Legea nr. 504/2002

Dreptul de difuzare și dreptul de retransmisie a oricărui serviciu de programe, ale unui radiodifuzor, respectiv distribuitor de servicii, care se afla sub jurisdicția României, sunt recunoscute și garantate în condițiile prezentei legi.

Se considera radiodifuzor aflat sub jurisdicția României:

a) orice radiodifuzor stabilit în România în conformitate cu prevederile alin. (3);

b) orice radiodifuzor care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (4).

În înțelesul prezentei legi, un radiodifuzor este considerat a fi stabilit în România dacă îndeplinește una dintre următoarele condiții:

a) radiodifuzorul are sediul principal în România, iar deciziile editoriale asupra serviciilor de programe sunt luate în România;

b) sediul principal al radiodifuzorului se afla în România și o parte majoritara a forței de muncă implicate în activitatea de difuzare lucrează în România;

c) deciziile editoriale asupra serviciilor de programe se iau în România și o parte majoritara a forței de muncă implicate în activitatea de difuzare lucrează în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene în care radiodifuzorul își are sediul;

d) în cazul în care, prin aplicarea criteriilor prevăzute la lit. b) și c), nu se poate stabili dacă o parte majoritara a forței de muncă implicate în activitatea de difuzare operează în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, se va considera ca radiodifuzorul este stabilit în România în cazul în care și-a început transmisiile pentru prima data în România, mentinand în prezent o legătură stabilă și efectivă cu economia României.

Radiodifuzorii cărora nu li se aplică nici unul dintre criteriile prevăzute la alin. (3) sunt considerați a fi în jurisdicția României dacă se afla în una dintre situațiile următoare:

a) utilizează o frecventa acordată de România, prin autoritatea publică competența;

b) utilizează o capacitate de satelit aparținând României;

c) utilizează o legătură ascendenta la satelit situata pe teritoriul României.

Dacă în stabilirea jurisdicției aplicabile criteriile prevăzute la alin. (3) și (4) nu sunt relevante, atunci radiodifuzorul va fi considerat în afară jurisdicției României.

Prin difuzarea și retransmisia serviciilor de programe se realizează și se asigura pluralismul politic și social, diversitatea culturală, lingvistica și religioasă, informarea, educarea și divertismentul publicului, cu respectarea libertăților și a drepturilor fundamentale ale omului.

Toți radiodifuzorii au obligația să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corecta a faptelor și evenimentelor și sa favorizeze libera formare a opiniilor.

Răspunderea pentru conținutul serviciilor de programe difuzate revine, în condițiile legii, radiodifuzorului, realizatorului sau autorului, după caz.

Libertatea de difuzare pe teritoriul României a serviciilor de programe televizate și radiodifuzate ale radiodifuzorilor aflați sub jurisdicția statelor membre ale Uniunii Europene este recunoscută și garantată prin prezenta lege.

Opțiunea oricărei persoane cu privire la programele și serviciile oferite de radiodifuzori sau de distribuitorii de servicii este secreta și nu poate fi comunicată unui terț decât cu acordul persoanei respective.

Cenzura de orice fel asupra comunicării audiovizuale este interzisă.

Independenta editoriala a radiodifuzorilor este recunoscută și garantată de prezenta lege.

Sunt interzise ingerințe de orice fel în conținutul, forma sau modalitățile de prezentare a elementelor serviciilor de programe, din partea autorităților publice sau a oricăror persoane fizice sau juridice, române ori străine.

Nu constituie ingerințe normele de reglementare emise de Consiliul Național al Audiovizualului în aplicarea prezentei legi și cu respectarea dispozițiilor legale, precum și a normelor privind drepturile omului, prevăzute în convențiile și tratatele ratificate de România.

Nu constituie ingerințe prevederile cuprinse în codurile de conduita profesională pe care jurnalistii și radiodifuzorii le adopta și pe care le aplica în cadrul mecanismelor și structurilor de autoreglementare a activității lor, dacă nu contravin dispozițiilor legale în vigoare.

Caracterul confidențial al surselor de informare utilizate în conceperea sau elaborarea de știri, de emisiuni sau de alte elemente ale serviciilor de programe este garantat de prezenta lege.

Orice jurnalist sau realizator de programe este liber sa nu dezvaluie date de natura sa identifice sursa informațiilor obținute în legătură directa cu activitatea sa profesională.

Se considera date de natura sa identifice o sursa următoarele:

a) numele și datele personale, precum și vocea sau imaginea unei surse;

b) circumstanțele concrete ale obținerii informațiilor de către jurnalist;

c) partea nepublicata a informatiei furnizate de sursa jurnalistului;

d) datele cu caracter personal ale jurnalistului sau radiodifuzorului, legate de activitatea pentru obținerea informațiilor difuzate.

Confidențialitatea surselor de informare obliga, în schimb, la asumarea răspunderii pentru corectitudinea informațiilor furnizate.

Persoanele care, prin efectul relațiilor lor profesionale cu jurnalistii, iau cunoștința de informații de natura sa identifice o sursa prin colectarea, tratarea editoriala sau publicarea acestor informații, beneficiază de aceeași protecție ca jurnalistii.

Dezvaluirea unei surse de informare poate fi dispusă de instanțele judecătorești numai dacă aceasta este necesară pentru apărarea siguranței naționale sau a ordinii publice, precum și în măsura în care aceasta dezvaluire este necesară pentru soluționarea cauzei aflate în fața instanței judecătorești, atunci când:

a) nu exista sau au fost epuizate măsuri alternative la divulgare cu efect similar;

b) interesul legitim al divulgării depășește interesul legitim al nedivulgarii.

Autoritățile publice abilitate asigura, la cerere:

a) protecția jurnalistilor în cazul în care aceștia sunt supuși unor presiuni sau amenințări de natura sa împiedice ori sa restrângă în mod efectiv libera exercitare a profesiei lor;

b) protecția sediilor și a localurilor radiodifuzorilor, în cazul în care acestea sunt supuse unor amenințări de natura sa împiedice sau sa afecteze libera desfășurare a activității lor.

Protecția jurnalistilor și a sediilor sau a localurilor radiodifuzorilor, în condițiile alin. (1), nu trebuie să devină pretext pentru a împiedica sau a restrânge libera exercitare a profesiunii ori a activității acestora.

Consiliul Național al Audiovizualului, denumit în continuare Consiliu, este autoritate publică autonomă sub control parlamentar și garantul interesului public în domeniul comunicării audiovizuale.

Consiliul este autoritate unica de reglementare în domeniul serviciilor de programe audiovizuale, în condițiile și cu respectarea prevederilor prezentei legi.

