Normele din 4 mai 2001

În aplicarea prevederilor art. 190 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, denumita în continuare lege, se emit următoarele norme:

A. Contribuția de asigurări sociale

I. Dispoziții generale (capitolul I din lege)

Declarația privind evidenta nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat

1. Asigurarea evidentei nominale a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat se realizează pe baza Declarației privind evidenta nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat, denumita în continuare Declarația nominală, conform modelului prezentat în anexele nr. 1.1-1.4.

Obligația de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat este reprezentată de contribuția de asigurări sociale, denumita în continuare contribuție.

Obligativitatea depunerii de către angajator a declarației prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 193/1997 încetează o dată cu depunerea acesteia pentru luna martie 2001.

2. Potrivit legii, Declarația nominală se depune lunar, la data stabilită de casa teritorială de pensii în a carei raza își are sediul angajatorul, dar nu mai târziu de data de 20 a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale.

Declarația nominală se depune la casa teritorială de pensii pe a carei raza se afla sediul angajatorului persoana juridică sau domiciliul angajatorului persoana fizica, pe suport de hârtie.

Angajatorii care au un număr mediu lunar de asigurați mai mare de 20 depun în mod obligatoriu Declarația nominală și pe suport magnetic sau electronic, în formatul prevăzut în "Modalități de transmitere pe cale electronică a Declarației privind evidenta nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat", prezentate în anexa nr. 1.4.

3. Prima Declarație nominală depusa la casa teritorială de pensii reprezintă înregistrarea în sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale a asiguraților pentru care angajatorii au obligația prevăzută de lege de a calcula, retine și vira contribuția individuală de asigurări sociale.

4. Înregistrarea și evidenta angajatorilor - agenți economici - în sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se realizează pe baza datelor furnizate de oficiul registrului comerțului.

5. Modul de completare a Declarației nominale

Declarația nominală se compune din anexele nr. 1.1, 1.2, 1.3 și 1.4:

Anexa nr. 1.1 cuprinde lista nominală a asiguraților și obligațiile de plată ale acestora.

La rubrica Denumire angajator se înscrie denumirea completa a angajatorului asa cum este înregistrat la oficiul registrului comerțului.

La rubrica Cod fiscal se înscrie numai partea numerică a acestuia.

Rubricile Contract de muncă, Convenție civilă, Pensionar se completează de către angajator și se bifează, după caz, în funcție de categoria în care se regăsesc persoanele aflate în relații de muncă cu angajatorul care depune Declarația nominală, astfel:

- asigurat care desfășoară activitate în baza unui contract individual de muncă, precum și funcționarul public;

- asigurat care realizează venituri exclusiv pe bază de convenție civilă de prestări de servicii;

- pensionar care lucrează cu contract individual de muncă.

Rubrica Somer se bifează de către Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă, asimilată potrivit legii angajatorului, prin agențiile teritoriale de ocupare a forței de muncă.

Până la atribuirea de către Casa Naționala de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale a codului personal de asigurări sociale rubrica Cod asigurat se completează cu codul numeric personal.

Rubrica Total zile reprezintă suma zilelor lucrate și a zilelor în care asiguratul a beneficiat de prestații de asigurări sociale, inclusiv zilele nelucrate plătite din fondul de salarii și pentru care se achită contribuție de asigurări sociale, și se defalchează astfel:

- Zile în condiții normale reprezintă numărul zilelor lucrate în condiții normale de muncă;

- Zile în condiții deosebite reprezintă numărul zilelor lucrate în condiții deosebite de muncă;

- Zile în condiții speciale reprezintă numărul zilelor lucrate în condiții speciale de muncă;

- Zile prestații reprezintă numărul zilelor în care asiguratul a beneficiat de prestații de asigurări sociale. Se înscrie numărul de zile lucrătoare aferent prestației acordate.

În rubrica TOTAL, din care: se înscrie după caz:

- salariul individual brut realizat, inclusiv sporurile și adaosurile în cazul asiguraților cu contract individual de muncă;

- venitul brut realizat de funcționarul public;

- venitul brut realizat de asiguratul cu convenție civilă de prestări de servicii;

- venitul de natura drepturilor salariale realizat de persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului;

- venitul de natura drepturilor salariale realizat de membrul cooperator dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești;

- drepturile bănești ce se suporta din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de șomaj.

Aceasta rubrica fundamentează baza de calcul al contribuției de asigurări sociale pentru asigurat și se defalchează corespunzător venitului obținut prin desfășurarea activității în condiții de muncă.

Rubrica CAS datorată de asigurat se completează cu cuantumul obligației individuale de plată. Contribuția se determina aplicând asupra cuantumului corespunzător rubricii TOTAL, din care: o treime din cota de contribuție corespunzătoare condițiilor normale de lucru.

În cazul în care salariul/venitul realizat de asigurat este mai mare decât valoarea a 3 salarii medii brute lunare pe economie, venitul realizat luat în calcul este egal cu valoarea a 3 salarii medii brute pe economie.

Salariul mediu brut pe economie este cel prevăzut la art. 5 alin. (3) din lege.

La rubrica Total prestații de asigurări sociale se înregistrează cuantumul prestațiilor suportate atât din fondurile proprii ale angajatorului, cat și cele suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat.

La rubrica Din care, suportate din BASS se înscrie totalul cuantumului prestațiilor suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Anexa nr. 1.2 reprezintă recapitulatia obligațiilor totale de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat în luna pentru care se depune Declarația nominală.

Rubrica CNP reprezintă codul numeric personal al angajatorului care nu are cod fiscal sau nu este înregistrat la oficiul registrului comerțului (deci rubrica nu se completează în cazul în care angajatorul are cod fiscal sau este înregistrat la oficiul registrului comerțului).

Rubrica D. Nr. mediu asigurați reprezintă media aritmetica simpla rezultată din suma efectivelor zilnice de salariați din luna respectiva, exclusiv zilele de repaus săptămânal și de sarbatori legale, raportată la numărul total de zile lucrătoare din luna, stabilit conform Legii nr. 75/1996 pentru stabilirea zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează.

Rubrica E. Total fond salarii brute realizate se completează, respectându-se prevederile art. 24 din lege, cu totalul salariilor individuale brute/veniturile realizate de asigurații înscriși în anexa nr. 1.1, defalcat pe condiții de muncă.

Baza lunară de calcul la care angajatorul datorează contribuția nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul mediu al asiguraților din luna pentru care se calculează contribuția și valoarea corespunzătoare a 3 salarii medii brute lunare pe economie. Salariul mediu brut lunar pe economie este stabilit conform art. 5 alin. (3) din lege.

Rubrica I. Total CAS datorată de asigurați reprezintă total coloana CAS datorată de asigurat din anexa nr. 1.1.

Rubrica J. Total CAS datorată de angajator reprezintă contribuția datorată de angajator.

În următorul exemplu de calcul al contribuției de asigurări sociale se folosesc următoarele simboluri:

N = cota de contribuție pentru condiții normale de muncă (35%);

D = cota de contribuție pentru condiții deosebite de muncă (40%);

S = cota de contribuție pentru condiții speciale de muncă (45%);

BCA = baza de calcul al contribuției asiguratului (total venit realizat de asigurat, dar nu mai mult de 3 salarii medii brute pe economie);

TV = total venit realizat (total fond salarii brute realizate);

TVN = total venit realizat în condiții normale de muncă (total fond salarii brute realizate în condiții normale de muncă);

TVD = total venit realizat în condiții deosebite de muncă (total fond salarii brute realizate în condiții deosebite de muncă);

TVS = total venit realizat în condiții speciale de muncă (total fond salarii brute realizate în condiții speciale de muncă);

NA = 23,33% care reprezintă cota de contribuție datorată de angajator pentru condiții normale de muncă (35% - 11,67% = 23,33%);

DA = 28,33% care reprezintă cota de contribuție datorată de angajator pentru condiții deosebite de muncă (40% - 11,67% = 28,33%);

SA = 33,33% care reprezintă cota de contribuție datorată de angajator pentru condiții speciale de muncă (45% - 11,67% = 33,33%);

BCP = baza de calcul plafonata pentru calculul contribuției datorate de angajator (numărul mediu de asigurați x 3 salarii medii brute pe economie).

CAS datorată de asigurat = BCA x 1/3 x N,

în care, 1/3 x N = 11,67%

CAS datorată de angajator

Varianta I. - Dacă total venit realizat (total fond salarii brute realizate conform art. 24 din lege) nu depășește BCP:

CAS datorată de angajator = TVN x NA + TVD x DA + TVS x SA

Varianta II. - Dacă total venit realizat (total fond salarii brute realizate conform art. 24 din lege) depășește BCP:

CAS datorată de angajator = (TVN x NA + TVD x DA + TVS x SA) x BCP/TV

Salariul mediu brut luat în calcul = 4.000.000 lei

BCP este 4 x 12.000.000 = 48.000.000 lei

Nume asigurați

Total venituri brute realizate

Total venituri brute realizate în condiții normale

Total venituri brute realizate în condiții deosebite

Total venituri brute realizate în condiții speciale

CAS datorată pentru asigurat

1.

1.000.000

1.000.000

0

0

116.700

2.

1.500.000

750.000

525.000

225.000

175.050

3.

25.000.000

13.750.000

11.250.000

0

1.400.400

4.

28.000.000

0

0

28.000.000

1.400.400

TOTAL:

55.500.000

15.500.000

11.775.000

28.225.000

3.092.550

CAS datorată de angajator:

(15.500.000 x 23,33/100 + 11.775.000 x 28,33/100 + 28.225.000 x 33,33/100) x 48.000.000/55.500.000 = 14.148.670 lei

Rubrica K. Total cuantum prestații de asigurări sociale suportate din BASS reprezintă total coloana "Din care, suportate din BASS" din anexa nr. 1.1.

Rubrica M. Total CAS de virat se completează astfel: pct. I "Total CAS datorată de asigurați" + pct. J "Total CAS datorată de angajator" - pct. K "Total cuantum prestații de asigurări sociale suportate din BASS" - pct. L "Contribuția de asigurări de sănătate aferentă concediilor medicale, conform art. 55 alin. (2) din Legea nr. 145/1997 (M = I + J - K - L)

Pct. N se completează cu toate conturile bancare, în lei sau valuta, pe care le are angajatorul.

La calcularea părții din cota de contribuție datorată de angajat, respectiv de angajator, se utilizează doua zecimale. Cuantumul contribuției datorate este valoare întreaga.

Mențiune: Salariile asiguraților și salariul mediu brut utilizate mai sus sunt exemplificative.

În Declarația nominală Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă, asimilată potrivit legii angajatorului, prin agențiile teritoriale de ocupare a forței de muncă, completează:

- în anexa nr. 1.1: rubricile: Somer, Cod asigurat, TOTAL ZILE, ZILE PRESTAȚII, TOTAL, din care, CAS datorată de asigurat, TOTAL prestații de asigurări sociale, Din care, suportate din BASS;

- în anexa nr. 1.2 rubricile la care se regaseste, iar la rubrica D se înscrie numărul de persoane pentru care se plătesc drepturi bănești în luna pentru care se depune Declarația nominală.

Declarația pe propria răspundere a persoanelor care desfășoară activități pe bază de convenții civile de prestări de servicii

6. Persoanele care la data intrării în vigoare a legii desfășoară activități pe bază de convenții civile de prestări de servicii au obligația ca în termen de 15 zile de la publicarea prezentelor norme în Monitorul Oficial al României, Partea I, sa declare angajatorului dacă sunt încadrate cu contract individual de muncă la alt angajator. Modelul declarației este prezentat în anexa nr. 2.

Persoanele care după data de 1 aprilie 2001 desfășoară activități pe bază de convenții civile de prestări de servicii fac aceasta declarație o dată cu încheierea convenției.

Contractul de asigurare și declarația de asigurare

7. În sistemul public de asigurări sociale se pot asigura pe bază de contract de asigurare, în condițiile legii, și alte persoane care nu se regăsesc în situațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) din lege, inclusiv persoane care nu realizează venituri din activități profesionale.

De asemenea, se pot asigura pe bază de contract de asigurare și persoanele care, asigurate în temeiul art. 5 alin. (1) din lege, doresc să își completeze venitul asigurat până la plafonul prevăzut de lege.

8. La data de 31 martie 2001 contractele de asigurare și declarațiile de asigurare încheiate în baza actelor normative anterioare încetează de drept, în consecința incetand de drept și calitatea de asigurat la sistemul public de asigurări sociale.

Persoanele care au încheiat contract de asigurare sau au depus declarație de asigurare în baza actelor normative anterioare sunt obligate să se asigure în condițiile legii; aceste persoane își mențin calitatea de asigurat fără întrerupere, dacă în termen de 30 de zile de la publicarea prezentelor norme în Monitorul Oficial al României, Partea I, încheie sau depun un nou contract/o noua declarație de asigurare.

Perioadele pentru care s-a achitat contribuția de asigurări sociale conform contractelor de asigurare sau declarațiilor de asigurare încheiate în baza actelor normative anterioare datei de 1 aprilie 2001, constituie stagiu de cotizare.

9. Prima declarație de asigurare sau primul contract de asigurare depus la casa teritorială de pensii reprezintă înregistrarea în sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Modelul contractului de asigurare este prevăzut în anexa nr. 3, iar cel al declarației de asigurare este prevăzut în anexa nr. 4.

10. Declarațiile de asigurare pot fi depuse personal sau pot fi transmise prin posta, cu confirmare de primire.

În cazul în care se constată că declarația de asigurare transmisă prin posta este incompleta sau eronat întocmită, aceasta nu va fi luată în considerare decât dacă este rectificata în termen de 30 de zile de la primirea înștiințării de rectificare transmise de casa teritorială de pensii.

