Legea nr. 19/2000

În baza prezentei legi, în termen de 30 de zile de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, se înființează Casa Naționala de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, denumita în continuare, prescurtat, CNPAS.

În subordinea CNPAS se înființează case județene de pensii în fiecare municipiu-reședința de județ, precum și Casa de pensii a municipiului București, denumite în continuare case teritoriale de pensii.

CNPAS poate înființa case locale de pensii, în funcție de numărul, complexitatea și structura asiguraților, care funcționează sub conducerea și controlul casei județene de pensii și, respectiv, Casei de pensii a municipiului București.

În sistemul public sunt asigurate, în condițiile prezentei legi, persoanele fizice, denumite în continuare asigurați.

Asigurații pot fi cetățeni români, cetățeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul sau reședința în România.

Asigurații au obligația sa plătească contribuții de asigurări sociale și au dreptul sa beneficieze de prestații de asigurări sociale, conform prezentei legi.

În sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:

I.

persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă;

II.

persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la

pct. I ;

III.

persoanele care beneficiază de ajutor de șomaj, ajutor de integrare profesională sau alocație de sprijin, ce se suporta din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de șomaj, în condițiile legii, denumite în continuare șomeri;

IV.

persoanele care realizează un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel puțin 3 salarii medii brute pe economie, și care se afla în una dintre situațiile următoare:

a)

asociat unic, asociați, comanditari sau acționari;

b)

administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de management;

c)

membri ai asociației familiale;

d)

persoane autorizate sa desfășoare activități independente;

e)

persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora;

f)

proprietari de bunuri și/sau arendasi de suprafețe agricole și forestiere;

g)

persoane care desfășoară activități agricole în cadrul gospodariilor individuale sau activități private în domeniul forestier;

h)

membri ai societăților agricole sau ai altor forme de asociere din agricultura;

i)

persoane care desfășoară activități în unitățile de cult recunoscute potrivit legii și care nu au încheiat contract individual de muncă;

V.

persoanele care realizează prin cumul venituri brute pe an calendaristic, echivalente cu cel puțin 3 salarii medii brute pe economie, și care se regăsesc în doua sau mai multe situații prevăzute la pct. IV;

VI.

persoanele care desfășoară activități exclusiv pe bază de convenții civile de prestări de servicii și care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin 3 salarii medii brute pe economie.

Se pot asigura în sistemul public, pe bază de contract de asigurare, în condițiile prezentei legi, și alte persoane care nu se regăsesc în situațiile prevăzute la

alin. (1) .

Salariul mediu brut pe economie pentru anul următor se prognozeaza și se face public de către CNPAS până la data de 31 decembrie a anului curent.

Persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea asigurații prevăzuți la

art. 5 alin. (1) pct. I ,

II

și

VI , denumite în continuare angajatori, precum și instituțiile care efectuează plata drepturilor de șomaj pentru somerii prevăzuți la

art. 5 alin. (1) pct. III

sunt obligate să depună în fiecare luna, la termenul stabilit de CNPAS, declarația privind evidenta nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat. Declarația se depune la casa teritorială de pensii, în raza căreia se afla sediul angajatorului.

Persoanele prevăzute la

art. 5 alin. (1) pct. IV

și

V , care au împlinit vârsta de 18 ani, sunt obligate să depună declarația de asigurare la casa teritorială de pensii în raza căreia se afla domiciliul asiguratului, în termen de 30 de zile de la încadrarea în situațiile menționate.

Se exceptează de la obligativitatea depunerii declarației de asigurare persoanele prevăzute la

art. 5 alin. (1) pct. IV

și

V , dacă se regăsesc și în una dintre situațiile prevăzute la

art. 5 alin. (1) pct. I ,

II

și

III .

Persoanele care desfășoară activități pe bază de convenții civile de prestări de servicii au obligația sa declare angajatorului, pe propria răspundere, dacă sunt încadrate cu contract individual de muncă la alt angajator.

În sistemul public prestațiile de asigurări sociale reprezintă venit de înlocuire pentru pierderea totală sau parțială a veniturilor profesionale, ca urmare a batranetii, invaliditatii, accidentelor, bolii, maternitatii sau decesului, denumite în continuare riscuri asigurate.

Prestațiile de asigurări sociale se acordă sub forma de: pensii, indemnizații, ajutoare, alte tipuri de prestații prevăzute de lege, corelative cu obligațiile privind plata contribuției de asigurări sociale.

În sistemul public asigurații nu pot beneficia concomitent de doua sau mai multe prestații de asigurări sociale pentru același risc asigurat, cu excepția celor pentru prevenirea imbolnavirilor și recuperarea capacității de muncă.

Constituie stagiu de cotizare perioadele în care persoanele au plătit contribuții de asigurări sociale în sistemul public din România, precum și în alte tari, în condițiile stabilite prin acordurile sau convențiile internaționale la care România este parte.