În calitate de garant al interesului public în domeniul comunicării audiovizuale Consiliul are obligația să asigure:

a) respectarea exprimarii pluraliste de idei și de opinii în cadrul conținutului serviciilor de programe transmise de radiodifuzorii aflați sub jurisdicția României;

b) pluralismul surselor de informare a publicului;

c) încurajarea liberei concurente;

d) un raport echilibrat între serviciile naționale de radiodifuziune și serviciile locale, regionale ori tematice;

e) protejarea demnității umane și protejarea minorilor;

f) protejarea culturii și a limbii române, a culturii și limbilor minorităților naționale;

g) transparenta mijloacelor de comunicare în masa din sectorul audiovizual;

h) transparenta activității proprii.

Consiliul își exercită dreptul de control asupra conținutului programelor oferite de radiodifuzori numai după comunicarea publică a acestor programe.

Controlul exercitat de Consiliu asupra conținutului serviciilor de programe oferite de radiodifuzori și a ofertei de servicii de programe asigurate de distribuitorii de servicii se realizează, de regula, periodic și ori de câte ori Consiliul considera ca este necesar sau primește o plângere cu privire la nerespectarea de către un radiodifuzor a prevederilor legale, a normelor de reglementare în domeniu sau a obligațiilor înscrise în licenta audiovizuala.

Consiliul este obligat sa sesizeze autoritățile competente cu privire la apariția sau existenta unor practici restrictive de concurenta, a abuzului de poziție dominantă sau a concentrarilor economice, precum și cu privire la orice alte încălcări ale prevederilor legale care nu intră în competența sa.

Consiliul este compus din 11 membri și este numit de Parlament, la propunerea:

a) Senatului: 3 membri;

b) Camerei Deputaților: 3 membri;

c) Președintelui României: 2 membri;

d) Guvernului: 3 membri.

Propunerile nominalizeaza candidatul pentru postul de titular, precum și candidatul pentru postul de supleant și se înaintează birourilor permanente ale celor două Camere, în termen de 15 zile de la data declanșării procedurii de numire.

Birourile permanente ale celor două Camere înaintează propunerile comisiilor permanente de specialitate, în vederea audierii candidaților în ședința comuna.

În urma audierii comisiile permanente de specialitate întocmesc un aviz comun pe care îl prezintă în ședința comuna a Camerei Deputaților și Senatului.

Candidaturile se aproba cu votul majorității deputaților și senatorilor.

Membrii Consiliului sunt garanți ai interesului public și nu reprezintă autoritatea care i-a propus.

Durata mandatului membrilor Consiliului este de 4 ani, iar numirea acestora se face eșalonat, în funcție de expirarea mandatului.

În cazul în care un loc în Consiliu devine vacant înaintea expirării mandatului, acesta va fi ocupat de supleant până la expirarea mandatului inițial de 4 ani.

Membrii Consiliului au funcție de demnitate publică asimilată funcției de secretar de stat.

Calitatea de membru al Consiliului este incompatibilă cu funcțiile publice sau private, cu excepția celor didactice, dacă nu dau naștere unor conflicte de interese.

În timpul exercitării mandatului membrii Consiliului nu pot face parte din partide sau din alte structuri politice.

Membrii Consiliului nu au dreptul să dețină acțiuni sau părți sociale, direct sau indirect, la societăți comerciale cu activități în domenii în care ei s-ar afla în conflict de interese cu calitatea de membru al Consiliului.

Membrii Consiliului care, în momentul numirii, se afla în una dintre situațiile prevăzute la alin. (2)-(4) au la dispoziție un termen de cel mult 3 luni pentru renunțarea la calitatea sau la acțiunile respective, perioada în care nu au drept de vot în cadrul Consiliului.

În cazul nerespectării prevederilor prezentului articol persoana în cauza este demisa de drept, locul sau devenind vacant, urmând să fie ocupat de supleant, la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale Parlamentului.

Membrii Consiliului pot fi demisi, la propunerea comisiilor de specialitate ale Parlamentului, în următoarele situații:

a) în cazul incapacității de a-și exercită funcția pentru o perioadă mai mare de 6 luni;

b) în cazul unei condamnări penale aplicate printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă.

În scopul aplicării prevederilor alin. (1) Consiliul sesizează Parlamentul.

Consiliul este condus de un președinte, asimilat funcției de ministru, numit prin votul Parlamentului, dintre membrii Consiliului, la propunerea acestora. Mandatul este de 2 ani și poate fi reînnoit o singură dată.

În absenta președintelui conducerea Consiliului este asigurata de vicepreședinte.

Vicepreședintele este ales prin vot secret, de către Consiliu, în prezenta a cel puțin 9 membri ai acestuia, pentru un mandat de 2 ani.

Dacă funcția de președinte sau vicepreședinte devine vacantă, se procedează la alegerea, în condițiile alin. (1) și (3), a unui președinte, respectiv vicepreședinte.

În îndeplinirea funcțiilor și a atribuțiilor ce îi revin potrivit prezentei legi, Consiliul emite decizii, instrucțiuni și recomandări, în prezenta a cel puțin 8 membri și cu votul a cel puțin 6 membri.

Ședințele Consiliului sunt publice, cu excepția cazului în care se propune președintele și se alege vicepreședintele, în conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) și (3).

Votul este totdeauna deschis, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 14 alin. (1) și (3).

Exprimarea fiecărui vot deschis este însoțită de motivarea acestuia.

Deciziile Consiliului, inclusiv motivarea acestora, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Instrucțiunile și recomandările emise de Consiliu se fac publice.

Actele cu caracter normativ emise de Consiliu pot fi contestate la instanța de contencios administrativ de către orice persoană care se considera prejudiciata de acestea.

Activitatea Consiliului este finanțată de la bugetul de stat și din venituri extrabugetare.

Președintele Consiliului este ordonator principal de credite.

Consiliul este autorizat:

a) sa stabilească condițiile, criteriile și procedura pentru acordarea licențelor audiovizuale;

b) sa stabilească procedura de acordare a autorizației de retransmisie;

c) sa elibereze licențe audiovizuale și autorizații de retransmisie pentru exploatarea serviciilor de programe de radiodifuziune și televiziune și sa emita decizii de autorizare audiovizuala;

d) sa emita, în aplicarea dispozițiilor prezentei legi, decizii cu caracter de norme de reglementare în vederea realizării atribuțiilor sale prevăzute expres în prezenta lege și, cu precădere, cu privire la:

- asigurarea informării corecte a opiniei publice;

- urmărirea exprimarii corecte în limba română și în limbile minorităților naționale;

- asigurarea echidistantei și a pluralismului;

- transmiterea informațiilor și a comunicatelor oficiale ale autorităților publice cu privire la calamitati naturale, starea de necesitate sau de urgenta, starea de asediu ori de conflict armat;

- protecția minorilor;

- apărarea demnității umane;

- politici nediscriminatorii cu privire la rasa, sex, naționalitate, religie, convingeri politice și orientări sexuale;

- exercitarea dreptului la replica;

- publicitate, inclusiv publicitatea electorală, și teleshopping;

- sponsorizare;

- programarea și difuzarea emisiunilor ori programelor privind campaniile electorale;

- responsabilitățile culturale ale radiodifuzorilor;

e) sa elaboreze instrucțiuni și sa emita recomandări pentru desfășurarea activităților în domeniul comunicării audiovizuale.