Nedepunerea la termen a declarației de asigurare constituie, conform prevederilor art. 148 lit. a) din lege, contravenție și se sancționează conform legii.

Ori de câte ori intervin modificări asupra elementelor care au stat la baza declarației de asigurare este obligatorie depunerea unei comunicări de modificare, conform anexei nr. 5.

În cazul în care intervin modificări asupra elementelor din contractul de asigurare este obligatorie încheierea unui act adițional la contract, conform anexei nr. 6.

11. Asigurații care fac dovada că nu se mai regăsesc în situațiile pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit art. 5 alin. (1) pct. IV și V din lege, trebuie să depună la casele teritoriale de pensii în termen de 30 de zile de la modificarea situației formularul-tip de retragere a declarației de asigurare, conform anexei nr. 7.

Nedepunerea formularului-tip de retragere nu exonerează asiguratul de obligațiile asumate prin declarația de asigurare.

12. Casa teritorială de pensii are obligația ca în termen de 10 zile de la modificarea cadrului legal privind declarația sau contractul de asigurare sa comunice în scris asiguraților natura și data de la care survin modificările.

13. Casele teritoriale de pensii, o dată cu certificarea anuală a stagiului de cotizare, notifica persoanelor asigurate pe bază de declarație sau contract de asigurare care nu au achitat contribuția obligația ca în termen de 30 de zile să se prezinte pentru reglementarea obligațiilor ce decurg din calitatea de asigurat.

În caz de neprezentare persoanelor asigurate pe bază de declarație de asigurare li se aplică prevederile art. 30 alin. (2) din lege, iar asiguraților cu contract de asigurare li se reziliază contractul cu data de întâi a lunii următoare celei pentru care s-a plătit contribuția.

14. Rezilierea (încetarea) contractului de asigurare din inițiativa asiguratului poate interveni oricând pe parcursul derulării acestuia, la data solicitării. Contribuția de asigurări sociale neachitata, precum și majorările de întârziere aferente se urmăresc conform legislației privind recuperarea creanțelor bugetare.

II. Contribuția de asigurări sociale (capitolul III din lege)

Contribuabilii la sistemul public de pensii

15. Contribuabilii la sistemul public de pensii sunt cei prevăzuți la art. 18 alin. (1) din lege.

Sunt asimilate angajatorilor: organizațiile profesionale, sindicale, patronale, partidele politice, organizațiile de pensionari și alte organizații și asociații, cu sau fără personalitate juridică, în condițiile în care au personal care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă sau de convenție civilă de prestări de servicii.

Sunt contribuabili la sistemul public de asigurări sociale și persoanele juridice cu care funcționarii publici au raporturi de serviciu.

Sunt angajatori și persoanele fizice care au personal angajat cu contract individual de muncă.

Încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite

16. Nominalizarea persoanelor care lucrează în locuri de muncă în condiții deosebite, cu respectarea criteriilor prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile și metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, se face de către angajator în baza avizului acordat de inspectoratul teritorial de muncă. Angajatorul este obligat sa depună la casa teritorială de pensii, la definitivarea contractului colectiv de muncă, avizul inspectoratului teritorial de muncă prin care se dovedește încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite.

Persoanele asigurate pe bază de declarație sau de contract de asigurare, care lucrează în locuri de muncă în condiții deosebite, solicita inspectoratului teritorial de muncă avizul pentru încadrarea locului de muncă în condiții deosebite, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 261/2001 .

17. Angajatorii care efectuează reevaluarea locurilor de muncă în termen de 90 de zile, conform art. 16 din Hotărârea Guvernului nr. 261/2001 , stabilesc încadrarea acestora în condiții deosebite de muncă începând cu data de 1 aprilie 2001. După depășirea acestui termen încadrarea în condiții deosebite de muncă se face de la data depunerii documentației la casa teritorială de pensii.

Atunci când încadrarea în condiții deosebite de muncă se realizează în termenul de 90 de zile, pentru a beneficia de aceasta încadrare angajatorul are obligația de a achită diferența de cota de contribuție de la data de 1 aprilie 2001, fără a se calcula majorări de întârziere.

Baza lunară de calcul al contribuției individuale de asigurări sociale a asiguraților prevăzuți la art. 5 alin. (1) pct. I, II și VI din lege

18. Baza lunară de calcul al contribuției individuale de asigurări sociale o constituie salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, în cazul persoanelor care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă și al funcționarilor publici.

În cazul persoanelor care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, al membrilor cooperatori, precum și în cazul persoanelor care desfășoară activități exclusiv pe bază de convenții civile de prestări de servicii, baza lunară de calcul al contribuției individuale de asigurări sociale o constituie veniturile de natura drepturilor salariale realizate lunar de acești asigurați.

19. Prin sintagma salariile individuale brute realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă se înțelege:

a) salariile de baza brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal și suplimentar (inclusiv indexari, compensații - numai cele incluse în salariul de baza conform legii - , indemnizații de conducere, salarii de merit și alte drepturi care, potrivit actelor normative, fac parte din salariul de baza);

b) sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub forma de procent din salariul de baza brut sau sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu;

c) sumele plătite din fondul de salarii pentru timpul nelucrat (concedii de odihnă, indiferent de perioada efectuării, concedii de studii, zile de sarbatori, evenimente familiale deosebite, întreruperi ale lucrului din motive neimputabile salariaților);

d) sumele acordate cu ocazia iesirii la pensie, plătite din fondul de salarii;

e) premiile anuale și cele din cursul anului sub diferite forme, altele decât cele reprezentând participarea salariaților la profit;

f) drepturile în natura acordate salariaților sub forma de remunerație;

g) sumele plătite din fondul de salarii conform legii sau contractelor colective de muncă (al 13-lea salariu, prime de vacanta, aprovizionare de iarna, prime acordate cu ocazia sarbatorilor naționale sau religioase etc.);

h) alte adaosuri la salarii, aprobate prin lege sau stabilite prin contractele individuale ori colective de muncă, plătite din fondul de salarii.

Sumele pentru care nu se datorează contribuția de asigurări sociale

20. Potrivit art. 26 din lege, contribuția de asigurări sociale nu se datorează pentru sumele reprezentând:

a) prestații de asigurări sociale care se suporta din fondurile asigurărilor sociale sau din fondurile angajatorului și care se plătesc direct de acesta, potrivit legii. Exceptarea de la plata contribuției pentru prestațiile de asigurări sociale acționează până la nivelul cuantumului rezultat prin aplicarea prevederilor legii;

b) drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, în cazul desfacerii contractelor individuale de muncă, încetării raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici sau al încetării calității de membru cooperator. Contribuția de asigurări sociale nu se calculează și nu se datorează pentru drepturile plătite în perioada de preaviz, conform prevederilor din Codul muncii, ca urmare a încetării raporturilor de muncă sau de serviciu;

c) diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare și transfer, plătite în limita dispozițiilor legale, precum și drepturile de autor;

d) sumele obținute în baza unei convenții civile de prestări de servicii sau executări de lucrări de către persoanele care au încheiate contracte individuale de muncă și de către beneficiarii unei pensii pentru limita de vârsta;

e) sumele reprezentând participarea salariaților la profit;

f) premii și alte drepturi exceptate prin legi speciale. Prin premii și alte drepturi exceptate prin legi speciale se înțelege sumele care se acordă din fondul de salarii și pentru care se prevede expres prin acte normative cu caracter special ca pentru acestea nu se datorează contribuție de asigurări sociale.

Plata contribuției de asigurări sociale

21. Plata contribuției de asigurări sociale datorate de angajator și de asigurați se efectuează cu ordin de plată sau dispoziție de plată/încasare tip CAS la trezoreriile județene, respectiv trezoreriile sectoarelor municipiului București, în conturile deschise pe seama caselor județene de pensii, respectiv, a Casei de pensii a municipiului București, care sunt:

- 22090.402 "Contribuție de asigurări sociale de stat datorată de angajatori", conform art. 5 alin. (1) pct. I, II și VI din lege;

- 22090.403 "Contribuție de asigurări sociale datorată de salariați și persoane asimilate salariaților", conform art. 5 alin. (1) pct. I, II și VI din lege;

- 22090.407 "Contribuție de asigurări sociale datorată de alte persoane asigurate", conform art. 5 alin. (1) pct. IV și V și alin. (2) din lege;

- 22090.408 "Contribuție de asigurări sociale datorată de someri", conform art. 5 alin. (1) pct. III din lege.

22. Până la emiterea de către Casa Naționala de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale a unui instrument de plată specific se utilizează mijloacele de plată aprobate de Banca Naționala a României.

Indiferent de mijlocul de plată utilizat, numerar sau virament, angajatorul sau, după caz, persoana asigurata pe bază de contract ori declarație de asigurare va specifica suma, destinația și perioada pentru care se face plata.

23. În cazul în care contribuția lunară de asigurări sociale achitată de contribuabili este mai mare decât contribuția datorată, anual, casa teritorială de pensii procedează la regularizare prin restituirea în numerar a sumei achitate în plus sau prin compensare cu obligații de plată viitoare. Forma de regularizare se stabilește prin acordul contribuabilului cu casa teritorială de pensii.

Asigurații care desfășoară activități exclusiv pe bază de convenții civile de prestări de servicii la 2 sau la mai mulți angajatori și care realizează, cumulat, în cursul unui an, venituri mai mari decât nivelul a 3 salarii medii brute pe economie, pentru sumele ce depășesc acest plafon, anual, o dată cu confirmarea stagiului de cotizare, casa teritorială de pensii procedează la regularizare prin restituirea în numerar a sumei achitate în plus sau prin compensare cu obligații de plată viitoare. Forma de regularizare se stabilește prin acordul contribuabilului cu casa teritorială de pensii.

Termenele de plată a contribuției de asigurări sociale pentru angajatori

24. Termenele de plată a contribuției de asigurări sociale sunt:

a) data stabilită pentru plata drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai târziu de data de 20 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata;

b) data stabilită pentru plata chenzinei a 2-a, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai târziu de data de 20 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata;

c) în situația în care plata drepturilor salariale se face după data de 20 a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale, termenul scadent pentru plata contribuției este data de 20 a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuția;

d) atunci când data de 20 a lunii este zi nelucrătoare termenul scadent este prima zi lucrătoare după data de 20 a lunii.

25. Prin data stabilită pentru plata drepturilor salariale se înțelege data lichidării drepturilor salariale prevăzută în contractul colectiv de muncă sau în contractul individual de muncă.

26. În cazul plății în numerar a contribuției de asigurări sociale obligația bugetară se considera achitată la data înscrisă pe documentul care atesta plata. În cazul contribuabililor care au cont bancar data plății se considera data la care băncile debitează contul plătitorului pe baza instrumentelor de decontare, confirmată prin ștampila și semnătura autorizata a acestora, cu condiția creditării contului bugetar corespunzător.

Majorările de întârziere datorate pentru neplata la termen a contribuției de asigurări sociale

27. Neplata contribuției de asigurări sociale la termenele prevăzute la art. 29 din lege generează plata unor majorări de întârziere calculate pentru fiecare zi de întârziere până la data achitării sumei datorate inclusiv. Cota majorărilor de întârziere se stabilește conform art. 13 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, aprobată și modificată prin Legea nr. 108/1996 , cu modificările și completările ulterioare.

Prin sintagma fiecare zi de întârziere se înțelege fiecare zi calendaristică.

Majorările de întârziere se calculează și se datorează începând cu ziua următoare celei la care plata contribuției de asigurări sociale devine scadenta.

28. Calculul majorărilor de întârziere pentru asigurații cu declarație sau contract de asigurare se face de către aceștia cu ocazia efectuării plăților la termenul prevăzut în declarația sau contractul de asigurare și de către casa teritorială de pensii cu ocazia înregistrării documentelor de asigurare și a modificărilor la acestea, precum și cu ocazia controalelor efectuate de personalul specializat din cadrul casei teritoriale de pensii.

29. În situația în care în declarația sau în contractul de asigurare se stabilesc termene de plată cuprinse între 1 și 6 luni, asigurații care achită contribuția de asigurări sociale la termenul prevăzut în documentul de asigurare nu datorează majorări de întârziere.

30. Debitele provenite din contribuție restanta și majorările de întârziere aferente se urmăresc pe cel mult 5 ani în urma de la data constatării. Actele de executare silită întrerup cursul prescripției.

31. Potrivit art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996 , aprobată și modificată prin Legea nr. 108/1996 , cu modificările și completările ulterioare, băncile sunt obligate sa vireze sumele reprezentând venituri bugetare în termenul prevăzut de lege. În caz contrar, majorările de întârziere datorate pentru neplata la termen a contribuției de asigurări sociale sunt suportate de bănci.

Colectarea și evidenta contribuției de asigurări sociale

32. De la data de 1 aprilie 2001 contribuțiile de asigurări sociale achitate se aloca lunii pentru care se efectuează plata. Angajatorul are obligația de a specifica pe instrumentul de plată luna pentru care se efectuează plata, totalul contribuțiilor individuale achitate pentru angajați și cuantumul contribuției angajatorului.

În cazul în care suma achitată de angajator nu indestuleaza cuantumul contribuției lunare datorate, pentru diferența de contribuție neachitata și pentru majorările de întârziere aferente angajatorul va completa un ordin de plată distinct, specificând luna pentru care achită contribuția restanta, precum și eventualele majorări de întârziere calculate și achitate.

33. Stingerea debitelor existente la data de 31 martie 2001 se efectuează astfel: în cazul achitării din proprie inițiativa angajatorul va completa un ordin de plată distinct, specificând natura debitului. Plata sumelor reprezentând debite existente la data de 31 martie 2001 se virează cu ordin de plată la trezoreriile județene, respectiv la trezoreriile sectoarelor municipiului București, în contul 22220.430 "Alte venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat" deschis pe seama caselor județene de pensii, respectiv a casei de pensii a municipiului București.

