Decizia nr. 351/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13, 14, 15 și

art. 16 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 164/2001

privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Ioan Bratu în Dosarul nr. 169/C/2005 al Curții de Apel Timișoara - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public arată că tratamentul juridic diferențiat impus de dispozițiile legale criticate este justificat de situația obiectiv diferită în care se află persoanele aflate în ipotezele art. 13, 14, 15 și

art. 16 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 164/2001 , astfel că nu se încalcă principiul constituțional al egalității în drepturi. În temeiul acestor considerații, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 10 martie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 169/C/2005, Curtea de Apel Timișoara - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13, 14, 15 și

art. 16 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 164/2001

privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Ioan Bratu cu ocazia soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 2.752 din 22 octombrie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 4.209/2004 al Tribunalului Caraș-Severin.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate contravin art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, care consacră principiul egalității în drepturi a cetățenilor. Astfel, el critică faptul că

art. 16 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 164/2001 , care se adresează cadrelor militare care au desfășurat munca în condiții deosebite sau speciale, nu prevede acordarea pensiei de serviciu anticipată sau anticipată parțială și pentru cadrele militare în rezervă. Așa fiind, consideră că textele de lege supuse controlului de constituționalitate creează o discriminare între cadrele militare active și cadrele militare în rezervă sau în retragere.

Curtea de Apel Timișoara - Secția civilă consideră că textele de lege criticate nu creează discriminări potrivit criteriilor prevăzute de

art. 4 din Constituție. În acest sens, arată că Legea nr. 164/2001

nu instituie, în ceea ce privește pensia militară de serviciu, criterii discriminatorii între persoanele aflate în situații identice. Tratamentul juridic diferențiat instituit de textele de lege supuse controlului de constituționalitate are în vedere situațiile obiectiv diferite în care se află persoanele vizate de aceste prevederi legale. În plus, arată că de la beneficiul pensiei de serviciu anticipate nu sunt excluse nici fostele cadre militare, fiind necesară însă și îndeplinirea unor condiții speciale în afara celor referitoare la vârstă și vechime.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepția este neîntemeiată, întrucât

Legea nr. 164/2001

nu instituie criterii discriminatorii între persoane aflate în situații identice, "ci stabilește un tratament diferențiat pentru acordarea uneia dintre categoriile de pensie de serviciu, pensia de serviciu anticipată putându-se acordă și fostelor cadre militare, care trebuie să îndeplinească condiții speciale, în afara celor referitoare la vârstă și vechime".

Avocatul Poporului apreciază că excepția ridicată este neîntemeiată. Astfel, arată că dispozițiile legale criticate, care stabilesc condițiile pe care trebuie să le îndeplinească diferite categorii de cadre militare pentru a beneficia de o anumită pensie militară de stat, se adresează tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe criterii arbitrare. În sprijinul celor arătate invocă

Decizia nr. 18/2003

și

Decizia nr. 404/2003 , prin care Curtea Constituțională a statuat că "persoanele care urmează să beneficieze de una sau de alta dintre cele trei categorii de pensii de serviciu se află în situații obiectiv diferite, în raport cu care este justificat și tratamentul juridic diferențiat". În aceeași ordine de idei amintește și jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a statuat că despre violarea principiului egalității se poate vorbi atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituția României, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 13, 14, 15 și ale

art. 16 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 164/2001

privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, dispoziții care au următorul conținut:

- Art. 13: "Au dreptul la pensie de serviciu anticipată cadrele militare în activitate care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la art. 12 lit. b) și se află în una dintre următoarele situații:

a) au împlinit vârsta de 50 de ani și sunt trecute în rezervă ca urmare a împlinirii limitei de vârstă în grad prevăzută de

Legea nr. 80/1995

privind Statutul cadrelor militare sau ca urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;

b) sunt trecute în rezervă sau direct în retragere ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiză medico-militară.";

- Art. 14: "(1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parțială cadrele militare în activitate, indiferent de vârstă, care au o vechime efectivă în serviciu de minimum 20 de ani, dintre care cel puțin 10 ani ca militar, și care se află în una dintre următoarele situații:

a) sunt trecute în rezervă ca urmare a împlinirii limitei de vârstă în grad prevăzută de

Legea nr. 80/1995

sau ca urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;

b) sunt trecute în rezervă sau direct în retragere ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiză medico-militară.