Consiliul este consultat în procesul de definire a poziției României și poate participa, prin reprezentanți, la negocierile internaționale cu privire la domeniul audiovizual.

Consiliul este consultat cu privire la toate proiectele de acte normative prin care se reglementează activități din domeniul audiovizual ori în legătură cu acesta.

Consiliul este autorizat să solicite și sa primească de la radiodifuzori și distribuitori de servicii de programe audiovizuale orice date, informații și documente care privesc îndeplinirea atribuțiilor sale, având obligația sa păstreze confidențialitatea datelor care nu au caracter public.

Consiliul își elaborează propriul regulament de organizare și funcționare, care se aproba cu votul majorității membrilor săi.

În vederea exercitării atribuțiilor Consiliul își constituie o structura funcțională proprie, inclusiv structuri teritoriale de control și monitorizare, care sunt prevăzute în regulamentul propriu de organizare și funcționare.

Personalul de specialitate al Consiliului este alcătuit din funcționari publici și personal încadrat cu contract individual de muncă, salarizați potrivit prevederilor art. 98.

Funcționarii publici din cadrul Consiliului nu pot fi membri în consiliile de administrație ale radiodifuzorilor publici sau privati, în organele de conducere ale radiodifuzorilor și nici nu pot sa exercite funcții sau să dețină acțiuni ori părți sociale într-o societate comercială titulara a unei licențe audiovizuale.

În scopul aplicării dispozițiilor alin. (4), funcționarii publici din cadrul Consiliului vor depune la președintele Consiliului o declarație de conformare pe propria răspundere.

În vederea stabilirii strategiei în domeniul utilizării frecventelor radioelectrice, a Planului național de frecvente radioelectrice alocate comunicării audiovizuale și pentru analizarea problemelor legate de utilizarea spectrului radioelectric destinat comunicării audiovizuale, precum și a celor privind noile dezvoltări tehnologice cu impact asupra comunicării audiovizuale, se instituie o comisie mixtă consultativa, compusa din 3 membri propuși de Consiliu și 3 membri propuși de Autoritatea Naționala de Reglementare în Comunicații.

Comisia mixtă consultativa adopta propriul regulament de organizare și funcționare, care va fi aprobat de conducerile celor două autorități.

Activitatea Consiliului este analizata de către Parlament, prin dezbaterea raportului anual, care se prezintă pentru anul anterior, și ori de câte ori comisiile de specialitate ale Parlamentului solicita președintelui Consiliului rapoarte specifice.

Raportul anual de activitate a Consiliului se depune la comisiile de specialitate ale Parlamentului, până la data de 15 aprilie.

În situația în care comisiile de specialitate resping raportul anual al Consiliului, acesta este obligat ca în termen de 30 de zile să prezinte comisiilor reunite un program de măsuri concrete pentru remedierea lipsurilor semnalate, program ce va fi depus spre dezbatere și aprobare comisiilor de specialitate ale Parlamentului.

Raportul comisiilor de specialitate asupra raportului anual de activitate a Consiliului și, după caz, programul de măsuri se supun dezbaterii în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului, în prezenta membrilor Consiliului.

Membrii Consiliului au obligația să își însușească concluziile rezultate în urma dezbaterilor și să își asume răspunderea pentru îndeplinirea programului de măsuri stabilit prin hotărâre a Parlamentului.

Raportul comisiilor de specialitate se referă la legalitatea activităților Consiliului, precum și la corectitudinea și transparenta operațiunilor financiare.

În îndeplinirea misiunii sale de garant al interesului public Consiliul are obligația de a publică rapoarte periodice privind modul în care își exercită atribuțiile.

Evenimentele de importanța majoră pot fi difuzate în exclusivitate numai dacă difuzarea nu priveaza o parte importanța a publicului din România de posibilitatea de a le urmări în direct sau în transmisie decalata în cadrul unui serviciu de programe cu acces liber.

Lista evenimentelor considerate de importanța majoră se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului, și va fi comunicată Comisiei Europene; modificările ulterioare urmează aceeași procedura. În perioada de preaderare la Uniunea Europeană lista își va produce efectele după publicarea hotărârii Guvernului în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Prin hotărârea Guvernului menționată la alin. (2) se precizează procentul din populație care reprezintă o parte importanța a publicului; prin aceeași hotărâre se stabilește pentru fiecare eveniment de importanța majoră dacă difuzarea în direct a acestuia se va face în tot sau în parte, ori dacă, acolo unde interesul public o cere, difuzarea decalata a acestuia se va face în tot sau în parte.

Exercitarea de către radiodifuzorii aflați în jurisdicția României a drepturilor exclusive de difuzare a unor evenimente declarate de un stat membru al Uniunii Europene ca fiind de importanța majoră și care sunt cuprinse în lista publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nu poate priva o parte importanța a publicului din respectivul stat de posibilitatea de a urmări acele evenimente, în direct sau decalat, conform prevederilor stabilite de acel stat membru.

De la data aderării orice radiodifuzor aflat în jurisdicția României va rezerva operelor europene o proporție majoritara din timpul sau de difuzare, cu excepția timpului consacrat informațiilor, manifestărilor sportive, jocurilor, publicității, precum și serviciilor de teletext și teleshopping.

Până la data aderării va fi rezervată o proporție semnificativă operelor audiovizuale românești. Aceasta proporție, având în vedere responsabilitățile informationale, educaționale, culturale și de divertisment ale radiodifuzorului față de publicul sau, va fi realizată progresiv, pe baza unor criterii corespunzătoare.

Consiliul va urmări aplicarea prevederilor alin. (1) și (2).

Mecanismele complete ale măsurilor de implementare vor fi stabilite de Consiliu.

În sensul prezentei legi, sunt opere europene:

a) opere originare din România sau din statele membre ale Uniunii Europene;

b) opere originare din terțe state europene care sunt parte la Convenția europeană privind televiziunea transfrontiera, care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (3);

c) opere originare din alte state europene și care îndeplinesc condițiile menționate la alin. (4).

Prevederile alin. (1) lit. b) și c) sunt aplicabile sub rezerva neadoptarii de către statele respective a unor măsuri discriminatorii împotriva operelor provenite din România sau din statele membre ale Uniunii Europene.