Drepturile de asigurări sociale cuvenite în sistemul public din România se pot transfera în țările în care asigurații își stabilesc domiciliul sau reședința, în condițiile reglementate prin acorduri și convenții internaționale la care România este parte.

Prestațiile de asigurări sociale aferente drepturilor prevăzute la

alin. (2)

pot fi transferate în alte tari, în condițiile reglementate prin acorduri și convenții internaționale la care România este parte, în moneda țărilor respective sau într-o alta moneda asupra căreia s-a convenit.

Evidenta drepturilor și obligațiilor de asigurări sociale în sistemul public se realizează pe baza codului personal de asigurări sociale.

Codul personal de asigurări sociale și modalitățile de atribuire a acestuia se stabilesc de CNPAS.

Fiecărui asigurat în sistemul public i se atribuie un singur cod personal de asigurări sociale.

Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde veniturile și cheltuielile sistemului public.

Guvernul elaborează anual, pe baza propunerilor CNPAS, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat, pe care îl supune spre aprobare Parlamentului.

Dacă legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu a fost adoptată cu cel puțin 3 zile înainte de expirarea exercițiului bugetar, se aplică în continuare bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul precedent până la adoptarea noului buget.

Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat acoperă contravaloarea prestațiilor de asigurări sociale din sistemul public, cheltuielile privind organizarea și funcționarea sistemului public, finanțarea unor investiții proprii, alte cheltuieli prevăzute de lege.

Din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se preleva anual până la 3% pentru constituirea unui fond de rezerva.

Fondul de rezerva cumulat nu poate depăși nivelul cheltuielilor prevăzute pentru anul bugetar respectiv.

Fondul de rezerva se utilizează pentru acoperirea prestațiilor de asigurări sociale în situații temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Excedentele anuale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pot fi utilizate în anul următor, potrivit destinațiilor aprobate prin lege, după restituirea transferurilor primite de la bugetul de stat.

Fondul de rezerva se reportează în anul următor și se completează potrivit prevederilor

art. 13 alin. (2)

și

.

(3)

Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din disponibilitățile bugetului de asigurări sociale de stat din anii precedenti și, în continuare, din fondul de rezerva.

În sistemul public, pe teritoriul României, contribuțiile și prestațiile de asigurări sociale se plătesc în lei.

Contribuțiile și prestațiile de asigurări sociale, stabilite în moneda altor tari, se plătesc pe teritoriul României în lei, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naționala a României din ziua plății.

În sistemul public sunt contribuabili, după caz:

a)

asigurații care datorează contribuții individuale de asigurări sociale;

b)

angajatorii;

c)

persoanele juridice la care își desfășoară activitatea asigurații prevăzuți la

art. 5 alin. (1) pct. II

și

VI , asimilate în condițiile prezentei legi angajatorului;

d)

Agenția Naționala de Ocupare și Formare Profesională care administrează bugetul Fondului pentru plata ajutorului de șomaj;

e)

persoanele prevăzute la

art. 5 alin. (2) , care încheie contract de asigurare.

Cotele de contribuții de asigurări sociale sunt diferențiate în funcție de condițiile de muncă normale, deosebite sau speciale.

Cotele de contribuții de asigurări sociale se aproba anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiții deosebite reprezintă acele locuri care, în mod permanent sau în anumite perioade, pot afecta esențial capacitatea de muncă a asiguraților datorită gradului mare de expunere la risc.

Criteriile și metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, pe baza propunerii comune a Ministerului Muncii și Protecției Sociale și a Ministerului Sănătății.

Hotărârea Guvernului prevăzută la

alin. (2)

se va adopta în termen de 3 luni de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Locurile de muncă în condiții deosebite se stabilesc prin contractul colectiv de muncă sau, în cazul în care nu se încheie contracte colective de muncă, prin decizia organului de conducere legal constituit, cu respectarea criteriilor și metodologiei de încadrare prevăzute la

alin. (2) .

Avizul inspectoratului teritorial de muncă este obligatoriu pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite.

Contribuția de asigurări sociale se datorează din momentul încadrării în una dintre situațiile prevăzute la

art. 5 alin. (1)

sau de la data încheierii contractului de asigurare.

Contribuția individuală de asigurări sociale, datorată de asigurații prevăzuți la

art. 5 alin. (1) pct. I ,

II

și

VI , reprezintă o treime din cota de contribuție de asigurări sociale, stabilită anual pentru condiții normale de muncă.

Contribuția de asigurări sociale, datorată de angajatori, reprezintă diferența față de contribuția individuală de asigurări sociale, prevăzută la

alin. (2) , până la nivelul cotelor de contribuție de asigurări sociale stabilite prin legea anuală a bugetului de stat, în funcție de condițiile de muncă.