În cazul executării silite se introduce titlu executoriu specificându-se contribuția restanta și majorările de întârziere aferente.

34. Pentru debitele din contribuția de asigurări sociale și majorările de întârziere constituite după data de 1 aprilie 2001, dacă pe instrumentul de plată nu se specifica luna pentru care se face plata și natura plății, stingerea acestora se efectuează, în ordinea vechimii, astfel:

a) total debit provenit din contribuția restanta;

b) debitul provenit din majorări de întârziere aferente debitelor stinse conform lit. a).

Declarația prezentată în anexa nr. 1.3 se depune o singură dată, o dată cu Declarația nominală pentru luna aprilie 2001.

35. Acțiunile de control efectuate de organele abilitate ale Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale și ale caselor teritoriale de pensii se vor finaliza prin acte de control în care vor fi evidențiate distinct, pe de o parte, debitele din contribuții, majorări de întârziere și penalități până la data de 31 martie 2001 și, pe de altă parte, cele constituite după data de 1 aprilie 2001.

36. Pentru evidenta asiguraților prevăzuți la art. 5 alin. (1) pct. VI din lege inspectoratul teritorial de muncă va înainta lunar casei teritoriale de pensii, până în ultima zi lucrătoare din luna, pentru luna anterioară, situația nominală cuprinzând persoanele care desfășoară activități pe bază de convenții civile de prestări de servicii. Modalitățile de transmitere și conținutul situației nominale vor fi convenite între Casa Naționala de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale și Inspecția Muncii, pe bază de protocol.

Stagiul de cotizare

37. Potrivit art. 37 din lege, în sistemul public stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor în care s-a plătit contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat atât de asigurat, cat și de angajator sau, după caz, numai de asigurat, în situațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. IV și V și alin. (2) din lege.

38. Realizarea completa a stagiului de cotizare se face numai în condițiile achitării integrale a contribuției de asigurări sociale datorate atât de asigurat, cat și de angajator.

În luna în care asiguratului i s-a reținut contribuția de asigurări sociale, iar angajatorul nu a achitat integral contribuția datorată în calitatea sa de contribuabil, stagiul de cotizare ce se ia în calcul reprezintă o treime din luna respectiva.

39. În situația în care contribuția de asigurări sociale datorată de angajator se prescrie, pentru perioada respectiva stagiul de cotizare al angajaților rămâne la o treime din timpul lucrat. Casa Naționala de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, prin casele teritoriale de pensii, va lua toate măsurile prevăzute de lege pentru a nu se ajunge la prescrierea datoriei.

40. Pentru asigurații cu mai multe convenții civile de prestări de servicii, la determinarea stagiului de cotizare se ia în calcul timpul cumulat lucrat exclusiv pe baza acestor convenții civile, dar nu mai mult de numărul mediu de zile lucrătoare din luna.

Perioadele necontributive asimilate stagiului de cotizare

41. Conform prevederilor art. 38 din lege, se asimilează stagiului de cotizare:

a) perioadele în care o persoană a beneficiat de drepturi de asigurări sociale (indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afară muncii, de boli profesionale și accidente de muncă; prestație pentru prevenirea imbolnavirilor și recuperarea capacității de muncă; indemnizație pentru maternitate; indemnizație pentru creșterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav) sau de pensie de invaliditate. Primele 3 zile de incapacitate temporară de muncă pentru care nu se acordă indemnizație, dar pentru care asiguratul beneficiază de concediu medical potrivit art. 101 alin. (2) din lege, se iau în considerare la stabilirea stagiului de cotizare. Perioadele asimilate stagiului de cotizare se evidențiază distinct în "Certificatul privind stagiul de cotizare și punctajul realizat în sistemul asigurărilor sociale de stat", precum și în evidentele casei teritoriale de pensii;

b) perioadele în care o persoană a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora. Dovada absolvirii cursurilor de zi ale învățământului universitar se face cu diplomele eliberate de instituțiile autorizate, în condițiile legii. Dovada duratei normale a studiilor respective se face cu diploma de absolvire, fișa matricola sau cu adeverința eliberata de Ministerul Educației și Cercetării;

c) perioadele în care o persoană a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau ca militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat. Dovada încadrării în astfel de situații se face cu livretul militar sau cu adeverințe ori certificate eliberate de instituțiile militare competente, în care sunt precizate cu exactitate perioadele și natura situației respective.

42. Perioadele asimilate se comunică casei teritoriale de pensii, pe baza documentelor doveditoare, astfel:

a) asigurații cu contract de asigurare sau cu declarație de asigurare comunică personal, cu prilejul încheierii contractului sau depunerii declarației de asigurare;

b) de către angajatori, pentru persoanele care se regăsesc în categoriile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I, II, III și VI din lege și care se angajează după data de 1 aprilie 2001, o dată cu prima Declarație nominală de după momentul angajării, conform modelului prezentat în anexa nr. 8.

Certificarea privind stagiul de cotizare și punctajul realizat în sistemul asigurărilor sociale de stat

43. Stagiul de cotizare se comunică asiguraților prin Certificatul privind stagiul de cotizare și punctajul realizat în sistemul asigurărilor sociale de stat, denumit în continuare certificat.

Anual, până la data de 31 martie, casa teritorială de pensii eliberează fiecărui asigurat certificatul pentru anul calendaristic precedent.

44. Certificatul se eliberează o dată pe an fără plata. În situația în care asiguratul solicita certificatul în perioada 1 ianuarie - 31 martie pentru soluționarea unor litigii privind obligațiile și drepturile de asigurări sociale, acesta se eliberează fără plata. În aceste cazuri casa teritorială de pensii nu mai are obligația eliberării certificatului anual, potrivit legii, până la 31 martie.

Ori de câte ori în cursul anului asiguratul solicita un alt certificat, acesta se eliberează contra cost.

Certificatul se eliberează numai după ce asiguratul face dovada plății tarifului.

45. Certificatul cuprinde:

a) stagiul de cotizare al asiguratului pentru anul precedent, defalcat pe luni, respectiv numărul de zile lucrătoare și numărul de zile asimilate, potrivit legii, stagiului de cotizare;

b) situația defalcată privind plățile efectuate în contul bugetului asigurărilor sociale de stat, datorată atât de angajat, cat și de angajator;

c) punctajul asiguratului pentru anul precedent, defalcat pe luni, respectiv salariul mediu brut lunar pe economie și veniturile realizate care au constituit baza de calcul al contribuției individuale de asigurări sociale;

d) stagiul de cotizare al asiguratului, corespunzător perioadelor de asigurare realizate după 1 aprilie 2001;

e) punctajul asiguratului, corespunzător perioadelor de asigurare realizate după 1 aprilie 2001.

Pentru perioadele de asigurare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 certificarea stagiului de cotizare și a punctajului asiguratului se va face treptat, pe măsura preluării și prelucrării datelor privind evidenta asiguraților.

Depunerea și/sau transmiterea formularelor prevăzute în anexele nr. 1-8

46. Formularele prevăzute în anexele la prezentele norme se depun și/sau se transmit la casele județene de pensii, respectiv la casa de pensii a municipiului București, în a căror raza teritorială își are sediul angajatorul. Excepție de la aceasta regula o reprezintă anexele nr. 1.1, 1.2, 1.3, 5, 6, 7 și 8, care pot fi depuse și la casa locală de pensii în a carei raza își are sediul angajatorul.

B. Pensii

I. Dispoziții generale

1. În sistemul public de pensii au dreptul la pensie, în situația îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, următoarele categorii de persoane:

a) asigurații prevăzuți la art. 5 din lege;

b) asigurații care satisfac obligații militare - art. 53 alin. (2) din lege;

c) elevii, ucenicii și studenții care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă datorită bolilor profesionale sau accidentelor de muncă survenite în timpul și din cauza practicii profesionale [art. 53 alin. (3) din lege];

d) persoanele care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă și marii mutilati, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluției sau în legătura cu evenimentele revoluționare din decembrie 1989, dacă erau cuprinși într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invaliditatii din aceasta cauza [art. 53 alin. (4) din lege];

e) persoanele care la data solicitării drepturilor de pensie nu mai au calitatea de asigurat;

f) urmașii celor prevăzuți mai sus (copiii și soțul supraviețuitor) [art. 65 din lege].

II. Referitor la pensia pentru limita de vârsta (Secțiunea 1 capitolul IV din lege)

2. În vederea deschiderii dreptului la pensie stagiul minim și/sau complet de cotizare prevăzut la art. 41 alin. (3) și (4) din lege cuprinde și:

a) sporul acordat în baza legislației anterioare pentru activități desfășurate în grupele I și II de muncă, până la data de 1 aprilie 2001 [art. 160 alin. (1) din lege];

b) vechimea în munca sau, după caz, vechimea în serviciu realizată în celelalte sisteme de asigurări sociale neintegrate în sistemul public de pensii până la data intrării în vigoare a legii.

Vechimea realizată în sistemele de pensii neintegrate în sistemul public se are în vedere numai pentru deschiderea dreptului la pensie, urmând să fie valorificată în sistemul respectiv (art. 194 din lege).

Perioada stagiului militar se ia optional în calcul în unul dintre sisteme.

Punctajul mediu anual se determina pentru stagiul de cotizare realizat în sistemul public de pensii, în funcție de opțiunea persoanei în cauza, referitoare la stagiul militar.

3. Vârstele standard de pensionare și stagiile minime sau complete de cotizare pentru femei și bărbați sunt prevăzute în anexa nr. 3 la lege, detaliată în funcție de data nașterii în anexa nr. 9 la prezentele norme.

4. Reducerea vârstelor standard de pensionare conform tabelului nr. 1 de la art. 42 din lege operează numai în condițiile realizării stagiului complet de cotizare.

5. Dispozițiile art. 43 alin. (2) din lege se referă la asigurații care desfășoară activități în locuri de muncă încadrate în condiții speciale prevăzute la art. 20 lit. c) și d) din aceeași lege.

6. Reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute de legile cu caracter special ( Legea nr. 42/1990 , Legea nr. 128/1997 etc.), precum și de art. 48 din lege se cumulează cu reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută pentru activități desfășurate în condiții deosebite și/sau speciale fără ca aceasta sa opereze sub vârstele prevăzute la art. 42, 43 și la 47 alin. (1) sau peste reducerile maxime prevăzute la art. 46 ori în anexele nr. 4 și 5 la lege, după caz.

Pentru persoanele prevăzute la art. 47 din lege dovada calității de persoana cu handicap/nevazator se face prin certificat emis de comisiile de expertiza medicală a persoanelor cu handicap ce funcționează în cadrul inspectoratelor teritoriale de stat pentru persoanele cu handicap.

7. Asigurații care au realizat stagii de cotizare în condiții normale de muncă, precum și în condițiile prevăzute de legi speciale sau, după caz, în condițiile prevăzute la art. 48, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare până la 50 de ani pentru femei, respectiv până la 55 de ani pentru bărbați.

III. Referitor la pensia anticipata și pensia anticipata parțială (Secțiunea a 2-a și a 3-a capitolul IV din lege)

8. Prin stagiu standard complet de cotizare, la care se face referire în tabelul nr. 2 de la art. 50 din lege, se înțelege stagiul complet de cotizare din anexa nr. 3 la lege.

La stabilirea stagiului de cotizare pentru deschiderea dreptului la pensie anticipata și pensie anticipata parțială nu se au în vedere perioadele asimilate prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) și c), și nici perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate. Acestea nu se folosesc nici la determinarea punctajului mediu anual utilizat la calculul pensiei anticipate și al pensiei anticipate parțiale (art. 49 și 52 din lege).

9. În condițiile în care beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale, având plata pensiei suspendată, contribuie o anumită perioada la sistemul public de pensii, stagiul de cotizare realizat în această perioadă va putea fi valorificat numai la stabilirea pensiei pentru limita de vârsta.

10. Pentru asigurații care au desfășurat activități în condiții deosebite și/sau speciale de muncă și care solicită pensie anticipata parțială, diminuarea prevăzută la art. 50 alin. (2) nu se aplică pentru numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare datorită condițiilor respective.

Aceeași reglementare se aplică și în situația persoanelor care beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare conform art. 48 din lege și Legii nr. 128/1997 și care solicită pensia anticipata parțială.

11. Pensia anticipata sau pensia anticipata parțială devine pensie pentru limita de vârsta la împlinirea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 la lege.

IV. Referitor la pensia de invaliditate (Secțiunea a 4-a capitolul IV din lege)

12. Încadrarea sau neincadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie emisă de medicul expert al asigurărilor sociale. Propunerea pentru încadrarea în grad de invaliditate se face de către medicul specialist care asigura asistență medicală.

13. Potrivit art. 57 alin. (3) din lege stagiul de cotizare necesar prevăzut în tabelul nr. 3 de la art. 57 alin. (1) din aceeași lege se raportează la vârsta avută la data expertizării medicale.

14. În situațiile prevăzute la art. 58 din lege pensia de invaliditate se acordă indiferent de stagiul de cotizare realizat de asigurat.

15. Stagiul complet de cotizare în funcție de care se determina stagiul potențial prevăzut la art. 59 din lege este stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 3 la lege:

a) pentru situațiile menționate la art. 59 alin. (1) din lege stagiul potențial acordat reprezintă diferența dintre stagiul complet de cotizare și stagiul de cotizare realizat efectiv până la data încadrării în grad de invaliditate;

b) pentru situațiile menționate la art. 59 alin. (2) din lege stagiul potențial acordat reprezintă diferența dintre stagiul complet de cotizare și stagiul de cotizare necesar, prevăzut în tabelul nr. 3 de la art. 57 alin. (1) din lege;

c) stagiul potențial acordat nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care asiguratul ar fi putut sa îl realizeze de la data ivirii invaliditatii până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 la lege.