Operele menționate la alin. (1) lit. a) și b) sunt opere realizate în principal de către autori și lucrători rezidenți în unul dintre statele respective, care îndeplinesc una dintre următoarele condiții:

a) sunt realizate de unul sau mai mulți producători stabiliți în unul sau mai multe dintre statele respective;

b) producția acestor opere este supervizata și controlată efectiv de către unul sau mai mulți producători stabiliți în unul sau mai multe dintre statele respective;

c) contribuția coproducatorilor din aceste state la totalul costurilor de coproductie este preponderenta, iar coproductia nu este controlată de unul sau mai mulți producători stabiliți în afară statelor respective.

Operele menționate la alin. (1) lit. c) sunt opere realizate exclusiv sau în coproductie cu producători stabiliți în unul sau mai multe terțe state europene cu care România sau Uniunea Europeană a încheiat acorduri referitoare la sectorul audiovizual, dacă aceste opere sunt realizate în principal de către autori și lucrători rezidenți în unul sau mai multe state europene.

Operele care nu sunt considerate opere europene în sensul alin. (1), dar care sunt realizate în baza unor tratate bilaterale de coproductie încheiate cu terțe tari, vor fi considerate opere europene, în scopul aplicării prevederilor prezentei legi, dacă coproducatorii din România sau din statele membre ale Uniunii Europene furnizează un procent majoritar din totalul costurilor producției, iar aceasta nu este controlată de unul sau mai mulți producători stabiliți în afară României și a statelor membre ale Uniunii Europene.

Operele care nu sunt opere europene în sensul alin. (1) și (5), dar care sunt realizate în principal de către autori și lucrători rezidenți în România sau în statele membre ale Uniunii Europene, vor fi considerate opere europene, în scopul aplicării prezentei legi, într-un procent corespunzător procentului contribuției coproducatorilor din România sau din statele membre ale Uniunii Europene la totalul costurilor de producție.

Orice radiodifuzor aflat sub jurisdicția României va rezerva operelor europene create de producători independenți față de acei radiodifuzori cel puțin 10% din timpul sau de difuzare, cu excepția timpului consacrat informațiilor, manifestărilor sportive, jocurilor, publicității, precum și serviciilor de teletext și teleshopping, sau cel puțin 10% din bugetul sau de programe.

În operele europene create de producători independenți va fi inclusă o proporție corespunzătoare de opere recente, respectiv de opere difuzate în următorii 5 ani după producerea lor.

Un producător este independent față de un anumit radiodifuzor dacă activitatea sa de realizare a unor producții audiovizuale este susținută financiar într-o proporție mai mica de 25% din aceleași surse cu serviciul de programe în cadrul căruia se difuzează producția sa și dacă deține mai puțin de 25% din capitalul societății care finanțează serviciul de programe în cauza.

Publicitatea și teleshoppingul se difuzează grupat, trebuie să fie ușor de identificat prin marcaje corespunzătoare și trebuie să fie separate de alte părți ale serviciului de programe prin semnale optice și acustice.

Spoturile publicitare și de teleshopping pot fi difuzate izolat numai în cazuri excepționale stabilite ca atare de Consiliu.

Tehnicile subliminale sunt interzise în publicitate și teleshopping.

Publicitatea mascată și teleshoppingul mascat sunt interzise.

Inserarea spoturilor publicitare, inclusiv a celor autopromotionale sau de teleshopping, se poate face numai între programe. Dacă se respecta condițiile prevăzute la alin. (4)-(7), spoturile de publicitate sau de teleshopping pot fi inserate și în timpul unui program, astfel încât:

a) integritatea și valoarea programului respectiv sa nu fie prejudiciate, ținându-se seama de pauzele firești ale acestuia și de durata și natura lui;

b) drepturile de autor sa nu fie prejudiciate.

Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, pot insera spoturi publicitare, inclusiv autopromotionale sau de teleshopping, numai între programe.

În cadrul programelor alcătuite din părți autonome sau în cadrul difuzării unor competitii sportive ori a altor evenimente sau emisiuni structurate similar, care conțin pauze, spoturile de publicitate și teleshopping pot fi introduse doar între părți sau în pauze.

Difuzarea operelor audiovizuale, cum sunt filmele cinematografice sau filmele realizate pentru televiziune, cu excepția serialelor, foiletoanelor, programelor distractive și a documentarelor, dacă durata lor programata este mai mare de 45 de minute, poate fi întreruptă o singură dată pentru fiecare interval de 45 de minute; o noua întrerupere este permisă numai dacă durata lor programata este cu cel puțin 20 de minute mai mare decât doua sau mai multe perioade complete de 45 de minute.

Dacă un program de televiziune, altul decât cele menționate la alin. (3), este întrerupt de spoturi de publicitate sau de teleshopping, trebuie să existe un interval de minimum 20 de minute între doua pauze publicitare succesive în interiorul programului respectiv.

Este interzisă inserarea de publicitate sau teleshopping în cadrul difuzării oficierii unui serviciu religios.

Programele de știri și reportajele de politica interna, documentarele, programele religioase și programele pentru copii, a căror durata programata este mai mica de 30 de minute, nu pot fi întrerupte de publicitate sau teleshopping; dacă durata programata a acestora este de cel puțin 30 de minute, atunci se vor aplica, corespunzător, dispozițiile alin. (5).

Publicitatea, inclusiv publicitatea autopromoțională, și teleshoppingul trebuie să respecte următoarele condiții:

a) sa nu afecteze dezvoltarea fizica, psihică sau morala a minorilor;

b) sa nu prejudicieze demnitatea umană;

c) sa nu includă nici o formă de discriminare pe motiv de rasa, religie, naționalitate, sex sau orientare sexuală;

d) sa nu aducă ofensa convingerilor religioase sau politice ale telespectatorilor și radioascultatorilor;

e) sa nu stimuleze comportamente dăunătoare sănătății sau siguranței populației;

f) sa nu stimuleze comportamente dăunătoare mediului;

g) sa nu stimuleze comportamente indecente sau imorale;

h) sa nu promoveze, direct sau indirect, practici oculte.

Publicitatea și teleshoppingul care aduc atingere intereselor legale ale consumatorilor sunt interzise.

Publicitatea nu trebuie să provoace nici o dăuna morala, fizica sau intelectuală minorilor și, în special:

a) sa nu instige în mod direct minorii sa cumpere un produs sau serviciu, prin exploatarea lipsei de experienta sau a credulitatii acestora;

b) sa nu încurajeze în mod direct minorii să își convingă părinții sau pe alte persoane sa cumpere bunurile sau serviciile care fac obiectul publicității;

c) sa nu exploateze încrederea specială pe care minorii o au în părinți, profesori sau alte persoane;

d) sa nu prezinte în mod nejustificat minori în situații periculoase.

Teleshoppingul trebuie să respecte condițiile menționate la alin. (1) și sa nu incite minorii sa încheie contracte pentru vânzarea sau închirierea de bunuri ori servicii.