Asigurații prevăzuți la

art. 5 alin. (1) pct. IV

și

V

și

alin. (2)

datorează integral cota de contribuție de asigurări sociale corespunzătoare condițiilor de muncă în care își desfășoară activitatea.

Contribuția de asigurări sociale pentru șomeri se suporta integral din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de șomaj, la nivelul cotei stabilite pentru condiții normale de muncă.

Contribuția de asigurări sociale datorată de contribuabilii prevăzuți la

art. 18 alin. (1)

nu se impozitează.

Calculul și plata contribuției de asigurări sociale, datorată de asigurații prevăzuți la

art. 5 alin. (1) pct. I ,

II

și

VI

și de angajatorii acestora, se fac lunar de către angajatori.

Calculul și plata contribuției de asigurări sociale pentru șomeri se fac lunar de către instituția care administrează bugetul Fondului pentru plata ajutorului de șomaj.

Plata contribuției de asigurări sociale, datorată de asigurații prevăzuți la

art. 5 alin. (1) pct. IV

și

V

și

alin. (2) , se face lunar de către aceștia, pe baza calculului efectuat și comunicat de casele teritoriale de pensii la care sunt asigurați.

Plata contribuției de asigurări sociale, în cazul asiguraților aflați în situațiile prevăzute la

art. 5 alin. (1) pct. IV lit. f) ,

g) ,

h)

și

alin. (2) , se poate face și la intervale mai mari de o luna, fără a depăși 6 luni, cu respectarea termenelor prevăzute în declarația sau în contractul de asigurare.

Baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie:

a)

salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, și/sau veniturile asiguraților prevăzuți la

art. 5 alin. (1) pct. I ,

II

și

VI ;

b)

venitul lunar asigurat, prevăzut în declarația sau contractul de asigurare, care nu poate fi mai mic de o pătrime din salariul mediu brut lunar pe economie.

Baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale pentru personalul român trimis în misiune permanenta în străinătate de către persoanele juridice din România este salariul brut lunar în lei, corespunzător funcției în care persoana respectiva este încadrată în țara, inclusiv sporurile și celelalte adaosuri care se acordă potrivit legii.

Baza de calcul prevăzută la

alin. (1)

și

(2)

nu poate depăși plafonul a de 3 ori salariul mediu brut lunar pe economie.

Salariul mediu brut lunar pe economie este cel prevăzut la

art. 5 alin. (3) .

Baza lunară de calcul, la care angajatorul datorează contribuția de asigurări sociale, o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asigurații prevăzuți la

art. 5 alin. (1) pct. I

și

II , precum și veniturile brute lunare realizate de asigurații prevăzuți la

art. 5 alin. (1) pct. VI .

Baza lunară de calcul, la care persoana juridică din România datorează contribuția de asigurări sociale pentru personalul român trimis în misiune permanenta în străinătate, o constituie fondul total de salarii rezultat din însumarea salariilor brute individuale la care s-a calculat contribuția de asigurări sociale, conform prevederilor

art. 23 alin. (2) .

Baza de calcul prevăzută la

alin. (1)

și

(2)

nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul mediu al asiguraților din luna pentru care se calculează contribuția și valoarea corespunzătoare a 3 salarii medii brute lunare pe economie.

Prevederile

alin. (3)

se aplică și în cazul bugetului Fondului pentru plata ajutorului de șomaj.

Contribuția de asigurări sociale nu se datorează asupra sumelor reprezentând:

a)

prestații de asigurări sociale care se suporta din fondurile asigurărilor sociale sau din fondurile angajatorului și care se plătesc direct de acesta, potrivit prezentei legi;

b)

drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, în cazul desfacerii contractelor individuale de muncă sau al încetării calității de membru cooperator;

c)

diurnele de deplasare, detașare și indemnizațiile de transfer, drepturile de autor;

d)

sumele obținute în baza unei convenții civile de prestări de servicii sau executări de lucrări de către persoane care au încheiate contracte individuale de muncă;

e)

sumele reprezentând participarea salariaților la profit;

f)

premii și alte drepturi exceptate prin legi speciale.

Sumele exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale nu se iau în considerare la stabilirea cuantumului prestațiilor de asigurări sociale.

Sumele reprezentând prestații de asigurări sociale, care se plătesc de angajator asiguraților, potrivit prevederilor prezentei legi, în contul asigurărilor sociale, se rețin de acesta din contribuțiile de asigurări sociale datorate pentru luna respectiva.

Sumele reprezentând prestații de asigurări sociale plătite de angajator asiguraților, potrivit prevederilor prezentei legi, care depășesc suma contribuțiilor datorate de acesta în luna respectiva, se recuperează din contul asigurărilor sociale de la casa teritorială de pensii în raza căreia se afla sediul acestuia.