16. Stagiul potențial acordat asiguraților care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap preexistent calității de asigurat se determina ca diferența între stagiile de cotizare menționate la art. 47 din lege și stagiile de cotizare realizate efectiv, astfel:

a) o treime din stagiul complet de cotizare pentru cei cu handicap grav și pentru nevăzători;

b) două treimi din stagiul complet de cotizare pentru cei cu handicap accentuat;

c) stagiul complet de cotizare pentru cei cu handicap mediu.

Stagiul potențial se determina în ani, luni și zile.

17. Stagiul complet de cotizare la care se face referire la art. 60 alin. (2) din lege este cel prevăzut în anexa nr. 3 la lege.

18. În cazul încadrării în alt grad de invaliditate [art. 62 alin. (2) lit. b) din lege] pensia de invaliditate se stabilește cu respectarea condițiilor existente la data deciziei inițiale, în cuantumul aferent noului grad, conform prevederilor legii.

19. Beneficiarii pensiei de invaliditate, la împlinirea vârstei standard prevăzute în anexa nr. 3 la lege, devin pensionari pentru limita de vârsta, putând opta pentru cea mai avantajoasă dintre pensii.

În aceasta situație indemnizația de însoțitor prevăzută la art. 61 din lege se menține indiferent de pensia pentru care se optează.

V. Referitor la pensia de urmaș (Secțiunea a 5-a capitolul IV din lege)

20. Pensia de urmaș reglementată la art. 66 lit. b) din lege se acordă copiilor care urmează cursurile unei singure instituții de învățământ universitar, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani.

În cazul copiilor care urmează cursurile a doua sau mai multe instituții de învățământ universitar, pensia de urmaș se acordă până la terminarea cursurilor primei instituții, fără a depăși vârsta de 26 de ani.

21. Vârsta de pensionare la care se face referire la art. 67 alin. (1) din lege este vârsta standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 3 la lege.

22. Acordarea pensiei de urmaș prevăzute la art. 68 alin. (1) din lege nu este condiționată de data ivirii invaliditatii soțului supraviețuitor.

Încadrarea într-un grad de invaliditate a soțului supraviețuitor în vederea obținerii pensiei de urmaș se face indiferent de vârsta acestuia.

23. Referitor la art. 71 alin. (1) lit. a) din lege se disting doua situații:

a) sustinatorul decedat avea pensie pentru limita de vârsta stabilită în condițiile legislației anterioare, situație în care pensia de urmaș se calculează din aceasta pensie, determinata conform art. 180 din lege;

b) sustinatorul decedat avea pensie pentru limita de vârsta stabilită în condițiile legii, situație în care pensia de urmaș se calculează din pensia pentru limita de vârsta în plata sau la care ar fi avut dreptul în condițiile acestei legi.

24. La art. 71 alin. (1) lit. b) din lege se disting doua situații:

a) sustinatorul decedat avea pensie de invaliditate gradul I, stabilită în condițiile legislației anterioare, situație în care pensia de urmaș se calculează din pensia determinata conform art. 180 din lege;

b) sustinatorul decedat se afla în plata pensiei sau îndeplinea la data decesului condițiile pentru obținerea unei pensii de invaliditate gradul II sau III, a unei pensii anticipate, a unei pensii anticipate parțiale, inclusiv pensia anticipata conform Legii nr. 2/1995 , situație în care pensia de urmaș se stabilește din pensia de invaliditate gradul I, calculată conform legii.

VI. Referitor la calculul pensiilor (Secțiunea a 6-a capitolul IV din lege)

25. Stagiul complet de cotizare reglementat la art. 77 din lege este cel prevăzut în anexa nr. 3 la lege sau, după caz, stagiile de cotizare prevăzute la art. 43, 47 ori în anexele nr. 4 și 5 la lege.

În cazul persoanelor care au desfășurat activități în condiții speciale de muncă, precum și în cazul persoanelor cu handicap și al nevazatorilor, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează stagiile de cotizare prevăzute la art. 43, 47 sau, după caz, stagiile din anexele nr. 4 și 5 la lege.

26. Beneficiază de majorarea punctajului prevăzută la art. 78 alin. (8) din lege persoanele care, după îndeplinirea cumulativă a condițiilor de pensionare pentru limita de vârsta reglementate prin art. 41 alin. (1) din lege, contribuie o anumită perioada la sistemul public de pensii.

Aceasta majorare se aplică numai punctajului realizat în perioada de contribuție suplimentară la sistemul public de pensii (după îndeplinirea cumulativă a condițiilor de pensionare pentru limita de vârsta).

Majorarea punctajului se acordă și în cazul recalcularii pensiilor, reglementată la art. 95 din lege, folosindu-se aceeași procedura.

27. În situația în care asiguratului i s-a reținut contribuția de asigurări sociale, iar angajatorul nu și-a achitat contribuția datorată în calitatea sa de contribuabil, numărul de puncte realizat în fiecare luna se diminuează la o treime.

Diferența de două treimi din cota de contribuții de asigurări sociale pe care angajatorul era obligat sa o vireze lunar casei teritoriale de pensii în a carei raza își are sediul va fi urmărită prin organele de executare silită, conform dispozițiilor legale privind executarea creanțelor bugetare. După încasarea întregului debit reprezentând contribuția restanta a angajatorului stagiul de cotizare și punctajul se vor recalcula.

VII. Referitor la stabilirea și plata pensiilor (Secțiunea a 7-a capitolul IV din lege)

28. Actele la care se face referire la art. 82 alin. (2) din lege sunt:

a) pentru pensia pentru limita de vârsta, anticipata și anticipata parțială:

- cerere pentru înscrierea la pensie pentru limita de vârsta/anticipata/anticipata parțială (anexa nr. 12 la prezentele norme);

- carnetul de muncă (original și copie);

- carnetul de asigurări sociale (original și copie);

- alte acte prevăzute de lege privind vechimea în munca sau vechimea în serviciu realizată în alte sectoare de activitate;

- livretul militar (original și copie);

- diploma de studii (original și copie) sau adeverința din care să rezulte durata normală și perioada studiilor, precum și certificarea absolvirii acestora;

- pentru persoanele care au urmat cursurile unor instituții de învățământ universitar în străînătate este necesară dovada recunoașterii acestora de către statul român;

- adeverința privind sporurile și adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă;

- adeverința privind condițiile de muncă speciale și/sau deosebite;

- dovada certificării stagiului de cotizare;

- procura specială pentru mandatar;

- adeverința din care să rezulte data încetării calității de asigurat;

- acte pentru dovedirea calității de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990 , Legii nr. 42/1990 etc.;

b) pentru pensia de invaliditate:

- cerere pentru înscrierea la pensie de invaliditate (anexa nr. 13 la prezentele norme);

- actele menționate la pct. 28 lit. a);

- decizia emisă de medicul expert al asigurărilor sociale;

- adeverința din care să rezulte încetarea plății indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă și cuantumul acesteia;

c) pentru pensia de urmaș:

- cerere pentru înscrierea la pensie de urmaș (anexa nr. 14 la prezentele norme);

- actele menționate la pct. 28 lit. a) (pentru cazurile în care sustinatorul decedat nu avea calitatea de pensionar);

- actele de stare civilă ale solicitanților;

- decizia de pensie/talon de pensie (pentru cazurile în care sustinatorul decedat avea calitatea de pensionar);

- adeverința de studii (elev sau student);

- cauza decesului (cu excepția situațiilor în care sustinatorul decedat avea calitatea de pensionar);

- declarație pe propria răspundere, din care să rezulte ca urmasul nu a fost condamnat prin sentinta rămasă definitivă pentru infracțiunea de omor sau tentativa de omor comisă asupra susținătorului decedat (conform anexei nr. 14 la prezentele norme).

29. Procura specială la care se face referire la art. 82 alin. (1) din lege, autentificată de către notarii publici de pe teritoriul României, de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, trebuie să conțină următoarele elemente:

- numele, prenumele, cetățenia, data și locul nașterii, domiciliul și actul de identitate ale titularului dreptului de pensie (valabil la data eliberării procurii);

- numele, prenumele, datele de identificare (actul de identitate, domiciliul, data și locul nașterii) ale mandatarului;

- obiectul mandatului (întocmirea dosarului de pensie, deschiderea contului curent, încasarea pensiei pentru plati curente și restante, semnarea extrasului de cont);

- precizarea ca mandatarul are obligațiile ce revin titularului, inclusiv pe cea de a anunța în termen casei teritoriale de pensii orice schimbare intervenita în situația titularului de natura sa modifice sau sa înceteze dreptul la pensie.

Procura specială este valabilă 6 luni.

30. Termenul de 30 de zile reglementat la art. 86 alin. (1) din lege curge de la data înregistrării cererii cu toate actele care dovedesc îndeplinirea condițiilor de pensionare.

31. Prin reprezentantul legal prevăzut la art. 90 alin. (2) din lege se înțelege părintele natural și adoptiv, tutorele sau curatorul beneficiarului de pensie.

32. Plata pensiei de invaliditate gradul I sau II încetează atunci când beneficiarii acestor categorii de pensii se regăsesc în una dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I, II, III și VI din lege.

33. Plata pensiei se suspenda începând cu luna următoare celei în care beneficiarul unei pensii de urmaș realizează dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie venituri brute lunare mai mari decât o pătrime din salariul mediu brut pe economie.

34. Plata pensiei se suspenda începând cu luna următoare celei în care copilul urmaș nu face dovada continuării studiilor într-o forma de învățământ organizat potrivit legii [art. 92 alin. (1) lit. e) din lege].

Dovada continuării acestor studii trebuie prezentată casei teritoriale de pensii în termen de 15 zile de la data începerii anului școlar.

Reluarea în plata a pensiei de urmaș suspendate se face conform prevederilor art. 93 alin. (3) din lege.

35. Instituția de asistență socială sau unitatea medicală specializată care interneaza pensionării de invaliditate gradul I are obligația sa comunice caselor teritoriale de pensii perioada în care aceștia se afla sub supraveghere și îngrijire permanenta, în termen de 15 zile de la internare, cu excepția nevazatorilor, pentru care nu este necesară comunicarea [art. 92 alin. (2) din lege].

36. De recalcularea prevăzută la art. 95 alin. (1) din lege beneficiază și persoanele pensionate în baza legislației anterioare, dacă au realizat un stagiu de cotizare de minimum 12 luni după pensionare.

37. Sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat se acordă:

a) soțului supraviețuitor;

b) copiilor;

c) părinților sau, în lipsa acestora, moștenitorilor legali și/sau, după caz, celorlalți testamentari, în condițiile dreptului comun.

Actele necesare în vederea acordării acestor sume sunt:

- cerere-tip (anexa nr. 15 la prezentele norme);

- certificatul de deces (original și copie);

- actul de identitate al solicitantului;

- acte de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte gradul de rudenie cu decedatul sau, după caz, actul care atesta calitatea de moștenitor;

- talonul de pensie al persoanei decedate.

VIII. Dispoziții tranzitorii privind pensiile

38. Constituie stagiu de cotizare conform art. 160 alin. (2) lit. a) din lege și perioadele în care asiguratul s-a aflat în una, doua sau mai multe situații prevăzute la art. 38 alin. (1) din lege, după caz.

39. Prin timp util la pensie realizat de agricultori, prevăzut la art. 160 alin. (3) din lege, se înțelege perioada în care foștii cooperatori au realizat un volum de muncă în fostele unități agricole sau au achitat contribuția minima prevăzută de Legea nr. 5/1977 , calculat potrivit metodologiei utilizate la aplicarea Legii nr. 80/1992 , republicată, și anume:

Timpul util la pensie realizat de agricultori se stabilește în ani, prin raportarea volumului de muncă exprimat în norme, insumat pe întreaga perioadă în care persoana asigurata a lucrat în fosta unitate agricolă cooperatistă la cel mai mic volum anual de norme stabilit de adunarea generală în perioada respectiva; timpul util la pensie realizat de agricultori nu poate depăși numărul de ani calendaristici în care volumul de muncă a fost prestat.

Pentru agricultorii din zonele necooperativizate timpul util la pensie (stagiul de cotizare) se determina pe baza carnetului de asigurat și reprezintă anii în care s-a achitat contribuția minima prevăzută de Legea nr. 5/1977 , respectiv 40 lei/luna x 12 luni = 480 lei/an.

Punctajul anual pentru fiecare an util, realizat în cadrul fostelor unități agricole cooperatiste, precum și pentru fiecare an de contribuție, realizat de țăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 80/1992 , modificată și completată, reprezintă 0,25 puncte.

Pentru perioada ulterioară apariției Legii nr. 80/1992 punctajul lunar se determina prin raportarea venitului asigurat la salariul mediu brut din anexa nr. 10 la prezentele norme.

40. În situația prezentării și a altor acte de vechime în munca prevăzute de lege, menționate la art. 160 alin. (5) din lege, acestea trebuie să fie emise cu respectarea prevederilor art. 11 alin. (2) din Decretul nr. 92/1976 .

Actele de vechime în munca privind activitatea desfășurata vor cuprinde:

- denumirea unității;

- perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere și de încetare a raportului de muncă, precum și precizarea modului de încadrare - pe durata nedeterminată sau determinata, prin transfer în interesul serviciului sau la cerere;

- menționarea temeiurilor legale pe baza cărora a avut loc încadrarea, modificarea sau încetarea contractului de muncă;

- funcția, meseria sau specialitatea exercitată;

- salariul tarifar de încadrare, precum și alte drepturi ce se includ în acesta.

Actele vor purta număr, data eliberării, ștampila unității, precum și semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unității.