Programele sponsorizate trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) conținutul și programarea acestora nu trebuie, în nici o circumstanță, să fie influentate de sponsor, astfel încât sa nu fie afectate independenta editoriala și responsabilitatea radiodifuzorului în raport cu programele respective;

b) denumirea sau marca sponsorului trebuie să fie distinct evidențiată ca atare pe parcursul programelor respective;

c) sa nu încurajeze achiziționarea sau închirierea produselor ori a serviciilor sponsorului sau ale unui terț, în particular prin referiri promotionale speciale la aceste produse ori servicii.

Nici un program nu poate fi sponsorizat de către persoane fizice sau juridice a căror activitate principala este fabricarea sau comercializarea tigarilor ori a altor produse din tutun.

Sponsorizarea programelor de către persoane ale căror activități includ fabricarea ori comercializarea produselor medicale sau a tratamentelor medicale se poate face numai prin promovarea numelui sau a imaginii persoanei respective.

Programele de știri și emisiunile informative pe teme politice nu pot fi sponsorizate.

Timpul de difuzare dedicat publicității, cu excepția ferestrelor de teleshopping prevăzute la art. 36, nu poate depăși 15% din timpul de difuzare, iar împreună cu spoturile de teleshopping nu poate depăși 20% din timpul zilnic de difuzare.

Durata spoturilor de publicitate și a spoturilor de teleshopping nu poate depăși 12 minute din timpul oricărei ore date; în cazul televiziunii publice durata acestora nu poate depăși 8 minute din timpul oricărei ore date.

În vederea aplicării dispozițiilor prezentului articol publicitatea nu include:

a) anunțurile făcute de radiodifuzor în legătură cu propriile programe și produsele auxiliare direct derivate din aceste programe;

b) anunțurile de interes public și apelurile în scopuri caritabile transmise în mod gratuit.

Ferestrele dedicate transmisiei teleshoppingului de către un serviciu de programe care nu este dedicat exclusiv teleshoppingului trebuie să aibă o durată neîntreruptă de minimum 15 minute.

Numărul maxim de ferestre va fi de 8 pe zi; durata lor cumulată nu va depăși 3 ore zilnic. Acestea trebuie să fie delimitate prin semnale optice sau acustice corespunzătoare.

Este interzisă difuzarea de programe care pot afecta grav dezvoltarea fizica, mentala sau morala a minorilor, în special programele care conțin pornografie sau violenta nejustificată.

Difuzarea programelor care pot afecta dezvoltarea fizica, mentala sau morala a minorilor se poate face numai dacă, prin alegerea intervalului orar de difuzare sau datorită mijloacelor tehnice necesare recepției, minorii nu au acces audio sau video la programele respective.

Difuzarea programelor prevăzute la alin. (2) se poate face numai după prezentarea unei atenționari acustice sau grafice, pe toată durata programului asigurându-se prezenta unui simbol vizual de avertizare.

Orice persoană fizica sau juridică, indiferent de naționalitate, ale carei drepturi sau interese legitime, în special reputația și imaginea publică, au fost lezate prin prezentarea de fapte inexacte în cadrul unui program, beneficiază de dreptul la replica sau la rectificare.

Consiliul va adopta procedura necesară exercitării efective a dreptului la replica sau la rectificare, precum și orice alte măsuri necesare, inclusiv sancțiuni, în vederea garantarii dreptului la replica sau la rectificare într-o limita rezonabila de timp de la primirea cererii solicitantului.

Difuzarea rectificarii sau acordarea dreptului la replica nu exclude dreptul persoanei lezate să se adreseze instanțelor judecătorești.

Pentru încurajarea și facilitarea exprimarii pluraliste a curentelor de opinie radiodifuzorii au obligația de a reflecta campaniile electorale în mod echitabil, echilibrat și impartial.

În aplicarea corecta a prevederilor alin. (1) Consiliul va emite norme cu caracter obligatoriu, va controla respectarea prevederilor legale și ale normelor emise și va sanctiona încălcarea acestora.

Radiodifuzorii sunt persoane de drept public sau privat.

Regimul radiodifuzorilor de drept public se reglementează prin lege organică.

Radiodifuzorii de drept privat, care sunt persoane juridice, se constituie și funcționează sub forma societăților comerciale.

Dreptul de proprietate asupra acțiunilor sau a părților sociale se poate transfera în conformitate cu prevederile prezentei legi și cu condiția sa nu aducă atingere drepturilor și obligațiilor prevăzute în licenta sau licentele deținute de societatea comercială respectiva.

Orice persoană fizica sau juridică ce deține sau dobândește o cota egala sau mai mare de 10% din capitalul ori drepturile de vot ale unei societăți comerciale titulare de licență audiovizuala ori de licență de emisie sau ale unei societăți care controlează o societate titulara a unei astfel de licențe are obligația de a notifica aceasta situație Consiliului, în termen de o luna de la data la care a ajuns la aceasta cota.

Acțiunile reprezentând capitalul social al societăților comerciale pe acțiuni nu pot fi decât nominative.

Este interzisă utilizarea numelui unei alte persoane, în orice mod, de către o societate comercială care solicită acordarea unei licențe audiovizuale ori de emisie sau a oricărei alte autorizații privind un serviciu de comunicare audiovizuala ori care controlează o societate titulara a unei astfel de licențe ori autorizații, în scopul eludarii prevederilor prezentei legi.

Pentru a proteja pluralismul și diversitatea culturală, concentrarea proprietății și extinderea cotei de audienta în domeniul audiovizualului sunt limitate la dimensiuni care să asigure eficienta economică, dar care să nu genereze apariția de poziții dominante în formarea opiniei publice.

În înțelesul prezentei legi și pentru determinarea cotei de piața a serviciilor de programe, se considera ca:

a) piața serviciilor de programe de televiziune cuprinde toate serviciile de programe difuzate la nivel național de radiodifuzorii aflați în jurisdicția României, inclusiv serviciile publice de programe de televiziune cu acoperire naționala;

b) piața serviciilor de programe de radiodifuziune sonora cuprinde toate serviciile de programe difuzate la nivel național de radiodifuzorii aflați în jurisdicția României, inclusiv serviciile publice de programe de radiodifuziune cu acoperire naționala.

Se considera ca un radiodifuzor deține o poziție dominantă în formarea opiniei publice, la nivel național, în cazul în care cota sa de piața depășește 30% din piața serviciilor de programe difuzate la nivel național.

Determinarea cotei de piața a fiecărui radiodifuzor național, regional și local se face anual, prin media cotei de piața înregistrată în cursul anului respectiv, pe toată durata de difuzare.

Măsurarea cotelor de piața se realizează prin sistem electronic.

Audienta și cotele de piața ale posturilor de radio se măsoară prin procedura intervievarii directe.

Prevederile alin. (3) nu se aplică serviciilor publice de radiodifuziune și televiziune.