Contribuția individuală de asigurări sociale, datorată de asigurații prevăzuți la

art. 5 alin. (1) pct. I ,

II

și

VI , se retine integral din salariul sau, după caz, din venitul brut lunar al asiguratului și se virează lunar de angajator la casa teritorială de pensii în raza căreia se afla sediul acestuia.

Angajatorul calculează și virează lunar contribuția de asigurări sociale pe care o datorează bugetului asigurărilor sociale de stat, împreună cu contribuțiile individuale reținute de la asigurați.

În cazul în care contribuția lunară de asigurări sociale achitată de contribuabili este mai mare decât contribuția datorată, suma plătită în plus se regularizează ulterior, conform procedurilor stabilite de CNPAS.

Angajatorii, indiferent de forma de proprietate, vor depune în banca, o dată cu documentația pentru plata salariilor și a altor venituri ale asiguraților, și documentele pentru plata contribuțiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, plățile efectuandu-se simultan, sub control bancar.

În cazul neachitarii la termen, potrivit legii, a contribuțiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, casele teritoriale de pensii vor proceda la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite, conform dispozițiilor legale privind executarea creanțelor bugetare.

Neplata contribuției de asigurări sociale la termenele prevăzute la

art. 29

generează plata unor majorări calculate pentru fiecare zi de întârziere, până la data achitării sumei datorate inclusiv.

Cota majorărilor de întârziere, prevăzută la

alin. (1) , se stabilește potrivit reglementărilor privind executarea creanțelor bugetare.

Sumele reprezentând majorările de întârziere se fac venit la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Calculul majorărilor de întârziere, evidentierea în contabilitate și urmărirea plății acestora se fac de către angajator sau, după caz, de instituția care efectuează plata ajutorului de șomaj.

Calculul majorărilor de întârziere pentru asigurații cu declarație sau contract de asigurare se efectuează, după caz, de aceștia sau de casele teritoriale de pensii.

Contractul de asigurare poate fi reziliat la inițiativa oricăreia dintre părți, conform clauzelor prevăzute în contract.

În cazul rezilierii contractului de asigurare, contribuțiile de asigurări sociale achitate nu se restituie, iar stagiul de cotizare realizat se valorifica la stabilirea dreptului de pensie.

Calitatea de asigurat se redobândește după încheierea unui nou contract de asigurare.

După redobandirea calității de asigurat dreptul la prestații de asigurări sociale, altele decât pensiile, se reia după realizarea unui nou stagiu de cotizare, prevăzut de lege, pentru aceste prestații.

Colectarea și evidenta contribuțiilor de asigurări sociale se asigura prin casele teritoriale de pensii, pe baza codului personal de asigurări sociale.

Păstrarea și evidenta datelor privind contribuțiile de asigurări sociale, pe fiecare asigurat, se realizează de casele teritoriale de pensii și de CNPAS.

De la data intrării în vigoare a prezentei legi contribuțiile de asigurări sociale, colectate prin casele teritoriale de pensii, vor fi alocate lunii pentru care s-a efectuat plata.

Debitele către bugetul asigurărilor sociale de stat, corespunzătoare perioadelor anterioare intrării în vigoare a prezentei legi, vor fi urmărite distinct, potrivit reglementărilor privind executarea creanțelor bugetare.

În sistemul public stagiul de cotizare se constituie din însumarea lunilor în care s-a plătit contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat, atât de asigurat, cat și de angajator sau, după caz, numai de asigurat, în situațiile prevăzute la

art. 5 alin. (1) pct. IV ,

V ,

VI

și

alin. (2) .

În luna în care asiguratului i s-a reținut contribuția de asigurări sociale, iar angajatorul nu și-a achitat contribuția datorată în calitatea sa de contribuabil, stagiul de cotizare ce se ia în calcul reprezintă o treime din luna respectiva.

În sistemul public se asimilează stagiului de cotizare și perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul:

a)

a beneficiat sau beneficiază de drepturi de asigurări sociale, cu excepția celor prevăzute la

art. 40 lit. a) ,

b) ,

c)

și

e) ;

b)

a urmat cursurile de zi ale învățământului superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora;

c)

a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat.

Asigurații care au absolvit mai multe instituții de învățământ superior, conform prevederilor

alin. (1) lit. b) , beneficiază de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la alegere.

Persoanele prevăzute la

alin. (1) lit. b)

beneficiază de perioade asimilate, dacă în aceste perioade nu se regăsesc în situațiile prevăzute la

art. 5 .

Perioadele asimilate, prevăzute la

alin. (1) , se valorifica numai pentru obținerea pensiei pentru limita de vârsta, de invaliditate și de urmaș.

Stagiul de cotizare se certifica asiguraților anual, din oficiu, de către CNPAS, prin casele teritoriale de pensii.

Stagiul de cotizare se certifica și la cererea asiguraților, contra cost, oricând în timpul anului. Tariful serviciului respectiv se stabilește anual de CNPAS.