41. Perioadele asimilate stagiului de cotizare, prevăzute de lege, sunt:

a) perioadele asimilate menționate la art. 38 alin. (1) din lege;

b) perioadele necontributive care au constituit vechime în munca utila la pensie în baza legislației anterioare intrării în vigoare a legii:

- perioadele menționate la art. 20 din Legea nr. 3/1977 , cu modificările și completările ulterioare;

- perioadele recunoscute în baza Decretului-lege nr. 118/1990 , republicat, cu modificările ulterioare;

- perioadele recunoscute în baza Decretului-lege nr. 51/1990 ;

- perioadele în care s-a beneficiat de plati compensatorii în baza Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 98/1999 ;

- perioadele în care s-a beneficiat de ajutor de șomaj și/sau de ajutor de integrare profesională, prevăzute de Legea nr. 1/1991 , republicată, cu modificările ulterioare;

- perioada în care s-a beneficiat de șomaj tehnic conform prevederilor legale;

- alte perioade recunoscute prin legi speciale.

42. Salariile medii anuale, brute sau nete, la care se referă art. 164 alin. (2) din lege sunt asimilate cu câștigul salarial mediu anual, brut sau net, din anexa nr. 6 la lege actualizată potrivit anexei nr. 10 la prezentele norme.

43. Asigurații prevăzuți la art. 165 alin. (2) din lege, care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentară, vor prezenta adeverințe emise conform prevederilor Decretului nr. 92/1976 .

44. Reducerea vârstelor de pensionare pentru persoanele care au desfășurat activități încadrate prin lege în condiții deosebite, se face corespunzător timpului efectiv lucrat în aceste condiții, din vârstele standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 la lege, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 42 din lege.

45. Reducerea vârstelor de pensionare pentru asigurații care au realizat în condiții speciale un stagiu de cotizare mai mic de 25 de ani, respectiv mai mic de 20 de ani se face din vârstele standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 la lege, cu respectarea condițiilor de stagiu prevăzute în anexele nr. 4 și 5 la aceeași lege.

Stagiul de cotizare realizat în condiții speciale, prevăzut în anexele nr. 4 și 5 la lege, nu cuprinde sporul acordat în baza legislației anterioare.

46. Persoanele înscrise la pensie în baza legislației anterioare pot solicita recalcularea pensiei prin adăugarea stagiilor de cotizare nevalorificate inițial și a perioadelor asimilate prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. c) din lege.

În aceste situații la determinarea punctajului mediu anual corespunzător perioadei adăugate se are în vedere stagiul complet de cotizare din anul intrării în vigoare a legii, respectiv 30 de ani pentru bărbați și 25 de ani pentru femei.

47. La stabilirea punctajului potrivit art. 170 alin. (1) din lege se ia în calcul venitul cel mai avantajos din perioadele respective.

48. În cazul modificării numărului de urmași prevăzut la art. 171 alin. (1) din lege, după intrarea în vigoare a legii, pentru soțul supraviețuitor pensia se recalculează conform prevederilor art. 73 din lege, cu păstrarea condițiilor avute la data înscrierii inițiale.

49. În cazul încadrării în alt grad de invaliditate pentru o pensie stabilită pe baza legislației anterioare, pensia aferentă noului grad de invaliditate se stabilește conform prevederilor legii, cu îndeplinirea condițiilor existente la data deciziei inițiale.

50. Recalcularea pensiilor stabilite potrivit prevederilor Legii nr. 2/1995 privind pensionarea anticipata se face la împlinirea vârstelor de 57 de ani pentru femei și 62 de ani pentru bărbați [art. 184 alin. (2) din lege].

51. În activitatea de acordare a pensiilor se vor utiliza formularele prevăzute în anexele nr. 12-20 la prezentele norme.

C. Procedura de încadrare în grade de invaliditate, revizuirea medicală, recuperarea capacității de muncă și contestarea deciziei medicale

I. Referitor la încadrarea în grade de invaliditate și circuitul documentației medicale

1. În vederea pensionării de invaliditate medicul primar și, în lipsa acestuia, medicul specialist, pentru afecțiunea principal invalidanta, care asigura asistență medicală a bolnavului, atunci când apreciază ca starea de sănătate a acestuia nu îi permite reluarea activității profesionale, în limitele maxime de concediu medical prevăzut de lege, cu toate tratamentele medicale recuperatorii aplicate, propune pensionarea de invaliditate, cerând în acest sens avizul cabinetului de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă.

Propunerea la pensionare poate fi solicitată încă din primele zile de boala, în cazul afecțiunilor fără potențial recuperator.

2. Medicul expert al asigurărilor sociale de la cabinetele de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă avizează pensionarea de invaliditate numai dacă constata pierderea totală sau a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, aproband totodată și concediul medical pentru întocmirea formelor de pensionare până la finele lunii următoare aceleia în care s-a dat avizul.

Concediul medical se include în durata indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, prevăzută pentru persoanele asigurate.

3. Medicii care au făcut propunerea de pensionare eliberează certificatul (certificatele) de concediu medical și completează formularul de examinare medicală pentru pensie de invaliditate, îndruma bolnavul sau însoțitorul acestuia la angajator unde își desfășoară activitatea, pentru întocmirea formelor de pensionare. În formular se va menționa dacă solicitantul este netransportabil.

4. Angajatorul la care își desfășoară activitatea persoana în cauza întocmește dosarul însoțit de un extras de pe carnetul de muncă, ce cuprinde date privitoare la starea civilă, pregătirea generală și profesională, ruta profesională (cu zi, luna și ani), durata perioadei de cotizare, perioadele de șomaj, concediul medical din ultimele 12 luni, precum și documentația necesară stabilirii cauzei invaliditatii, în vederea emiterii deciziei medicale. Dosarul medical se înaintează la cabinetul teritorial de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă.

5. Formularul de examinare medicală pentru pensionare, întocmit de medicul curant pentru persoana care solicită pensie de invaliditate în condițiile legii și care nu este încadrată în munca, se trimite la casele de pensii de pe teritoriul cărora se afla domiciliul bolnavului. Casa de pensii trimite dosarul medical la cabinetul de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă în raza căruia își are domiciliul bolnavul, cu un extras administrativ (de pe carnetul de muncă) ce cuprinde:

a) categoria de pensie la care are acces solicitantul (pensie proprie pentru perioada de cotizare, urmaș, militar în termen, invalid de război etc.);

b) date privind starea civilă;

c) ruta profesională, stagiul de cotizare (dacă bolnavul a fost încadrat în munca și îndeplinește condițiile pentru obținerea pensiei de invaliditate în funcție de cauza).

6. La primirea dosarului medical medicul expert al asigurărilor sociale de la cabinetul de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă verifica dacă acesta conține:

a) elementele necesare sustinerii diagnosticului clinic și funcțional (forma clinica și stadiul evolutiv al bolii);

b) diagnosticul afecțiunilor asociate;

c) informații suficiente privind ruta profesională, dreptul la pensie în cazul bolilor obișnuite sau al accidentelor care nu au legătura cu munca;

d) documentul prevăzut de lege, în caz de:

- boala profesională (adeverința de luare în evidenta de la inspectoratul de sănătate publică);

- accident de muncă (formularul-tip sau procesul-verbal de înregistrare a accidentului, eliberat de inspectoratul teritorial de muncă);

- accident asimilat cu accidentul de muncă (procesul-verbal de asimilare confirmat de angajator);

- tuberculoza (adeverința de la dispensarul antituberculos privind grupa de dispensarizare);

- accident sau boala contractată în timpul sau din cauza îndeplinirii serviciului militar (certificatul emis de comisia de expertiza medico-militară);

e) documentul necesar privind data ivirii invaliditatii.

Pentru completarea investigatiilor necesare în cazurile neconcludente, medicul expert al asigurărilor sociale îndruma bolnavul sau însoțitorul la forul abilitat de lege sau la unitățile sanitare de specialitate, indicând investigațiile ce urmează să fie efectuate. Acestea sunt obligate să le execute cu prioritate.

Pentru bolnavii psihici sau pentru alte cazuri cu afecțiuni grave ori cu o problematica deosebită, lucrătorul social efectuează cercetări de teren (la domiciliu, locul de muncă, unitatea sanitară), particularizate la caz, conform obiectivelor stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale.

7. Documentația care sta la baza stabilirii capacității de muncă, a cauzei invaliditatii și a datei ivirii invaliditatii, devine componenta definitivă a dosarului medical.

8. După completarea documentației medicale se convoacă bolnavul în vederea expertizării.

Bolnavii care urmează să fie expertizati vor fi impartiti pe grupe de afecțiuni, iar cabinetul de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă va incunostinta bolnavul asupra datei și locului unde se face examinarea, cu 10 zile înainte, prin citație.

9. Bolnavii netransportabili (cazuri noi) sunt expertizati pe baza documentației medicale primite de la unitățile sanitare (spital, policlinica) din localitatea unde se afla bolnavul în acel moment.

Pentru cazurile neconcludente (documentație insuficienta) bolnavii vor fi transportați pentru examinare la sediul cabinetului de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă sau vor fi expertizati la domiciliu.

10. Medicul expert al asigurărilor sociale de la cabinetul de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă, după examinarea bolnavului și analizarea dosarului medical, redactează concluziile expertizei pe care le înscrie în documentarul medical.

După stabilirea concluziilor expertizei, medicul expert al asigurărilor sociale se pronunța asupra invaliditatii printr-o decizie întocmită în 4 exemplare (pentru cei care nu provin din munca, în 3 exemplare), care trebuie să cuprindă:

a) diagnosticul clinic complet și ordinea afecțiunilor reflectand importanță lor în afectarea capacității de muncă;

b) diagnosticul funcțional;

c) diagnosticul capacității de muncă și încadrarea (sau neincadrarea) bolnavului într-un grad de invaliditate;

d) cauza invaliditatii: boala obișnuită sau accident de muncă (accident asimilat cu accidentul de muncă), boala profesională, după caz, accident care nu are legătura cu munca; pentru tuberculoza se va specifica în decizie "TBC" - în toate situațiile se va specifica documentul justificativ;

e) data ivirii invaliditatii (cu zi, luna, an);

f) termenul de revizuire și valabilitatea deciziei (6-12 luni) sau mențiunea "Nerevizuibil prin afecțiune", după caz;

g) planul de recuperare eșalonat pe acțiuni și perioada de timp până la data revizuirii medicale;

h) formele și condițiile de muncă indicate pentru pensionării cu gradul III de invaliditate și cazurile respinse.

Programul de recuperare este obligatoriu pentru persoana în cauza și persoanele competente sa îl aplice.

Invalidul poate refuza aplicarea unor măsuri recuperatorii numai dacă acestea i-ar putea periclita viața, făcându-se și dovada în acest sens.

11. Atât documentarul de expertiza cat și decizia medicală vor fi semnate și parafate de medicul expert al asigurărilor sociale, numerotate, datate și stampilate de cabinetul de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă.

12. Un exemplar din decizia medicală rămâne în dosarul medical care se păstrează în evidenta cabinetului de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă, 2 exemplare se trimit în termen de 3 zile la angajator sau la casa de pensii, după caz, dintre care unul rămâne în dosarul administrativ al pensionarului, iar cel de al 4-lea exemplar se preda, sub semnătura, persoanei expertizate sau, după caz, mandatarului, tutorelui sau curatorului.

13. În cazul invalizilor prin accident de muncă sau boala profesională decizia de încadrare în grad de invaliditate se întocmește în 5 exemplare, al 5-lea exemplar înaintându-se inspectoratului teritorial de muncă sau, respectiv, inspectoratului de sănătate publică.

14. Angajatorul, în baza deciziei medicale, întocmește dosarul administrativ de pensionare și apoi îl trimite în termen de 10 zile la casa de pensii teritorială.

15. Plata pensiei se face de către casa de pensii în a carei raza teritorială are domiciliul pensionarul.

În aceasta situație, pentru pensionării de invaliditate care locuiesc în alte județe sau sectoare ale municipiului București, altele decât cele în care a avut loc expertiza medicală, dosarul medical împreună cu cel administrativ de pensionare se transfera prin casele de pensii respective.

16. Etapele stabilite pentru pensionarea de invaliditate se încadrează în perioada de concediu medical aprobat în prealabil, în vederea întocmirii formelor de pensionare.

17. Decizia de stabilire a dreptului de pensie are aceeași valabilitate ca și decizia medicală de încadrare în grade de invaliditate.

18. Pentru persoanele care și-au stabilit domiciliul pe teritoriul altor tari pensia de invaliditate se stabilește în aceleași condiții ca și în cazul persoanelor care au domiciliul în România, cu respectarea dispozițiilor privind expertizarea și revizuirea medicală. Neprezentarea la revizuirea medicală atrage suspendarea plății pensiei de invaliditate începând cu luna următoare. În cazul în care pensionarului de invaliditate i s-a agravat starea de sănătate și nu se poate prezenta la termenul de revizuire, acesta este obligat sa trimită, în timp util, cabinetului de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă, în evidenta căruia se afla, documente medicale oficiale pe baza cărora i se fixează un nou termen de revizuire.

19. Persoanele care la data solicitării pensiei beneficiază de drepturi bănești lunare ce se suporta din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de șomaj, în perioada respectiva fiind asigurate potrivit legii, sunt expertizate de medicul expert al asigurărilor sociale de la cabinetul de expertiza medicală în raza căruia își au domiciliul. La acestă categorie angajatorul este reprezentat de agenția pentru ocupare și formare profesională.

20. Pentru urmașii invalizi pensia este condiționată de data ivirii invaliditatii acestora, expertiza medicală făcându-se la solicitarea casei teritoriale de pensii; în dosarul medical, pe lângă documentația medicală și socială particularizata pentru diagnosticul clinic, funcțional și capacitatea de muncă, este obligatoriu sa existe documentul pe baza căruia s-a stabilit data ivirii invaliditatii. Data ivirii invaliditatii trebuie să fie situata înainte de împlinirea vârstei de 16 ani sau, dacă persoana în cauza continua studiile, până la 26 de ani. Data se înscrie în decizia medicală cu zi, luna, an.