O persoana fizica sau juridică, română sau străină, poate deține cel mult două licențe audiovizuale de același tip în aceeași unitate administrativ-teritorială sau zona, fără posibilitatea de a deține exclusivitatea.

O persoana fizica sau juridică poate fi investitor ori acționar majoritar, direct sau indirect, la o singura societate de comunicație audiovizuala, iar la altele poate deține cel mult 20% din capitalul social.

În sensul prezentei legi:

a) licenta de emisie naționala da dreptul la o difuzare a carei zona geografică de acoperire cuprinde o audienta potențiala de peste 60% din populația recenzata a tarii;

b) licenta de emisie regionala da dreptul la o difuzare a carei zona geografică de acoperire reprezintă o audienta potențiala cuprinsă între 3% și 20% din populația recenzata de pe teritoriul a 3 până la 8 județe;

c) licenta de emisie locală este licenta a carei zona geografică de acoperire și a carei audienta potențiala sunt mai mici decât cele prevăzute pentru o licenta regionala;

d) licentele acordate pentru municipiul București sunt considerate licențe locale.

Măsurarea audientelor și a cotelor de piața va fi realizată în conformitate cu standardele și uzanțele internaționale de instituții specializate desemnate prin licitație.

Licitația va fi organizată de către o comisie formată din 5 reprezentanți ai radiodifuzorilor, 5 reprezentanți ai agenților de publicitate și 5 reprezentanți ai Consiliului.

Prima licitație se va organiza în cel mult un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi, iar următoarele se vor organiza din 4 în 4 ani.

Consiliul va beneficia în mod gratuit de rezultatele măsurătorilor.

La nivel regional și local determinarea poziției dominante în formarea opiniei publice se face luându-se în considerare cota de piața a serviciilor de programe de televiziune și a serviciilor de programe de radiodifuziune sonora, cu acoperire regionala sau locală.

Se considera ca un radiodifuzor deține o poziție dominantă în formarea opiniei publice, la nivel regional sau local, în cazul în care cota de piața cumulată a serviciilor de programe de televiziune și/sau, după caz, de radiodifuziune difuzate în zona respectiva depășește 25%, cumulat, din piața serviciilor de programe de televiziune și de radiodifuziune difuzate la nivel regional sau local.

Pentru determinarea cotei de piața a fiecărui radiodifuzor se aplică prevederile art. 44 alin. (4)-(6).

Prin derogare de la prevederile art. 43 se pot acorda licențe audiovizuale autorităților publice locale, cu condiția:

a) sa nu existe nici o alta licenta audiovizuala pentru un serviciu de programe local;

b) să ofere exclusiv servicii de informare privind comunitatea respectiva.

În cazul acordării unei alte licențe audiovizuale licenta acordată în condițiile alin. (1) se retrage de drept.

Licenta audiovizuala se eliberează fie în baza unui concurs, în cazul unul serviciu de programe difuzat pe cale radioelectrica terestra, fie în baza unei decizii a Consiliului, în cazul unui serviciu de programe difuzat prin orice alte mijloace de telecomunicații.

La concursul pentru obținerea licenței audiovizuale pot participa numai solicitanții care au obținut, în prealabil, avizul tehnic eliberat de Autoritatea Naționala de Reglementare în Comunicații, în condițiile stabilite de aceasta.

Licentele audiovizuale pentru serviciile publice de radiodifuziune și de televiziune se eliberează fără concurs.

Difuzarea pe cale radioelectrica terestra a serviciilor publice de radiodifuziune și de televiziune se realizează de către un operator de rețele de telecomunicații, în baza licenței acordate acestuia de Autoritatea Naționala de Reglementare în Comunicații.

Licenta audiovizuala se acordă pentru o perioadă de 9 ani, atât în domeniul radiodifuziunii sonore, cat și în cel al televiziunii.

Termenul curge:

a) de la data obținerii autorizației tehnice de funcționare, în cazul difuzării pe cale radioelectrica terestra;

b) de la data obținerii deciziei de autorizare audiovizuala, în cazul difuzării prin orice alte mijloace de telecomunicații.

Licenta poate fi prelungită pentru o perioadă de încă 9 ani, în condițiile stabilite de Consiliu.

Licenta audiovizuala poate fi cedata către un terț numai cu acordul Consiliului și cu asumarea de către noul titular a tuturor obligațiilor decurgând din licenta.

Fac excepție de la prevederile alin. (1) licentele acordate instituțiilor de învățământ, cultelor și autorităților administrației publice.

Decizia Consiliului va fi emisă în termen de 30 de zile de la data solicitării.

Licenta audiovizuala se retrage de către Consiliu în următoarele situații:

a) titularul nu începe difuzarea serviciului de programe, în condițiile stabilite prin licenta, în termen de 12 luni de la obținerea licenței audiovizuale, cu excepția cazului în care difuzarea se face pe cale radioelectrica terestra; Consiliul poate acorda o prelungire de încă 6 luni în situații justificate;

b) titularul încetează sa difuzeze serviciul de programe pentru care i s-a acordat licenta audiovizuala mai mult de 45 de zile, pentru motive de natura tehnica, și mai mult de 96 de ore, pentru orice alte motive;

c) ca urmare a încălcării normelor privind regimul proprietății în audiovizual, până la încadrarea în cota de piața admisă;

d) titularul nu depune la Consiliu, în termen de 6 luni de la data aplicării unei amenzi, dovada achitării acesteia;

e) la cererea titularului.

Licenta audiovizuala pentru difuzarea serviciului de programe pe cale radioelectrica terestra se retrage și în următoarele situații:

a) titularul nu obține, din motive care îi sunt imputabile, decizia de autorizare audiovizuala, în termen de 60 de zile de la data obținerii autorizației tehnice de funcționare;

b) ca urmare a retragerii licenței de emisie.

Difuzarea serviciului de programe poate începe după obținerea deciziei de autorizare audiovizuala.

Decizia de autorizare audiovizuala se acordă de Consiliu, în termen de 30 de zile de la data obținerii de către titularul de licență audiovizuala a documentului de autorizare corespunzător, emis de Autoritatea Naționala de Reglementare în Comunicații.

În cazul în care difuzarea unui serviciu de programe implica utilizarea unei frecvente radioelectrice terestre, aceasta se face în baza licenței audiovizuale, precum și a licenței de emisie, care se acordă, în mod obligatoriu, de către Autoritatea Naționala de Reglementare în Comunicații titularului de licență audiovizuala, în condițiile prezentei legi.

Sunt interzise operarea și exploatarea licențelor audiovizuale de către alte persoane decât deținătorii de drept ai acestora.

Licenta de emisie se acordă pentru o perioadă de 9 ani, atât în domeniul radiodifuziunii sonore, cat și în cel al televiziunii.

Termenul curge de la data emiterii autorizației tehnice de funcționare.