Asigurații sistemului public au dreptul, în afară de pensie, la:

a)

indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afară muncii, boli profesionale și accidente de muncă;

b)

prestații pentru prevenirea imbolnavirilor și recuperarea capacității de muncă;

c)

indemnizație pentru maternitate;

d)

indemnizație pentru creșterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav;

e)

ajutor de deces.

Beneficiază de drepturile prevăzute la

alin. (1)

asigurații care au un stagiu de cotizare de cel puțin 6 luni, realizat în ultimele 12 luni anterioare producerii riscului.

Asigurații cu contract individual de muncă pe durata determinata, precum și cei prevăzuți la

art. 5 alin. (1)

pct. IV și VI beneficiază de drepturile prevăzute la

alin. (1) , dacă îndeplinesc condiția de stagiu de cotizare prevăzută la

alin. (2)

sau de cel puțin 12 luni cotizate în ultimele 24 de luni anterioare producerii riscului.

Asigurații beneficiază de indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, fără condiții de stagiu de cotizare, în cazul accidentelor de muncă, bolilor profesionale, urgentelor medico-chirurgicale, tuberculozei și bolilor infectocontagioase din grupa A. Lista cuprinzând urgentele medico-chirurgicale, precum și bolile infectocontagioase din grupa A va fi stabilită prin hotărâre a Guvernului, adoptată în termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Baza de calcul a indemnizațiilor de asigurări sociale se determina ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni, pe baza cărora s-a stabilit contribuția individuală de asigurări sociale în lunile respective, conform prevederilor

art. 23 .

În situația în care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, pentru asigurații prevăzuți la

art. 98 alin. (4)

baza de calcul a indemnizațiilor de asigurări sociale o constituie media veniturilor lunare la care s-a calculat contribuția de asigurări sociale din lunile respective sau, după caz, venitul lunar din prima luna de activitate pentru care s-a stabilit să se plătească contribuția de asigurări sociale.

Pentru calculul indemnizațiilor de asigurări sociale se utilizează numărul de zile lucrătoare din luna în care se acordă concediul medical sau, după caz, se solicita alte drepturi de asigurări sociale.

La stabilirea numărului de zile lucrătoare din luna în care se acordă dreptul de asigurări sociale se au în vedere prevederile legale cu privire la zilele de sarbatori legale în care nu se lucrează.

CNPAS este instituție publică autonomă de interes național, cu personalitate juridică, care administrează și gestionează sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Sediul CNPAS este în municipiul București.

Casa de pensii a municipiului București și casele județene de pensii sunt servicii publice, investite cu personalitate juridică.

Jurisdicția asigurărilor sociale se realizează prin tribunale și curți de apel.

La data intrării în vigoare a prezentei legi se organizează secții de asigurări sociale sau, după caz, complete specializate pentru asigurări sociale la nivelul tribunalelor și curților de apel, cu respectarea condițiilor prevăzute de

Legea nr. 92/1992

pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare.

Pentru aplicarea dispozițiilor

alin. (1)

și

(2)

numărul maxim de posturi de judecători și personal de specialitate auxiliar se suplimenteaza prin hotărâre a Guvernului.

Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face recurs la curtea de apel competența.

Hotărârile curților de apel, precum și hotărârile tribunalelor, neatacate cu recurs în termen, sunt definitive și irevocabile.

Vechimea în munca recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la intrarea în vigoare a prezentei legi constituie stagiu de cotizare.

Constituie stagiu de cotizare și perioadele în care, anterior intrării în vigoare a prezentei legi, o persoană:

a)

s-a aflat în una dintre situațiile prevăzute la

art. 38 ;

b)

a beneficiat de prevederile

Decretului-lege nr. 118/1990 , republicat, cu modificările ulterioare.

Constituie stagiu de cotizare și timpul util la pensie realizat de agricultori, în condițiile reglementate de

Legea nr. 80/1992

privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, republicată, cu modificările ulterioare, precum și cel realizat anterior apariției

Legii nr. 80/1992 .

Persoanele cărora până la data intrării în vigoare a prezentei legi nu li s-a calculat timpul util în baza

Legii nr. 80/1992 , republicată, cu modificările ulterioare, vor putea solicita caselor teritoriale de pensii, în termen de un an de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, stabilirea timpului util.

Dovada vechimii în munca, a timpului util la pensie pentru agricultori și a duratei de asigurare, realizată până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege, pe baza cărora se poate stabili ca s-a achitat contribuția de asigurări sociale.

Certificarea stagiului de cotizare, realizat anterior intrării în vigoare a prezentei legi, se realizează de către CNPAS prin casele teritoriale de pensii, pe măsura preluării datelor din actele doveditoare prevăzute la

alin. (5) .

