în vedere obiectul medierii, completul constată că este competent să soluționeze litigiul, pe baza și în condițiile stabilite de lege, cu respectarea punctelor agreate de părți, pentru a stabili conform

art. 131^2 alin. (4) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, forma finală a metodologiei supuse medierii.

Având în vedere că arbitrii trebuie să se pronunțe atât asupra metodologiei de folosire a drepturilor de autor, cât și asupra remunerației, titlul legal este "Metodologie privind utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale și tabel cuprinzând remunerațiile cuvenite titularilor de drepturi de autor".

La pct. 1 din metodologie părțile au convenit asupra modului de utilizare a operelor muzicale prin radiodifuzare.

Părțile sunt de acord cu plata remunerației către autorii de opere muzicale radiodifuzate, însă diferă modalitatea de calcul. Completul consideră, potrivit

art. 131^1 din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, și acordului părților, că determinarea remunerației se face procentual din baza de calcul constituită din veniturile obținute de fiecare dintre utilizatori din activitatea de radiodifuzare a repertoriului de opere muzicale, însă nu mai puțin de 30.000.000 lei/trimestru.

Completul de mediere constată că legiuitorul a stabilit, de principiu, în

art. 131^1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, o remunerație procentuală pe care o pot solicita organismele de gestiune colectivă utilizatorilor pentru drepturile de autor, calculată între 1% și 10% din veniturile obținute din activitatea care utilizează repertoriul, iar în lipsa acestor venituri, din cheltuielile ocazionate de utilizare. În consecință, dispozițiile alin. (4) ale aceluiași articol trebuie interpretate în sensul producerii efectelor stabilite de norma de principiu din alin. (2), iar ponderea utilizării asigură stabilirea procentului, totodată avându-se în vedere și remunerațiile cuvenite altor organisme de gestiune colectivă pentru utilizarea operelor gestionate de acestea.

Completul de arbitri apreciază că dispozițiile alin. (4) al

art. 131^1 din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, privind aplicarea procentelor negociate la acea parte din veniturile obținute de utilizator, corespunzătoare ponderii utilizării repertoriului protejat în activitatea sa, trebuie interpretate în sensul acordării remunerației cuvenite autorilor într-un procent care să asigure o remunerație echitabilă, de natură a încuraja activitatea de creație.

În cursul medierii părțile au căzut de acord că ponderea utilizării operelor muzicale în cadrul activității de radiodifuzare este de cel puțin 15%, aspect asupra căruia, existând consens, arbitrii consideră că nu mai este necesar a se pronunța, luând act de voința concordantă a părților.

În consecință, avându-se în vedere ponderea menționată, procentul maxim ce se poate acorda pentru radiodifuzarea operelor muzicale este de cel puțin 1,5% din întregul volum al activității de radiodifuzare, însă completul de arbitri, având în vedere considerentele anterioare, acordă un procent de 2% din activitatea de radiodifuzare, urmând ca suma minimă să nu fie mai mică de 30.000.000 lei pe trimestru/utilizator. Pentru această sumă minimă, completul consideră că este subsidiar criteriul forfetar celui procentual și se impune a se aplică pentru cazurile de excepție în care aplicarea a 2% la veniturile de radiodifuzare nu ar asigura creatorilor o remunerație echitabilă și care să încurajeze activitatea de creație. De asemenea, completul consideră că nu pot fi luate în considerație contractele individuale de remunerare încheiate de utilizatori cu unii autori de opere muzicale, având în vedere obligativitatea gestiunii colective prevăzute de

art. 123^3 din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare.

Asupra problemei privind veniturile obținute de utilizatori prin asocieri ori intermediere, completul consideră că aceasta nu poate fi inclusă în metodologie întrucât propunerea UCMR-ADA pleacă de la ideea că aceste forme de cooperare ale utilizatorilor sunt menite să micșoreze baza de calcul și deci să fraudeze drepturile creatorilor, astfel încât dacă prin metodologie completul de mediere ar impune o astfel de soluție, ar porni de la o adevărată prezumție de rea-credință a utilizatorilor, ceea ce este contrar principiului general de drept al bunei-credințe în raporturile juridice. Dacă într-o anumită situație organismul de gestiune colectivă constată existența unor înțelegeri frauduloase de acest tip, are la îndemână calea acțiunilor în justiție.

În ceea ce privește data efectuării plății remunerației și obligațiile de transmitere a listelor operelor utilizate se constată un consens. Pentru întârzierea la plată părțile au fost de acord cu acordarea de dezdăunări, completul apreciind că acestea se situează la nivelul dobânzii legale, ceea ce nu împiedică organismele de gestiune colectivă ca pe calea acțiunii în justiție să solicite recuperarea eventualelor prejudicii peste dobânda legală.