Licenta poate fi prelungită pentru încă o perioadă de 9 ani, în condițiile stabilite de Autoritatea Naționala de Reglementare în Comunicații.

Titularul licenței de emisie are obligația de a plati anual, anticipat, un tarif de utilizare a spectrului, stabilit de Autoritatea Naționala de Reglementare în Comunicații.

În cazul în care titularul licenței de emisie utilizează rețele de emisie închiriate, plata tarifului de utilizare a spectrului cade în sarcina proprietarului rețelei.

Obligația de plată a tarifului corespunzător primului an de emisie devine scadenta în 15 zile de la obținerea licenței de emisie.

Tariful prevăzut la alin. (1) se achită Inspectoratului General pentru Comunicații și Tehnologia Informatiei.

Dispozițiile prezentului articol nu se aplică serviciilor publice de radiodifuziune și televiziune.

Autoritatea Naționala de Reglementare în Comunicații elaborează Planul național al frecventelor radioelectrice, denumit în continuare Plan.

Prin Plan se face stabilirea frecventelor destinate difuzării serviciilor de programe audiovizuale.

Planul este elaborat în termen de 6 luni de la primirea strategiei de acoperire a teritoriului național cu servicii de programe audiovizuale, cu respectarea tratatelor și a acordurilor internaționale la care România este parte.

Retransmisia de servicii de programe de către distribuitorii de servicii se va face numai pe baza avizului eliberat de Consiliu.

Pentru obținerea avizului distribuitorii au obligația de a comunică Consiliului structura ofertei de servicii de programe retransmise.

Distribuitorii de servicii au obligația de a notifica în prealabil Consiliului orice modificare în structura ofertei de servicii de programe retransmise.

Consiliul retrage avizul prevăzut la alin. (1) în cazul în care un distribuitor de servicii retransmite un serviciu de programe fără deținerea drepturilor de retransmisie.

Retransmisia oricărui serviciu de programe, difuzat legal de către radiodifuzori aflați sub jurisdicția României sau sub jurisdicția unui stat cu care România a încheiat un acord internațional de libera retransmisie în domeniul audiovizualului, este libera, în condițiile legii.

Retransmisia pe teritoriul României a serviciilor de programe, difuzate de către radiodifuzori aflați sub jurisdicția statelor membre ale Uniunii Europene și recepționate pe teritoriul acestor state, este libera și nu necesita nici o autorizare prealabilă.

Consiliul poate restrânge temporar dreptul de libera retransmisie a unui anumit serviciu de programe provenind din statele membre ale Uniunii Europene, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) serviciul de programe încalcă explicit, semnificativ și grav prevederile art. 39 sau 40;

b) pe parcursul ultimelor 12 luni radiodifuzorul a mai încălcat de cel puțin două ori prevederile art. 39 sau 40;

c) Consiliul a notificat în scris radiodifuzorului în cauza și Comisiei Europene respectivele încălcări și despre măsurile pe care intenționează să le adopte în cazul în care o asemenea încălcare se produce din nou;

d) consultarile cu statul de pe teritoriul căruia se face transmisia și cu Comisia Europeană nu s-au concretizat într-o înțelegere amiabila în termen de 15 zile de la notificarea prevăzută la lit. c), iar încălcarea în cauza persista.

Orice distribuitor care retransmite servicii de programe prin rețele de telecomunicații are obligația sa includă în oferta sa serviciile de programe ale Societății Române de Televiziune destinate publicului din România, precum și alte servicii de programe, libere la retransmisie și fără condiționari tehnice sau financiare ale radiodifuzorilor privati, aflați sub jurisdicția României, în limita a 25% din numărul total de servicii de programe distribuite prin rețeaua respectiva.

În limita posibilităților, distribuitorii care retransmit servicii de programe prin rețele de telecomunicații vor include în ofertele lor de programe canalul TVR Cultural, cu condiția alocării fondurilor necesare către Societatea Română de Televiziune, pentru folosirea gratuita a decodoarelor.

În mediul rural, pentru rețele cu mai puțin de 100 de abonati Societatea Română de Televiziune poate asigura gratuit recepția programelor publice, în vederea retransmisiei.

În localitățile în care o minoritate naționala reprezintă o pondere mai mare de 20% distribuitorii vor asigura și servicii de transmitere a programelor care sunt libere la retransmisie, în limba minorității respective.

În limita posibilităților, distribuitorii care retransmit servicii de programe prin rețele de telecomunicații vor include în ofertele lor de programe serviciile publice ale Societății Române de Radiodifuziune, ale unui program de radiodifuziune național și ale unui program de radiodifuziune local, private.

Extrasul reprezintă o scurta succesiune de imagini și sunete cu privire la un eveniment de interes public, în scopul informării publicului asupra aspectelor esențiale ale evenimentului respectiv.

Dacă un eveniment de interes general este alcătuit din mai multe elemente autonome din punct de vedere organizatoric, fiecare element va fi considerat un eveniment de interes public.

Dacă un eveniment de interes general se derulează pe parcursul mai multor zile, radiodifuzorii secundari au dreptul la difuzarea unui singur extras pentru fiecare zi.

Indiferent de alcătuirea și desfășurarea evenimentului de interes general, durata extrasului nu va putea depăși 3 minute.

Extrasele vor fi utilizate numai în cadrul buletinelor informative obișnuite.

Toate elementele programului sau ale înregistrării neutilizate pentru realizarea extrasului vor fi distruse de radiodifuzorul secundar după difuzarea extrasului.

În cazul în care extrasul este realizat prin înregistrarea semnalului unui radiodifuzor primar, el trebuie să menționeze numele acestuia sau sa conțină sigla lui, cu excepția cazului în care radiodifuzorii implicați decid altfel.

Extrasul nu poate fi difuzat înainte ca radiodifuzorul primar sa fi difuzat evenimentul, cu excepția cazului în care radiodifuzorul primar nu difuzează evenimentul timp de 24 de ore de la producerea lui.

Un extras difuzat nu poate fi redifuzat decât dacă exista o legătură directa între conținutul sau și un alt eveniment de actualitate.

Supravegherea aplicării, controlul îndeplinirii obligațiilor și sancționarea încălcării prevederilor prezentei legi revin Consiliului, cu excepția prevederilor art. 1 lit. o), art. 62, 63 și 73, ale căror respectare, supraveghere, control și, respectiv, sancționare a încălcării revin de drept Autorității Naționale de Reglementare în Comunicații, în conformitate cu atribuțiile pe care le are, conform legii.

Autoritatea Naționala de Reglementare în Comunicații poate delega exercitarea atribuțiilor ce îi revin potrivit prevederilor alin. (1) unei alte persoane juridice de drept public cu atribuții de supraveghere și control în domeniul telecomunicatiilor.