În cazul în care în carnetul de muncă, în carnetul de asigurări sociale sau în oricare alt act prevăzut de lege au fost înregistrate salarii pe ora sau salarii pe zi, salariile lunare se vor calcula prin înmulțirea salariilor orare sau, după caz, zilnice cu numărul mediu de ore pe luna, respectiv cu numărul mediu de zile lucrătoare pe luna din perioadele respective, astfel:

a)

25,5 zile (204 ore) pe luna, pentru perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 1978;

b)

24,5 zile (196 de ore) pe luna, pentru perioada 1 ianuarie 1978 - 1 martie 1990;

c)

23,6 zile (189 de ore) pe luna, pentru perioada 1 martie 1990 - 30 septembrie 1990;

d)

21,25 zile (170 de ore) pe luna, pentru perioada 1 octombrie 1990 - 1 ianuarie 1997;

e)

21,16 zile (169,33 de ore) pe luna, pentru anul 1997;

f)

21,25 zile (170 de ore) pe luna, pentru anul 1998;

g)

21,50 zile (172 de ore) pe luna, pentru anul 1999;

h)

pentru anul 2000 și în continuare numărul mediu de zile și, respectiv, de ore lucrătoare pe luni se vor calcula conform prevederilor

Legii nr. 75/1996

pentru stabilirea zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează.

În condițiile în care, pentru o anumită perioada, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare de certificare. În caz contrar drepturile salariale luate în calcul se considera egale cu salariul minim brut pe economie, în vigoare în perioada respectiva.

Pentru persoanele asigurate în alte sisteme de asigurări sociale, integrate în sistemul asigurărilor sociale de stat până la data intrării în vigoare a prezentei legi, la determinarea punctajului se ia în calcul, după caz, salariul minim pe economie, venitul asigurat stipulat în contractul de asigurare la care s-a achitat contribuția de asigurări sociale sau salariul, inclusiv celelalte drepturi, înregistrate în carnetul de muncă.

La determinarea punctajului anual pentru fiecare an util realizat în cadrul fostelor unități agricole cooperatiste, precum și pentru fiecare an de contribuție, realizat de taranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, până la data intrării în vigoare a

Legii nr. 80/1992 , republicată, cu modificările ulterioare, se utilizează salariul minim pe economie brut sau net, după caz, din perioadele respective.

Pentru perioadele de contribuție realizate conform

Legii nr. 80/1992 , republicată, cu modificările ulterioare, și până la intrarea în vigoare a prezentei legi, la determinarea punctajului anual se ia în calcul venitul asigurat la care s-a plătit contribuția de asigurări sociale.

Pentru perioadele asimilate, care au constituit vechime în munca utila la pensie considerată în condițiile legii până la intrarea în vigoare a prezentei legi, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizează, după caz, salariul minim pe economie brut sau net, respectiv salariul de baza minim brut pe țara din perioadele respective.

Sunt exceptate de la prevederile

alin. (1)

perioadele recunoscute în condițiile

Decretului-lege nr. 118/1990 , republicat, cu modificările ulterioare, pentru care la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizează echivalentul a 1,5 salarii minime pe economie brute sau nete, după caz, din perioadele respective.

La determinarea punctajelor anuale până la intrarea în vigoare a prezentei legi se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă, astfel:

a)

salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;

b)

salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;

c)

salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.

Salariile anuale medii și minime pe economie, brute sau nete, după caz, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt prezentate în

anexele nr. 6

și

7 .

Asigurații care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3%, respectiv 5%, beneficiază de o creștere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele anuale realizate în aceste perioade, astfel:

a)

16% pentru perioada 1 ianuarie 1967-1 ianuarie 1973;

b)

13% pentru perioada 1 ianuarie 1973-1 ianuarie 1978;

c)

14% pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986;

d)

21% pentru perioada 1 iulie 1986-1 noiembrie 1990;

e)

15% pentru perioada 1 noiembrie 1990-1 aprilie 1991;

f)

14% pentru perioada 1 aprilie 1991-1 aprilie 1992;

g)

13% pentru perioada 1 aprilie 1992-1 ianuarie 1999;

h)

22% pentru perioada 1 ianuarie 1999-1 februarie 1999;

i)

17% pentru perioada de după 1 februarie 1999.

Asigurații care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentară beneficiază de o creștere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele anuale realizate în aceste perioade, astfel:

a)

26% pentru perioada 1 iulie 1977-1 ianuarie 1978;

b)

28% pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986.

Guvernul va lua măsuri de recorelare a tuturor categoriilor de pensii, având în vedere schimbările produse în baza de calcul a acestora începând cu anul 1991, ca urmare a trecerii la salarii individuale brute, a luării în considerare a sporurilor cu caracter permanent, precum și a majorării salariilor în sectorul bugetar sau negocierii acestora la societăți comerciale și regii autonome.