21. Beneficiarii de pensie de urmaș invalizi sunt expertizati, supuși revizuirii medicale și au obligația de a urma programele de recuperare conform acelorași reglementări prevăzute pentru pensionării de invaliditate.

II. Referitor la revizuirea medicală

22. Revizuirea medicală a pensionarilor încadrați în grade de invaliditate se efectuează la termenul stabilit de medicii experți ai asigurărilor sociale de la cabinetul de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă, care au în evidenta pensionarul.

23. Medicul expert al asigurărilor sociale, după examinarea persoanei în cauza și a documentației medicale întocmite de unitatea sanitară care asigura asistență medicală de specialitate și de recuperare a invalidului, emite decizia medicală în 3 exemplare, în raport de starea de sănătate (un exemplar se înmânează persoanei sub semnătura, al doilea casei teritoriale de pensii și cel de-al treilea exemplar se păstrează în dosarul medical), și stabilește termenul de revizuire în funcție de recuperabilitatea afecțiunilor (6-12 luni).

Data la care bolnavul urmează să se prezinte la revizuirea medicală va fi fixată cu 10 zile înainte de data expirării valabilității deciziei.

24. Documentația medicală întocmită de unitatea sanitară care asigura asistență medicală de specialitate a invalidului poate fi, după caz:

a) referat medical cu consemnarea stării prezente;

b) bilet de ieșire din spital sau copie de pe foaia de observatie clinica (pentru spitalizarile recente);

c) examene complementare de laborator;

d) explorări functionale recente;

e) date din fișa de evidenta a bolnavului.

25. Revizuirea medicală se efectuează după aceleași criterii care au stat la baza primei expertize medicale.

26. După fiecare revizuire medicul expert al asigurărilor sociale emite o noua decizie medicală prin care se stabilește, după caz:

a) menținerea în același grad de invaliditate;

b) încadrarea în alt grad de invaliditate;

c) încetarea calității de pensionar de invaliditate ca urmare a redobandirii capacității de muncă.

27. La revizuirea medicală medicul expert al asigurărilor sociale va avea în vedere eficienta și modul în care s-a aplicat programul de recuperare a capacității de muncă a bolnavului, în perioada de valabilitate a deciziei, și îl stabilește pentru perioada ce urmează.

28. Revizuirea medicală se poate efectua și înaintea termenului stabilit, indiferent de gradul de invaliditate, la solicitarea pensionarului, dar numai până la împlinirea vârstelor standard pentru pensionare pentru limita de vârsta și dacă unitățile sanitare care asigura asistență medicală apreciază agravarea sau ameliorarea stării de invaliditate. Cererile de revizuire pentru agravare sau ameliorare se depun la cabinetul de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă care are în evidenta persoana în cauza și devin componente ale dosarului medical.

29. La termenul de revizuire pensionarul de invaliditate are obligația să se prezinte fără a fi citat la cabinetul de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă care îl are în evidenta, în vederea revizuirii medicale.

30. Cabinetele de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă au obligația ca în primele 5 zile ale fiecărei luni sa comunice casei teritoriale de pensii invalizii pensionari neprezentati la revizuirea medicală periodică în cursul lunii precedente, pentru suspendarea pensiei conform legii.

31. Dacă pensionarul de invaliditate este netransportabil și justifica acest fapt prin acte oficiale, el este obligat sa anunțe din timp cabinetul de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă. Expertizarea se va face pe baza documentelor medicale oficiale recente pe care acesta le va trimite în timp util cabinetului de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă în evidenta căruia se afla. Medicul expert al asigurărilor sociale poate dispune efectuarea anchetei sociale.

32. Revizuirea medicală a persoanelor internate pe lungă durata în spitale sau sanatorii se va face pe baza foii de observatie, întocmită de medicul curant și contrasemnata de șeful secției și de directorul unității sanitare, care conține elementele necesare revizuirii medicale.

33. Dacă pensionarul invalid se prezintă cu întârziere la revizuirea medicală și fără motive justificate, decizia de expertiza medicală se aplică din prima zi a lunii următoare aceleia în care a fost emisă.

34. Pentru cazurile cu o problematica medico-socială deosebită și pentru invalizii prin boli psihice, în ultimele 10 zile de valabilitate a deciziei lucrătorul social va efectua investigații sociale la domiciliu sau va proceda la convocarea bolnavului pe bază de citație, preintampinandu-se astfel măsurile administrative legale de suspendare a pensiei.

35. În situația în care apar dificultăți în aprecierea capacității de muncă, în stabilirea cauzei și a datei ivirii invaliditatii se poate solicita avizul de specialitate al Institutului Național de Expertiza Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă (I.N.E.M.R.C.M.).

III. Referitor la contestarea deciziei medicale

36. Deciziile medicale emise pentru cazurile noi sau cele revizuite de către medicii experți ai asigurărilor sociale de la cabinetele de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă teritoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la oficiile de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă județene sau ale sectoarelor municipiului București.

Pot face obiectul contestației gradul de invaliditate acordat, cauza invaliditatii, data ivirii invaliditatii și valabilitatea deciziei emise de cabinetul de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă.

Contestația se depune la cabinetul de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă, care a făcut expertizarea sau revizuirea medicală; acestea au obligația de a înainta cererea în termen de 10 zile de la data înregistrării, împreună cu dosarul medical oficiului de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă județean/al sectoarelor municipiului București.

Medicii experți ai asigurărilor sociale de la oficiile de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă județene/ale sectoarelor municipiului București rezolva contestația în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia.

37. Medicul expert de la oficiul de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă, după convocarea bolnavului prin citație, examinarea lui și a documentației din dosarul medical, emite decizia medicală corespunzătoare.

Pentru soluționarea contestației medicii experți ai asigurărilor sociale de la oficiile de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă pot consulta Institutul Național de Expertiza Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă (INEMRCM).

Reexpertizarea se face după aceleași criterii ca și expertizarea medicală.

Dacă prin decizia emisă se rezolva favorabil contestația, bolnavul fiind încadrat într-un grad superior de invaliditate, noua decizie înlocuiește pe cea care face obiectul contestației, cu valabilitate de la aceeași dată; în situația în care se respinge contestația, iar bolnavul este încadrat într-un grad inferior de invaliditate, decizia de expertiza medicală se aplică începând cu luna următoare aceleia în care a fost emisă; când se menține același grad de invaliditate se păstrează elementele și valabilitatea deciziei anterioare.

38. Medicul expert de la oficiul de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă emite decizia în același număr de exemplare prevăzut la pct. 23, din care un exemplar se înmânează, sub semnătura, persoanei reexpertizate sau reprezentantului acesteia, iar restul, împreună cu dosarul medical, se returnează în termen de 10 zile cabinetului de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă, care are în evidenta pensionarul, care va proceda în consecința.

39. Oficiile de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă județene și ale sectoarelor municipiului București au obligația de a efectua reexpertizarea cazurilor stabilite, prin control propriu sau la solicitarea organelor de control ale CNPAS, precum și la sesizarea părții interesate.

În cadrul activității de control aceste oficii pot solicita avizul de specialitate al I.N.E.M.R.C.M.

Decizia emisă de oficiul de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă, ca urmare a acțiunii de control, se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare. Despre modul de soluționare va fi informat organul de control al CNPAS sau partea interesată, după caz.

În caz de neprezentare a pensionarului la reexpertizare, pentru evitarea achitării unor drepturi bănești necuvenite, după ce s-au cercetat motivele neprezentarii, oficiul de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă va anunța casa teritorială de pensii pentru luarea măsurilor legale.

40. Decizia emisă de medicul expert al asigurărilor sociale de soluționare a contestației cu privire la gradul de invaliditate poate fi contestată la instanța judecătorească competența, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia.

41. Deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă care le-a emis, la sesizarea părții interesate sau a organelor de control ale CNPAS.

IV. Referitor la recuperarea capacității de muncă

42. Programul medical de recuperare se integreaza în ansamblul ingrijirilor necesare în vederea refacerii stării de sănătate și restabilirii capacității de muncă, iar sarcina realizării lui revine tuturor unităților de asistență medicală ambulatorie și spitaliceasca.

43. Recuperarea vizează în primul rând persoanele care sunt în incapacitate temporară de muncă și care prezintă suficiente resurse functionale restante și prognosticul favorabil de evoluție pentru a le permite readaptarea și reincadrarea în munca.

44. Acțiunile medicale de recuperare trebuie instituite cat mai curând și aplicate până la refacerea capacității de muncă de către medicul de familie sau de cel de specialitate din unitățile de asistență medicală în colaborare cu medicii experți ai asigurărilor sociale.

45. În funcție de natura, stadiul de evoluție și prognosticul bolii, programul de recuperare este individualizat, cuprinzând toate măsurile medicale, precum și unele măsuri cu caracter social și profesional, eșalonate pe etape, necesare restabilirii functionale sau achiziționării abilităților necesare.

Pentru a se asigura o conduita unitară fiecare plan de recuperare va cuprinde, în raport de natura deficiențelor functionale, următoarele indicații:

a) recomandări medicale terapeutice și unitățile sanitare care le efectuează;

b) măsuri ortopedico-chirurgicale reparatorii, cu precizarea unității medicale ce le va efectua și durata de aplicare;

c) proceduri fiziokinetobalneoergoterapeutice și de gimnastica medicală, cu indicarea etapelor, duratei și a unităților unde se aplică tratamentele respective;

d) protezare (unitățile indicate pentru confecționarea protezelor, ortezelor etc.);

e) recomandări socioprofesionale și modul de rezolvare.

46. Responsabilitatea realizării planului de recuperare revine în egala măsura medicului expert al asigurărilor sociale și medicului curant care a îngrijit bolnavul și care are obligația de a colabora cu celelalte cabinete (secții) de specialitate care participa la actul recuperator complex aplicat bolnavului.

47. Pentru persoanele la care se propune prelungirea concediului medical peste 90 de zile, planul de recuperare se include în documentarul medical respectiv. Medicul expert de la cabinetul de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă și, respectiv, după caz, cel de la oficiul de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă, care urmează sa aprobe prelungirea concediului medical, verifica modul de întocmire a planului de recuperare, după caz, îl imbunatateste sau îl completează în vederea stabilirii celor mai adecvate metode și mijloace recuperatorii.

48. Pentru persoanele care sunt propuse în vederea încadrării într-un grad de invaliditate, planul de recuperare va face parte integrantă din documentarul de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă. Și în acest caz medicul expert de la unitatea de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă analizează și completează planul, dacă este necesar.

49. Pentru persoanele la care s-a recomandat schimbarea locului de muncă se vor stabili indicații de recuperare în cadrul dispensarizării efectuate de medicul de la dispensarul medical de la locul de muncă sau de medicul de familie.

50. La ieșirea din spital a bolnavilor în convalescenta prelungită, prin boli cronice ale aparatului respirator, boli cardiovasculare, boli psihice, ale aparatului locomotor, traumatisme etc. medicul curant are responsabilitatea recomandarii acțiunilor pe care bolnavul le va continua, măsuri pe care le va consemna detaliat în biletul de ieșire din spital și care devin parte componenta a planului de recuperare.

Măsuri de recuperare se vor stabili la toate cazurile dispensarizate, de către medicul de specialitate care a avut bolnavul în tratament, în colaborare cu medicul de familie, urmărindu-se eficienta acțiunilor aplicate.

51. Indicațiile cu caracter socioprofesional se stabilesc de către medicii experți ai asigurărilor sociale de la cabinetele de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă teritoriale.

52. În scopul prevenirii agravarilor și al recuperării capacității de muncă, în sistemul public asigurații pot beneficia de:

a) indemnizații pentru trecerea temporară în alta munca (cel mult 90 de zile);

b) indemnizații pentru reducerea timpului de muncă (cel mult 90 de zile);

c) ajutoare pentru procurarea de proteze, orteze și alte produse ortopedice, care nu sunt suportate, potrivit legii, de la asigurările sociale de sănătate;

d) tratament balnear care nu este suportat, potrivit legii, de la asigurările sociale de sănătate;

e) reabilitare profesională.

53. Asigurații aflați în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai mare de 90 de zile, precum și pentru pensionării de invaliditate pot beneficia de tratament balnear și reabilitare profesională în conformitate cu prevederile programului individual de recuperare.

Modalitățile de stabilire și acordare a ajutoarelor și indemnizațiilor pentru procurarea de proteze, orteze și alte produse ortopedice se stabilesc prin lege.

54. Pentru asigurații aflați în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai mare de 90 de zile și pentru pensionării de invaliditate, medicul expert al asigurărilor sociale are responsabilitatea principala pentru întocmirea programului individual de recuperare în funcție de natura, stadiul, prognosticul bolii, structurat pe etape.

Programul individual de recuperare este obligatoriu și se realizează de către organele competente.

După fiecare etapa prevăzută în programul individual de recuperare asigurații sunt supuși reexaminarii medicale. În funcție de rezultatele acesteia medicul expert al asigurărilor sociale, după caz, actualizează programul individual de recuperare, recomanda reluarea activității profesionale sau propune pensionarea de invaliditate.

Asigurații care și-au redobândit capacitatea de muncă total sau parțial se pot reincadra în munca potrivit recomandărilor medicului expert al asigurărilor sociale cu sprijinul caselor teritoriale de pensii și al agențiilor pentru ocupare și formare profesională.

55. Durata tratamentului balnear este de 15-21 de zile și se va stabili de medicul expert al asigurărilor sociale în funcție de afecțiune, stadiul ei și de natura tratamentului. La recomandarea tratamentului balnear se vor avea în vedere contraindicatiile generale și speciale.