În exercitarea atribuțiilor de supraveghere personalul de control poate solicita radiodifuzorilor sau distribuitorilor de servicii informațiile necesare în aplicarea prezentei legi, precizând temeiul legal și scopul solicitării, și poate stabili termene până la care aceste informații să fie furnizate, sub sancțiunea prevăzută de prezenta lege.

Constituie contravenții următoarele fapte:

a) difuzarea unei opere cinematografice în afară perioadelor prevăzute în contractele încheiate cu deținătorii drepturilor de autor;

b) utilizarea de tehnici subliminale în cadrul publicității sau teleshoppingului;

c) utilizarea publicității mascate sau a teleshoppingului mascat;

d) programarea și difuzarea de programe, cu încălcarea prevederilor art. 28 alin. (6) și (7), art. 29-33, art. 34 alin. (2)-(4), art. 39 alin. (1), art. 40 și ale art. 85 alin. (4)-(9);

e) retransmisia de către un distribuitor a unui serviciu de programe care nu se încadrează în prevederile art. 75 alin. (1) și (2) și nu a obținut autorizația de retransmisie;

f) retransmisia de către distribuitori a serviciilor de programe, cu încălcarea art. 74 și 82;

g) emiterea pe alta frecventa sau nerespectarea datelor tehnice, a zonei ori a parametrilor tehnici prevăzuți în licenta de emisie;

h) difuzarea unui serviciu de programe în afară zonei specificate în licenta audiovizuala;

i) nerespectarea prevederilor legale privind acordarea dreptului la replica;

j) difuzarea unui serviciu de programe fără a deține, după caz, licenta audiovizuala, decizie de autorizare audiovizuala, licenta de emisie sau autorizație tehnica de funcționare;

k) exploatarea licențelor audiovizuale de către alte persoane decât titularii de drept ai acestora.

Faptele prevăzute la alin. (1) se sancționează cu amendă de la 50.000.000 lei la 500.000.000 lei.

În cazul în care Consiliul decide ca efectele unei fapte prevăzute la alin. (1) sunt minore, va adresa o somație publică de intrare în legalitate.

Individualizarea sancțiunii în cazul săvârșirii uneia dintre contravențiile prevăzute în prezenta lege se face ținându-se seama de gravitatea faptei, de efectele acesteia, precum și de sancțiunile primite anterior, pe o perioadă de cel mult un an.

Încălcarea de către radiodifuzori sau distribuitorii de servicii a prevederilor prezentei legi, altele decât cele prevăzute la art. 90, sau a deciziilor cu caracter de norme de reglementare emise de Consiliu constituie contravenție.

În cazul în care se constata săvârșirea uneia dintre faptele prevăzute la alin. (1), Consiliul sau, după caz, Autoritatea Naționala de Reglementare în Comunicații va emite, până la aplicarea amenzii, o somație de intrare în legalitate, cu termene precise.

În cazul în care radiodifuzorul sau distribuitorul de servicii nu intră în legalitate în termenul și în condițiile stabilite prin somație sau încalcă din nou aceste prevederi, se aplică o amenda contravențională de la 25.000.000 lei la 250.000.000 lei.

Sancțiunile pentru încălcarea dispozițiilor prezentei legi se aplică de Consiliu sau de Autoritatea Naționala de Reglementare în Comunicații, precum și de către personalul de control anume împuternicit al persoanei juridice de drept public prevăzute la art. 88 alin. (2).

Deciziile luate în condițiile alin. (1) pot fi atacate la instanța de contencios administrativ, potrivit legii, în termen de 15 zile de la comunicare.

Decizia luată în condițiile alin. (1) și neatacata în termenul prevăzut la alin. (2) constituie, de drept, titlu executoriu.

În cazul în care săvârșirea uneia dintre contravențiile prevăzute la art. 90 și 91 aduce prejudicii grave interesului public, Consiliul poate decide aplicarea uneia dintre următoarele sancțiuni:

a) reducerea cu până la jumătate a termenului de valabilitate a licenței audiovizuale;

b) retragerea licenței audiovizuale.

Deciziile luate în condițiile alin. (1) pot fi atacate la instanța de contencios administrativ, potrivit legii, în termen de 15 zile de la comunicare.

Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu amendă penală între 1.000.000 lei și 30.000.000 lei următoarele fapte:

a) emiterea sau retransmiterea de programe fără licenta audiovizuala, licenta de emisie sau autorizație de retransmisie;

b) emiterea pe alta frecventa sau cu o putere radianta mai mare, dintr-un alt amplasament decât cele prevăzute în decizia de emisie, dacă autorul faptei nu se conformează de îndată somației emise de Autoritatea Naționala de Reglementare în Comunicații;

c) producerea, importul, distribuirea, vânzarea, închirierea, deținerea, instalarea, întreținerea și înlocuirea, în scop comercial, a dispozitivelor ilicite de decodificare, utilizate pentru serviciile audiovizuale cu acces condiționat.

Somarea se poate face prin orice mijloc de comunicație și prin difuzare, de cei care exploatează rețele publice de radiodifuziune și televiziune.

Difuzarea se face în mod gratuit, în cel mult 30 de minute de la solicitare.

În cazul săvârșirii infracțiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) instanța poate dispune și confiscarea echipamentului tehnic.

Licentele de emisie pentru comunicatia audiovizuala pe cale radioelectrica, acordate în baza prevederilor

Legii audiovizualului nr. 48/1992 , cu modificările și completările ulterioare, își păstrează valabilitatea, în condițiile legii, până la expirarea de drept a termenelor pentru care au fost acordate.

Deciziile cu caracter normativ emise de Consiliu în temeiul

art. 32 alin. (1) din Legea nr. 48/1992 , cu modificările și completările ulterioare, își păstrează valabilitatea timp de cel mult un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Licentele de emisie pentru radiodifuziune sau televiziune transmisă prin cablu, în sensul

art. 22 din Legea nr. 48/1992 , cu modificările și completările ulterioare, își păstrează valabilitatea, în condițiile legii.

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, salarizarea funcționarilor publici și a personalului încadrat cu contract individual de muncă în Consiliu se face la nivelul corespunzător celorlalte autorități publice autonome aflate sub controlul Parlamentului, conform anexei nr. I pct. II din

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 24/2000

privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar, cu modificările și completările ulterioare.

Pe lângă salariul de baza și sporurile prevăzute de legislația muncii, personalul aparatului propriu al Consiliului beneficiază și de următoarele sporuri:

- spor de stabilitate de 5-20% din salariul de baza; pentru persoane cu o vechime în instituție de cel puțin 2 ani, 5%, și pentru fiecare an în plus câte 3%, fără a depăși un spor total de 20%;

- premiu individual lunar constituit prin aplicarea unei cote de 20% asupra fondului de salarii aprobat anual prin buget;

- premiu anual corespunzător salariului de baza realizat în ultima luna a anului pentru care se face plata.