Metodologia de recorelare a pensiilor în condițiile prevăzute la

alin. (1)

va fi stabilită prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pensia poate fi recalculata prin adăugarea stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia.

Cererea de recalculare a pensiei urmează aceleași reguli procedurale privind soluționarea și contestarea, prevăzute pentru cererea de pensionare.

Pensia recalculata se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare.

Pentru perioadele anterioare intrării în vigoare a prezentei legi, în care o persoană a fost asigurata simultan la doua sau mai multe sisteme de asigurări sociale care au fost integrate în sistemul asigurărilor sociale de stat, la stabilirea punctajului perioadele respective se iau în calcul o singură dată.

Pentru perioadele anterioare intrării în vigoare a prezentei legi, în care o persoană a fost asigurata simultan la sistemul de asigurări sociale și pensii pentru agricultori și la sistemul de asigurări sociale de stat, la stabilirea punctajului se cumulează veniturile asigurate din perioadele respective.

Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul.

Până la înființarea secțiilor de asigurări sociale și a completelor specializate pentru asigurări sociale la nivelul tribunalelor și al curților de apel, cererile privind raporturile de asigurări sociale, născute în temeiul prezentei legi, se depun la instanțele competente să le soluționeze conform legislației anterioare.

În termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României primul-ministru va numi președintele CNPAS.

În termen de 30 de zile de la numirea președintelui CNPAS se constituie consiliul de administrație și se aproba statutul CNPAS.

În termen de 30 de zile de la data adoptării statutului CNPAS preia activitățile corespunzătoare funcționarii și organizării sistemului public de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, direcțiile generale de muncă și protecție socială județene și a municipiului București, precum și de la Institutul Național de Expertiza Medicală și Recuperarea Capacității de Muncă și Oficiul Central de Plata Pensiilor.

În termenul prevăzut la

alin. (1)

CNPAS preia:

a)

în administrare - dotările, clădirile, spațiile și terenurile proprietate publică a statului, utilizate sau aflate în administrarea structurilor prevăzute la

alin. (1) , conform listei aprobate prin hotărâre a Guvernului;

b)

în proprietate - casele de odihnă și tratament balnear ale țărănimii, patrimoniul fostei Uniuni Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție și al uniunilor sale județene, patrimoniul fostei Case de Asigurări Sociale și Pensii din Cooperatia Mestesugareasca și al unităților sale teritoriale, precum și elementele de patrimoniu care se afla sau care se va dovedi ulterior ca s-au aflat în proprietatea sistemelor de asigurări sociale integrate în sistemul asigurărilor sociale de stat.

Organizarea caselor de odihnă și tratament balnear ale țărănimii, prevăzute la

alin. (2) lit. b) , se face prin hotărâre a Guvernului.

CNPAS are obligația sa revendice bunurile imobile care au aparținut asigurărilor sociale și care au fost trecute în proprietatea statului sau a altor persoane juridice.

Sumele provenite din exploatarea bunurilor prevăzute la

alin. (2) lit. b) , care depășesc cheltuielile, constituie venituri la bugetul asigurărilor sociale de stat.

De la data constituirii consiliului de administrație și până la intrarea în vigoare a prezentei legi CNPAS organizează casele teritoriale de pensii.

În termen de 30 de zile de la data adoptării statutului CNPAS preia de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, pe bază de protocol și bilanț contabil, bugetul asigurărilor sociale de stat, precum și indicatorii aferenți cheltuielilor de personal, în raport cu numărul personalului preluat.

Personalul care va fi preluat de CNPAS și de casele sale teritoriale de pensii va fi transferat în interesul serviciului de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale și unitățile sale subordonate.

Până la data intrării în vigoare a legii salarizarii prevăzute la

art. 143

salarizarea președintelui, a membrilor consiliului de administrație, precum și a personalului angajat al CNPAS și al caselor teritoriale de pensii se stabilește după cum urmează:

a)

salariul președintelui - la nivelul indemnizației prevăzute de lege pentru funcția de ministru;

b)

indemnizația de ședința pentru membrii consiliului de administrație, cu excepția președintelui - la nivelul a 10% din salariul președintelui; totalul sumelor cuvenite unui membru al consiliului de administrație, ca urmare a participării la ședințe, nu poate depăși într-o luna 20% din salariul președintelui;

c)

salariile personalului angajat al CNPAS și al caselor teritoriale de pensii se asigura între limitele prevăzute în anexele la

Legea nr. 154/1998

privind sistemul de stabilire a salariilor de baza în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupa funcții de demnitate publică, cu modificările ulterioare.

Personalul prevăzut la

art. 175 alin. (3)

își va păstra salariul de baza și celelalte drepturi salariale avute anterior, dacă va ocupa aceleași funcții, grade sau trepte profesionale.