(2) Cuantumul pensiei anticipate parțiale pentru cadrele militare în activitate prevăzute la alin. (1) se calculează proporțional cu numărul anilor de serviciu.";

- Art. 15: "Cadrele militare care la data trecerii în rezervă nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii, dar au o vechime în serviciul militar de cel puțin 15 ani pentru bărbați și 10 ani pentru femei, beneficiază de pensie militară de stat la împlinirea vârstelor standard prevăzute în Legea nr. 19/2000, proporțional cu numărul anilor de serviciu militar.";

- Art. 16 alin. (1) lit. a) și b): "(1) Cadrele militare care se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. b) sau c) beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parțială astfel:

a) la împlinirea vârstei de 50 de ani bărbații și 45 de ani femeile, dacă și-au desfășurat activitatea în condiții de muncă deosebite cel puțin 20 de ani efectiv, din care cel puțin 10 ani efectiv ca militar;

b) la împlinirea vârstei de 45 de ani bărbații și 40 de ani femeile, dacă și-au desfășurat activitatea în condiții de muncă speciale cel puțin 15 ani efectiv, din care cel puțin 10 ani efectiv ca militar."

În susținerea neconstituționalității acestui text de lege autorul excepției invocă prevederile art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, dispoziții potrivit cărora: "(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că esența criticii îndreptate împotriva dispozițiilor art. 13, 14, 15 și ale

art. 16 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 164/2001

constă în aceea că beneficiul pensiei de serviciu anticipate sau anticipate parțiale nu se acordă și cadrelor militare în rezervă sau în retragere. Autorul excepției consideră că astfel se încalcă principiul constituțional al egalității în drepturi, deoarece se creează o discriminare între cadrele militare active și cadrele militare în rezervă sau în retragere.

Această critică și aceste argumente asemănătoare au fost analizate de Curte și prin

Decizia nr. 18 din 21 ianuarie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156 din 11 martie 2003, și prin

Decizia nr. 404 din 28 octombrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 896 din 15 decembrie 2003, când a statuat că prevederile

art. 13 și 15 din Legea nr. 164/2001

nu instituie privilegii sau discriminări între cetățenii aflați în situații identice.

În considerentele care au fundamentat aceste decizii s-a reținut că, potrivit

art. 3 din Legea nr. 164/2001 , "De prevederile prezentei legi beneficiază cadrele militare în activitate, în rezervă sau în retragere, denumite în continuare cadre militare, precum și urmașii acestora".

De asemenea, Curtea a reținut că, potrivit art. 10 din aceeași lege, sistemul pensiilor militare de stat cuprinde pensia de serviciu, pensia de invaliditate și pensia de urmaș, iar art. 11 prevede că pensia de serviciu poate fi pentru limită de vârstă, anticipată și anticipată parțială.

În consecință, Curtea a apreciat ca fiind evident faptul că persoanele care urmează să beneficieze de una dintre cele trei categorii de pensie de serviciu se află în situații obiectiv diferite, în raport cu care este justificat și tratamentul juridic diferențiat.

În continuare a arătat că "pensiile militare de serviciu, fiind mai avantajoase decât alte categorii de pensii, conform opțiunii legiuitorului, se acordă persoanelor care rămân în activitate militară până la pensionare, dar, datorită prevederilor

art. 15 din Legea nr. 164/2001 , nu sunt excluse de la acest beneficiu nici fostele cadre militare.

Pensia de serviciu anticipată, prevăzută de

art. 13 din Legea nr. 164/2001 , se poate acorda numai în cazul îndeplinirii anumitor condiții speciale, în afară de cele referitoare la vârstă și la vechime, legate de motivele trecerii în rezervă sau direct în retragere, cum sunt: împlinirea limitei de vârstă în grad; reorganizarea unității militare și reducerea unor funcții; alte motive sau nevoi ale instituției militare; inaptitudinea sau aptitudinea limitată pentru serviciul militar. Aceste condiții speciale demonstrează și situația diferită a cadrelor militare care solicită acordarea acestui tip de pensie".

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția din deciziile menționate anterior își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

Mai mult, Curtea constată că aceste considerente sunt valabile și în ceea ce privește susținerea constituționalității

art. 14 și 16 din Legea nr. 164/2001

în raport cu prevederile art. 16 din Constituție. Astfel, în mod asemănător

art. 13 din Legea nr. 164/2001 , art. 14 condiționează acordarea pensiei de serviciu anticipate parțiale de îndeplinirea atât a unor cerințe de vechime în serviciu, cât și a unor condiții speciale strâns legate de vârsta sau aptitudinea persoanelor care activează în cadrul armatei ori de situațiile speciale în care se poate găsi o unitate militară la un moment dat, precum reorganizarea sau reducerea unor funcții în statele de organizare. Aceste condiții nu pot privi persoanele care nu mai sunt cadre militare active și care se află, în consecință, în situații obiectiv diferite.

Pentru aceeași rațiune legiuitorul a înțeles să acorde pensia de serviciu anticipată sau anticipată parțială, în condițiile prevăzute de

art. 16 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 164/2001 , doar cadrelor militare active.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13, 14, 15 și

art. 16 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 164/2001

privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Ioan Bratu în Dosarul nr. 169/C/2005 al Curții de Apel Timișoara - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 28 iunie 2005.