Pentru asigurații aflați în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai mare de 90 de zile și pentru pensionării de invaliditate contravaloarea biletelor de tratament balnear se suporta integral din bugetul de asigurări sociale.

Pot beneficia de tratament balnear și alte categorii de asigurați, în limitele fondului alocat pentru tratament balnear, cu suportarea de către beneficiar a unei părți din costul biletului.

Criteriile pe baza cărora se acordă biletele pentru tratament balnear, precum și nivelul cotei de participare individuală a asiguraților se aproba anual de CNPAS.

56. Pensionării de invaliditate sunt obligați să urmeze programele recuperatorii indicate de medicul expert al asigurărilor sociale, în vederea reintegrarii socioprofesionale.

Neîndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (1), din culpa proprie, atrage suspendarea plății pensiei începând cu luna următoare constatării.

Suspendarea plății pensiei încetează în momentul reluării programului de recuperare.

57. În activitatea de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă se vor utiliza formularele prevăzute în anexele nr. 21-38 la prezentele norme.

D. Alte drepturi de asigurări sociale

I. Dispoziții generale

1. În afară pensiilor asigurații din sistemul public au următoarele drepturi de asigurări sociale:

a) indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afară muncii, boli profesionale și accidente de muncă;

b) indemnizație pentru reducerea timpului de muncă cu o pătrime din durata normală, indemnizație pentru trecerea temporară în alta munca, indemnizație pentru carantina;

c) tratament balnear care nu este suportat, potrivit legii, de la asigurările sociale de sănătate;

d) reabilitare profesională;

e) indemnizație de maternitate;

f) indemnizație pentru creșterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav;

g) ajutor de deces.

2. În cazul în care, la data solicitării prestației, stagiul de cotizare prevăzut de lege nu este constituit integral, dreptul se deschide la termenele prevăzute de lege, se calculează și se plătește în luna următoare achitării integrale a obligațiilor restante și a majorărilor de întârziere aferente, de către angajator (partea angajatorului și a angajatului) sau de către persoana asigurata individual, după caz.

3. Indemnizațiile pe care plătitorii de drepturi de asigurări sociale le achită fără îndeplinirea stagiului minim de cotizare și pe care aceștia le decontează cu bugetul asigurărilor sociale de stat reprezintă sume încasate necuvenit, care constituie debite ce urmează să fie recuperate potrivit legii.

4. Plătitori de drepturi de asigurări sociale, în sensul dispozițiilor prezentei legi, sunt, după cum urmează:

a) persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea personalul angajat pe bază de contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia, precum și persoanele juridice la care își desfășoară activitatea funcționarii publici au și calitatea de angajator;

b) persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea personalul încadrat în munca pe bază de convenții civile de prestări de servicii au și calitatea de angajator;

c) autoritatea electiva, executivă, legislativă sau judecătorească în cadrul căreia își desfășoară activitatea în funcții elective sau sunt numite persoane, pe durata mandatului au și calitatea de angajator;

d) organizațiile cooperației meșteșugărești unde își desfășoară activitatea membrii cooperatori au și calitatea de angajator;

e) persoanele juridice sau fizice prestatoare ale cursurilor de calificare, recalificare, perfecționare sau ale altor forme de pregătire profesională pentru somerii care, din cauza accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale produse din vina prestatorului, suporta o incapacitate temporară de muncă mai mare de 3 zile au și calitatea de angajator;

f) instituția care administrează Fondul pentru plata ajutorului de șomaj;

g) casele teritoriale de pensii.

5. a) Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boala profesională și accident de muncă se plătește din prima zi lucrătoare din concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă acordat asiguraților prevăzuți la art. 5 alin. (1) pct. I - angajaților cu contract individual de muncă pe durata nedeterminată și funcționarilor publici -, pct. II, III și alin. (2) din lege;

b) Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boala profesională, accident de muncă, urgenta medico-chirurgicală, stabilite prin lege (include și unele forme de cancer), tuberculoza sau boala infectocontagioasa din grupa A, stabilită prin lege (include și infectia HIV), se plătește din prima zi lucrătoare din concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă acordat asiguraților prevăzuți la art. 5 alin. (1) pct. I - angajaților cu contract individual de muncă pe durata determinata -, pct. IV, V și VI din lege;

c) Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă se suporta potrivit art. 101 alin. (1) și art. 102 de către angajator sau de bugetul asigurărilor sociale de stat pentru zilele lucrătoare din duratele exprimate în zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă, socotite din prima zi de incapacitate;

d) Prin primele 3 zile de incapacitate temporară de muncă pentru care, potrivit art. 101 alin. (2) din lege, nu se acordă indemnizația de asigurări sociale, se înțelege primele 3 zile lucrătoare, socotite de la data ivirii incapacității;

e) Duratele de acordare a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă prevăzute la art. 103 și 104 din lege se exprima în zile calendaristice, socotite din prima zi de incapacitate.

6. Indemnizațiile de asigurări sociale și ajutorul de deces se plătesc pe baza cererii-tip privind solicitarea drepturilor de asigurări sociale și a celorlalte acte prevăzute de lege.

7. Modelul cererii-tip privind solicitarea drepturilor de asigurări sociale este cel cuprins în anexa nr. 39 la prezentele norme.

8. Cererea-tip privind solicitarea drepturilor de asigurări sociale se depune la casele teritoriale de pensii:

a) de către angajatori și instituția care administrează bugetul pentru plata ajutorului de șomaj, o dată cu "Declarația privind evidenta nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat";

b) de către celelalte categorii de asigurați, la data solicitării prestației.

9. Pentru drepturile de asigurări sociale aflate în plata la data intrării în vigoare a prezentei legi cererea-tip va conține mențiuni privind calitatea beneficiarului, natura și data deschiderii dreptului aflat în plata.

10. Plătitorii de drepturi de asigurări sociale au obligația sa elibereze asiguratului adeverințe din care să rezulte numărul de zile de concediu medical avute în ultimele 12/24 de luni, precum și durata contractului de muncă, în cazul asiguraților salariați, în vederea acordării certificatelor de concediu medical.

11. Beneficiază concomitent de prestații pentru același risc asigurat numai pensionării de invaliditate și asigurații aflați în incapacitate temporară de muncă pe o durată mai mare de 90 de zile, care urmează tratament balnear și programul de reabilitare profesională.

12. Indemnizațiile de asigurări sociale, cu excepția celor acordate pentru creșterea copilului, se calculează și se plătesc în baza certificatelor de concediu medical, care constituie ordin de plată și care se eliberează pe durate exprimate în zile calendaristice.

Competența emiterii certificatelor de concediu medical se stabilește de Ministerul Sănătății și Familiei.

13. Pentru întocmirea corecta a evidentelor privind obligațiile de asigurări sociale pe luna respectiva și, după caz, a statelor de plată a salariilor ori a documentelor de plată a drepturilor bănești ce se suporta din Fondul pentru plata ajutorului de șomaj, asigurații au obligația de a înștiința plătitorii de drepturi asupra acordării concediilor medicale.

II. Referitor la indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă (Secțiunea 1 capitolul V din lege)

14. Concediile medicale pentru incapacitate temporară de muncă se acordă pe o durată de cel mult 180 de zile în interval de un an, socotite de la prima zi de imbolnavire. Începând cu a 91-a zi concediul medical se poate prelungi până la 180 de zile, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

15. Durata de acordare a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă este mai mare în cazul unor boli speciale și se diferențiază astfel:

a) un an, în intervalul ultimilor 2 ani pentru tuberculoza pulmonara și unele boli cardiovasculare, stabilite conform art. 103 alin. (3) lit. a) din lege;

b) un an, cu drept de prelungire până la un an și jumătate, de către medicul expert al asigurărilor sociale, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoza meningeala, peritoneala și urogenitala, inclusiv a glandelor suprarenale, precum și pentru SIDA și cancer de orice tip, în funcție de stadiul bolii;

c) un an și jumătate, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoza pulmonara operata și osteoarticulara;

d) 6 luni, cu posibilitatea de prelungire până la maximum un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru alte forme de tuberculoza extrapulmonara, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

16. Asigurații bolnavi care prezintă unele boli cardiovasculare, stabilite conform art. 103 alin. (3) lit. a) din lege, precum și SIDA sau cancer de orice tip, în funcție de stadiul bolii, stabilite conform art. 103 alin. (3) lit. b) din lege, au dreptul la un concediu medical de până la 12 luni, respectiv un an și jumătate, fără avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

III. Referitor la prestațiile pentru prevenirea imbolnavirilor și recuperarea capacității de muncă (Secțiunea a 2-a capitolul V din lege)

17. Concediul medical privind reducerea timpului de muncă cu o pătrime din durata normală de lucru sau indemnizația pentru trecerea temporară în alta munca, din cauza bolii sau accidentului, se acordă pe o durată de cel mult 90 de zile calendaristice într-un an calendaristic, în una sau mai multe etape.

18. Indemnizația pentru reducerea timpului de muncă cu o pătrime din durata normală de lucru se acordă următoarelor categorii de asigurați:

a) persoane care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă și funcționari publici;

b) persoane care își desfășoară activitatea în funcții elective sau sunt numite în cadrul autorității executive, legislative sau judecătorești, pe durata mandatului;

c) membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești.

19. Indemnizația pentru carantina se acordă asiguraților cărora li se interzice continuarea activității din cauza unor boli contagioase, pe durata stabilită în certificatul eliberat de inspectoratul teritorial de sănătate publică.

20. Asigurații care au beneficiat de concediu medical mai mare de 90 de zile și pensionării de invaliditate pot beneficia de tratament balnear și reabilitare profesională, pe baza programului individual de recuperare stabilit de medicul expert al asigurărilor sociale. Programul individual de recuperare este obligatoriu, iar dreptul la aceste prestații se suspenda în cazul în care asigurații nu urmează sau nu respecta programul stabilit.

IV. Referitor la indemnizația de maternitate (Secțiunea a 3-a capitolul V din lege)

21. Concediile medicale pentru maternitate se acordă pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, dintre care 63 de zile înainte de naștere (concediu de sarcina) și 63 de zile după naștere (concediu de lehuzie), care se pot compensa între ele, în funcție de recomandarea medicului și de opțiunea persoanei beneficiare.

22. În cazul în care copilul se naște mort sau moare după naștere, în perioada de lehuzie indemnizația de maternitate cuvenită se acordă pe toată durata concediului de maternitate.

23. Femeile cu handicap asigurate beneficiază de concediu pentru sarcina începând cu luna a 6-a de sarcina, dacă prezintă certificatul de persoana cu handicap. Concediul medical pentru maternitate se plătește în baza cererii-tip privind solicitarea drepturilor de asigurări sociale și, după caz, a certificatului de persoana cu handicap emis în condițiile legii.

V. Referitor la concediul și indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav (Secțiunea a 4-a capitolul V din lege)

24. Concediul medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de până la 7 ani și a copilului cu handicap în vârsta de până la 18 ani pentru afecțiuni intercurente se acordă pentru perioadele și afecțiunile prevăzute de lege.

25. Părintele sau sustinatorul legal care beneficiază de indemnizație are obligația sa depună lunar plătitorului de drepturi declarație pe propria răspundere, care să ateste ca celălalt părinte nu exercita concomitent același drept.

26. Indemnizația se plătește pe baza cererii-tip privind solicitarea dreptului de asigurări sociale, a livretului de familie sau a certificatului de naștere al copilului și, după caz, a certificatului de persoana cu handicap, emis în condițiile legii.

VI. Referitor la concediul și indemnizația pentru creșterea copilului (Secțiunea a 4-a capitolul V din lege)

27. Beneficiază, la cerere, de indemnizația pentru creșterea copilului, optional, unul dintre părinți sau sustinatorul legal, dacă solicitantul îndeplinește condițiile de stagiu de cotizare prevăzute de lege.

28. Concediul pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani se acordă, la cerere, pe baza livretului de familie sau a certificatului de naștere al copilului.

29. Concediul pentru creșterea copilului cu handicap până la împlinirea vârstei de 3 ani se acordă, la cerere, pe baza livretului de familie sau a certificatului de naștere al copilului și a certificatului de persoana cu handicap, emis în condițiile legii.

30. Tatăl sau sustinatorul legal, care solicită indemnizația pentru creșterea copilului, în decurs de 126 de zile, calculate de la data nașterii copilului, are obligația sa depună plătitorului de drepturi o declarație pe propria răspundere, din care să rezulte ca mama copilului nu beneficiază de concediu de maternitate.

31. Părintele sau sustinatorul legal, care beneficiază de indemnizație pentru creșterea copilului, are obligația sa depună lunar plătitorului de drepturi:

a) declarație pe propria răspundere, care să ateste ca celălalt părinte nu exercita concomitent același drept;

b) declarație pe propria răspundere că nu desfășoară activități din care să obțină venituri.

32. Indemnizația se plătește pe baza cererii-tip privind solicitarea dreptului de asigurări sociale, a livretului de familie sau a certificatului de naștere al copilului și, după caz, a certificatului de persoana cu handicap.

VII. Referitor la ajutorul de deces (Secțiunea a 5-a capitolul V din lege)

33. Ajutorul de deces se acordă în cazul decesului asiguratului, al pensionarului sau al unui membru de familie care nu are un drept propriu de asigurări sociale și se afla în întreținerea titularului la data decesului.

34. În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului ajutorul de deces se achită unei singure persoane care poate fi, după caz:

a) soțul supraviețuitor;

b) copilul;

c) părintele;

d) tutorele;

e) curatorul;

f) moștenitorul.

35. În lipsa solicitării din partea persoanelor menționate mai sus ajutorul de deces se achită celui care dovedește cu acte ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces.