Cheltuielile privind salarizarea președintelui, membrilor consiliului de administrație, precum și a personalului angajat al CNPAS și al caselor teritoriale de pensii se suporta din bugetul asigurărilor sociale de stat.

La data intrării în vigoare a prezentei legi pensiile de asigurări sociale de stat și pensiile suplimentare, stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul prezentei legi.

CNPAS va lua măsurile necesare astfel încât până la intrarea în vigoare a prezentei legi să fie determinat punctajul mediu anual realizat de fiecare pensionar, conform prevederilor

art. 77 , 78 și 165, pentru perioada de cotizare definită la

art. 160 .

Pentru pensiile de asigurări sociale ale agricultorilor, stabilite după intrarea în vigoare a

Legii nr. 80/1992 , republicată, cu modificările ulterioare, punctajul stabilit va fi determinat conform metodologiei prevăzute la

art. 162 alin. (2)

și

(3) .

Pentru pensiile de asigurări sociale ale agricultorilor, stabilite anterior intrării în vigoare a

Legii nr. 80/1992 , republicată, cu modificările ulterioare, punctajul stabilit în baza prevederilor

art. 162 alin. (2)

și

(3)

se va calcula după determinarea timpului util, conform metodologiei prevăzute de

Legea nr. 80/1992 , republicată, cu modificările ulterioare.

Pe baza punctajului determinat conform

alin. (2)-(4)

și a valorii punctului de pensie din anul aplicării prezentei legi se stabilește cuantumul pensiilor pentru primul an de aplicare a legii.

În cazul în care prin aplicarea prevederilor

alin. (5)

rezultă un cuantum al pensiei mai mic decât pensia cuvenită potrivit legislației anterioare, se păstrează cuantumul avantajos.

Prevederile

alin. (6)

se aplică pe toată perioada în care pensia calculată pe baza punctajului determinat conform

alin. (2)-(4)

și a valorii punctului de pensie este mai mica decât pensia cuvenită potrivit legislației anterioare.

La data intrării în vigoare a prezentei legi contribuția de asigurări sociale, suportată de asigurații prevăzuți la

art. 5 alin. (1) pct. I ,

II

și

VI , nu va diminua venitul net al acestora.

Aplicarea prevederilor

alin. (1)

pentru asigurații prevăzuți la

art. 5 alin. (1) pct. I ,

II

și

VI

se realizează prin majorarea drepturilor salariale și a veniturilor asigurate corespunzător cotei de contribuție de asigurări sociale suportate de aceștia conform prezentei legi.

Pentru asigurații care realizează venituri salariale lunare mai mari decât plafonul stabilit la 3 salarii medii brute pe economie majorarea prevăzută la

alin. (2)

se aplică la acest plafon.

Aplicarea prevederilor referitoare la baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, respectiv la majorarea drepturilor salariale și a veniturilor asigurate, astfel încât contribuția de asigurări sociale suportată de asigurați sa nu conducă la diminuarea venitului net al acestora, se va face pe baza normelor metodologice aprobate de Guvern.

Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul de prescripție de 3 ani.

În cazul prestațiilor de asigurări sociale, altele decât pensiile, recuperarea sumelor prevăzute la

alin. (1)

se efectuează de către angajator sau, după caz, de instituția care efectuează plata drepturilor de asigurări sociale.

Casele teritoriale de pensii recuperează sumele plătite necuvenit de la plătitorii prevăzuți la

alin. (2) .

Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu.

Sumele încasate necuvenit, cu titlu de prestații de asigurări sociale, ca urmare a unei infracțiuni săvârșite de beneficiar, se recuperează de la acesta, de la data primei plati a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.

Sumele stabilite în conformitate cu

alin. (1) , rămase nerecuperate de la asigurații decedati, se recuperează de la moștenitori, în condițiile dreptului comun.

Debitele provenite din drepturi de asigurări sociale se recuperează prin executorii proprii ai CNPAS și constituie venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat.

La efectuarea oricăror operațiuni care nu sunt legate de stabilirea și de plată pensiilor și a altor drepturi de asigurări sociale de către CNPAS și casele teritoriale de pensii se percepe un comision de 3% aplicat la suma totală ce face obiectul operațiunii.

Sumele rezultate ca urmare a aplicării prevederilor

alin. (1)

constituie venituri la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Între sistemul public și celelalte sisteme proprii de asigurări sociale, neintegrate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, inclusiv sistemul pensiilor militare, se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în munca sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limita de vârsta, de invaliditate și de urmaș.

În situația prevăzută la

alin. (1)

pensia în sistemul public se stabilește numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem.

Perioadele asimilate stagiului de cotizare, prevăzute la

art. 38 alin. (1) lit. b)

și

c) , care constituie și vechime în munca sau în serviciu în sistemul pensiilor militare și în celelalte sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate, se iau în calcul, optional, în unul dintre sisteme.