Privitor la monitorizarea activității de radiodifuzare, completul consideră că nu se impune o reglementare în metodologie, întrucât UCMR-ADA are dreptul ca în acest scop să reproducă emisiunile radiodifuzate fără acordul utilizatorilor.

Față de considerentele expuse,

COMPLETUL DE MEDIERE HOTĂRĂȘTE:

Forma finală a metodologiei și a tabelului este următoarea:

METODOLOGIE

privind utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale și tabel cuprinzând remunerațiile cuvenite titularilor de drepturi de autor

1. Utilizarea prin radiodifuzare de către organismele de televiziune a operelor muzicale aduse anterior la cunoștință publică și ale căror drepturi de autor se află în termenele de protecție prevăzute de lege se poate face numai în baza unei autorizații sub formă de licență neexclusivă eliberată de organismul de gestiune colectivă desemnat de ORDA drept colector pe domeniul muzical pentru repertoriul protejat și determinat conform legii.

2. Utilizatorii de opere muzicale licențiați au obligația să plătească trimestrial organismului de gestiune colectivă desemnat în condițiile pct. 1 din prezenta metodologie o remunerație reprezentând drepturile patrimoniale cuvenite autorilor de opere muzicale radiodifuzate, determinată procentual din baza de calcul.

3. Baza de calcul se constituie din veniturile obținute de fiecare dintre utilizatori din activitatea de radiodifuzare a repertoriului de opere muzicale determinat în condițiile legii.

4. Procentul aplicat bazei de calcul este stabilit conform tabelului următor:

TABEL

Anul 2005 și următorii

2%

5. În cazul în care, prin aplicarea procentului prevăzut la pct. 4 asupra bazei de calcul a utilizatorului, remunerația trimestrială este mai mică de 30.000.000 lei, utilizatorul datorează o remunerație minimă de 30.000.000 lei, care va fi reactualizată anual cu indicele de inflație.

6. Remunerația se plătește până la data de 25 a primei luni următoare trimestrului pentru care este datorată, dată la care se va transmite și baza de calcul a sumelor virate.

7. Utilizatorii vor transmite organismului de gestiune colectivă, până la data de 25 a fiecărei luni pentru luna precedentă, un raport cuprinzând: lista operelor muzicale utilizate, cu menționarea denumirii fiecărei opere muzicale utilizate zilnic, autorul acesteia, numărul de difuzări zilnice și durata de utilizare a fiecărei opere muzicale. Raportul va fi transmis în format scris și electronic și va fi însoțit de o adresă de înaintare purtând numele reprezentantului legal, semnătura acestuia și ștampila utilizatorului. Informațiile cuprinse în raport vor constitui baza de repartizare către titularii de drepturi de autor de opere muzicale a remunerațiilor încasate de organismul de gestiune colectivă.

8. La solicitarea scrisă a organismului de gestiune colectivă, transmisă cu cel puțin 15 zile înainte, și ulterior datei virării remunerației prevăzute la pct. 6, utilizatorul are obligația de a comunică acestuia copii certificate pe propria răspundere de reprezentantul legal de pe documentele cuprinzând informațiile pe baza cărora se determină baza de calcul. Organismele de gestiune colectivă au dreptul să ceară un audit extern pentru examinarea corectitudinii calculării remunerației, efectuat de un auditor agreat de toate părțile.

9. Pentru întârzieri la plată, utilizatorii datorează dobânda legală de la data scadenței.

10. Prezenta metodologie va putea fi modificată numai după 3 ani de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția cazului în care dispozițiile

Legii nr. 8/1996

privind dreptul de autor și drepturile conexe, astfel cum a fost modificată și completată prin

Legea nr. 285/2004 , avute în vedere la elaborarea prezentei metodologii, sunt modificate înainte de împlinirea acestui termen, caz în care oricare dintre părți va putea solicita inițierea unei noi proceduri de negociere și înainte de împlinirea termenului de 3 ani.

Cu apel în termen de 15 zile de la publicarea Hotărârii arbitrale în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată și semnată astăzi, 21 iunie 2005, la sediul ORDA din Calea Victoriei nr. 91-93, sectorul 1, București.

Flavius Baias - arbitru

Lucian Belcea - arbitru

Gheorghe Gheorghiu - arbitru

Ernest Popovici - arbitru

Mihai Tănăsescu - arbitru

___________