36. În sensul legii, membru de familie aflat în întreținerea titularului poate fi:

a) soțul/sotia;

b) copiii proprii, copiii adoptati, copiii aflați în plasament familial sau cei încredințați spre creștere și educare familiei, în vârsta de până la 18 ani sau, dacă își continua studiile, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani, copiii indiferent de vârsta, aflați în întreținere, dacă au devenit inapti pentru munca din cauza stării de sănătate înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, respectiv 26 de ani;

c) părinții și bunicii oricăruia dintre soți.

37. Dovada ca membrul de familie s-a aflat în întreținerea asiguratului sau a pensionarului se face prin declarație pe propria răspundere.

38. În cazul decesului copilului inapt pentru munca, indiferent de vârsta, prestația se acordă cu condiția prezentării certificatului de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap sau, în lipsa acestuia, a actului medical vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atesta boala care l-a făcut inapt pentru munca și data ivirii acesteia.

39. Ajutorul de deces se acordă pe baza următoarelor acte:

a) cerere-tip privind solicitarea drepturilor de asigurări sociale;

b) certificat de deces - în original și copie;

c) actul de identitate al solicitantului;

d) acte de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte gradul de rudenie cu decedatul, sau, după caz, actul care atesta calitatea de moștenitor, tutore, curator;

e) acte din care să rezulte ca s-au suportat cheltuieli ocazionate de deces;

f) certificatul de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap sau actul medical prin care se atesta boala care l-a făcut inapt pentru munca pe copil și data ivirii acesteia.

40. După efectuarea plății ajutorului de deces plătitorul de drepturi de asigurări sociale are obligația de a înscrie pe versoul certificatului de deces original mențiunea "ACHITAT", data, semnătura și ștampila.

VIII. Referitor la alte dispoziții privind drepturile de asigurări sociale (Secțiunea a 6-a capitolul V din lege)

Calculul și plata indemnizațiilor de asigurări sociale

41. Media zilnica a bazei de calcul al indemnizațiilor de asigurări sociale de stat se determina ca raport între media veniturilor lunare din ultimele 6 luni, pentru care s-a achitat contribuția individuală de asigurări sociale în lunile respective, potrivit prevederilor art. 23 din lege și numărul de zile lucrătoare din luna producerii riscului, stabilit în funcție de confesiunea religioasă a asiguratului.

42. Cuantumul indemnizațiilor de asigurări sociale este egal cu produsul dintre media zilnica și procentele prevăzute de lege, multiplicat cu numărul de zile lucrătoare din concediul medical sau concediul pentru creșterea copilului, astfel:

suma veniturilor din ultimele 6 luni pentru care s-a achitat C.A.S.

6

x

procent

x

numărul de zile lucrătoare din concediul medical

numărul de zile lucrătoare din luna în care se acordă concediul

43. Cuantumul indemnizației pentru trecerea temporară în alta munca este de cel mult 25% din baza de calcul al indemnizațiilor de asigurări sociale.

44. Baza de calcul al indemnizațiilor de asigurări sociale cuvenite asiguraților care realizează venituri exprimate în valută se constituie din media din ultimele 6 luni anterioare producerii riscului, a acestor venituri, transformate în lei la cursul de schimb valutar oficial din ziua achitării contribuției individuale de asigurări sociale din lunile respective, potrivit art. 17 alin. (2) din lege.

45. În cazul în care baza de calcul al indemnizațiilor de asigurări sociale cuprinde și perioade anterioare datei intrării în vigoare a legii, la calculul indemnizațiilor se iau în considerare, pentru aceste perioade, veniturile lunare care, potrivit legislației anterioare, ar fi constituit baza de calcul al drepturilor respective, astfel:

a) Baza de calcul al indemnizației pentru concediul de maternitate cuvenită femeilor care nasc în intervalul de 9 luni de la data încetării plății contribuției de asigurări sociale se determina asupra veniturilor pentru care s-a achitat contribuția individuală de asigurări sociale în ultimele 6 luni anterioare pierderii calității de asigurat, cu condiția îndeplinirii stagiului minim de cotizare prevăzut de lege pentru deschiderea dreptului, sau asupra veniturilor care potrivit legislației anterioare ar fi constituit baza de calcul al dreptului.

b) În cazul în care baza de calcul al indemnizațiilor de asigurări sociale se constituie și din perioade anterioare intrării în vigoare a legii, la calculul drepturilor de asigurări sociale se iau în considerare veniturile lunare care potrivit legislației anterioare ar fi constituit baza de calcul al drepturilor și se cumulează cu veniturile lunare pentru care s-a achitat contribuția individuală de asigurări sociale în lunile respective, potrivit legii.

c) Baza de calcul al indemnizațiilor de asigurări sociale cuvenite șomerilor, în situația prevăzută la lit. b) se constituie din salariul de baza și sporurile cu caracter permanent prevăzute în contractele individuale de muncă și/sau din sumele cu titlu de drepturi bănești, ce se suporta din Fondul pentru plata ajutorului de șomaj, de care au beneficiat anterior intrării în vigoare a legii, precum și din cuantumul lunar al acestor drepturi, pentru care s-a achitat contribuția de asigurări sociale după data sus-menționată.

d) În cazul în care veniturile asigurate, respectiv salariul de baza din perioadele anterioare intrării în vigoare a legii, care constituie baza de calcul al indemnizațiilor de asigurări sociale potrivit lit. b), au fost majorate în ultimele 6 luni, se vor lua în considerare în cuantumul avut în luna anterioară majorării. Fac excepție de la aceasta prevedere situațiile în care creșterea salariului de baza a fost efect al majorării salariului minim pe țara, al renegocierilor potrivit contractelor colective de muncă, valabil reprezentate și înregistrate, sau al aplicării unor legi speciale de salarizare.

46. Baza de calcul al indemnizațiilor se stabilește, potrivit legii, la data producerii riscului sau la data solicitării dreptului, după caz.

Prin data producerii riscului se înțelege:

a) prima zi de concediu medical înscrisă în certificatul medical pentru incapacitate temporară de muncă, reducerea cu o pătrime a programului normal de lucru, trecerea temporară în alta munca, carantina sau îngrijirea copilului bolnav până la 7 ani, respectiv până la 18 ani, în cazul copilului cu handicap;

b) prima zi de concediu medical pentru sarcina sau, după caz, data producerii nașterii, pentru concediul de maternitate;

c) data nașterii copilului sau, după caz, data solicitării dreptului pentru creșterea copilului în vârsta de până la 2 ani și, respectiv, 3 ani.

d) data decesului, în cazul ajutorului de deces, iar acesta se acordă în cuantumul comunicat de CNPAS, valabil la data decesului.

47. Indemnizațiile de asigurări sociale cuvenite asiguraților care se regăsesc în doua sau mai multe situații prevăzute la art. 5 din lege și care desfășoară activitate în mai multe unități, fiind asigurați în fiecare conform legii, se calculează și se plătesc, după caz, de fiecare angajator sau de casa teritorială de pensii.

În aceste cazuri se vor depune certificatul medical în original și celelalte acte necesare în vederea calculării și achitării dreptului de asigurări sociale aferent venitului asigurat cel mai mare și copiile legalizate, pentru restul situațiilor.

48. Ajutorul de deces se achită de un singur plătitor de drepturi de asigurări sociale.

49. Drepturile de asigurări sociale aflate în plata la data intrării în vigoare a legii se achită pe duratele și în procentele prevăzute de lege, aplicate la baza de calcul prevăzută de lege la data deschiderii dreptului, dacă acestea îl avantajeaza pe beneficiar, astfel:

a) în cazul concediului de maternitate indemnizația cuvenită se acordă pe o durată de 126 de zile;

b) în cazul concediului medical pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de unele boli cardiovasculare prevăzute la art. 103 alin. (3) lit. a) din lege sau de SIDA și cancer de orice tip, prevăzute la art. 103 alin. (3) lit. b) din lege, indemnizația cuvenită se acordă pe duratele prevăzute de aceleași texte de lege;

c) cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă sau accident în afară muncii, precum și indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav, acordate asiguraților care aveau la data deschiderii dreptului o vechime în munca mai mica de 5 ani, devine 75%, respectiv 85%, din baza de calcul prevăzută de lege la data deschiderii dreptului;

d) cuantumul indemnizațiilor pentru maternitate acordate asiguratelor cu o vechime în munca sub 12 luni devine 85% din baza de calcul constituită potrivit legislației în vigoare la data deschiderii dreptului;

e) cuantumul indemnizațiilor pentru îngrijirea copiilor în vârsta de până la 2 ani sau a copilului cu handicap până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, acordate persoanelor asigurate din sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, devine 85% din baza de calcul constituită potrivit legislației în vigoare la data deschiderii dreptului;

f) cuantumul indemnizațiilor pentru SIDA și cancer de orice tip este de 100% din baza de calcul constituită potrivit legislației în vigoare la data deschiderii dreptului;

g) în restul situațiilor cuantumul drepturilor de asigurări sociale aflate în plata la data intrării în vigoare a legii nu se modifica;

h) cuantumul indemnizațiilor de asigurări sociale, stabilite anterior intrării în vigoare a legii asupra veniturilor exprimate în valută, se menține la nivelul contravalorii în lei a indemnizațiilor respective, rezultată din aplicarea cursului de schimb valutar oficial din data achitării drepturilor cuvenite pentru luna anterioară intrării în vigoare a legii.

50. O dată cu actualizarea pensiilor potrivit art. 81 din lege se indexează și următoarele indemnizații de asigurări sociale:

a) indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, din a 91-a zi de concediu medical;

b) indemnizația de maternitate, din a 91-a zi de concediu de maternitate;

c) indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav, precum și cea pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani sau a copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, din a 91-a zi de plată.

51. Drepturile de asigurări sociale care s-au născut anterior situației de încetare a activității angajatorului sau înainte de expirarea termenului pentru care a fost încheiat contractul individual de muncă se achită din bugetul asigurărilor sociale de stat.

52. În vederea preluării în plata din fondurile de asigurări sociale de stat a drepturilor care s-au născut anterior situațiilor sus-menționate angajatorii sau, după caz, persoanele interesate depun următoarele acte la casele teritoriale de pensii:

a) lista angajaților aflați în plata de indemnizații de asigurări sociale;

b) situația plății lunare a drepturilor până la data depunerii documentației;

c) carnetele de muncă ale angajaților respectivi, în care s-a înscris temeiul legal al încetării raportului de muncă;

d) actele medicale și alte acte prevăzute de lege pentru acordarea drepturilor;

e) în cazul expirării termenului pentru care a fost încheiat contractul individual de muncă se mai depune și copia de pe contractul individual de muncă, cu viza inspectoratului teritorial al muncii;

f) în cazul încetării activității angajatorului se mai depune și unul dintre următoarele acte:

- actul oficial care atesta începerea procedurii de încetare a activității angajatorului (încheierea judecătorului-sindic, hotărârea adunării generale a acționarilor, rămasă definitivă, privind lichidarea administrativă);

- copie legalizată de pe certificatul de încheiere privind radierea din registrul comerțului (pentru angajatori, agenți economici);

- confirmarea scrisă a expirării valabilității sau a anulării autorizației de funcționare sau a autorizației de libera practica (pentru angajatori, persoane fizice);

- procesul-verbal de insolvabilitate încheiat de casa teritorială de pensii în baza art. 93 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996 , cu modificările ulterioare;

- copie legalizată de pe actul de desființare a organizației cooperației meșteșugărești;

- confirmarea scrisă a expirării mandatului exercitat în cadrul autorității elective, executive, legislative sau judecătorești;

- orice alte acte prevăzute de legislația în materie în vigoare la data încetării activității angajatorului.

53. În cazul persoanelor care, înainte de a ocupa funcții elective sau de a fi numite în cadrul autorității executive, legislative sau judecătorești, au fost angajate cu contract individual de muncă a cărui executare se suspenda, pe durata exercitării mandatului, potrivit unei legi speciale, indemnizațiile de asigurări sociale cuvenite la data expirării mandatului se plătesc de către angajatori, în condițiile legii (dacă aceștia nu și-au încetat activitatea), în cuantumurile stabilite la data deschiderii dreptului.

54. Casele teritoriale de pensii, după verificarea legalității acordării dreptului, vor efectua plata direct asiguraților, potrivit legii.

55. Drepturile preluate la încetarea activității angajatorilor sau la expirarea termenului pentru care a fost încheiat contractul individual de muncă și achitate din fondurile asigurărilor sociale de stat și care, potrivit legii, trebuiau să fie suportate din fondurile angajatorilor se recuperează ulterior de către casele teritoriale de pensii, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

56. Perioadele în care casele teritoriale de pensii achită drepturile de asigurări sociale care au început sa curgă anterior încetării activității angajatorului sau concediului de maternitate cuvenit, în condițiile legii, femeilor care nasc în intervalul de 9 luni de la data pierderii calității de asigurat se asimilează stagiului de cotizare util la stabilirea dreptului la pensie pentru limita de vârsta, invaliditate și de urmaș.

57. În cazul în care sumele cu titlu de contribuție de asigurări sociale datorate lunar fondurilor de asigurări sociale de stat sunt mai mici decât sumele cu titlu de drepturi de asigurări sociale, pe care, potrivit legii, angajatorii le achită direct asiguraților, plătitorii de drepturi depun la casele teritoriale de pensii dispoziții de încasare împreună cu documentația necesară.

Casele teritoriale de pensii pe raza cărora se afla sediul plătitorului verifica documentația și dispun plata sumelor datorate din bugetul asigurărilor sociale de stat.

58. În cazul în care termenul de plată a indemnizației de asigurări sociale sau a ajutorului de deces expira într-o zi nelucrătoare, plata se considera în termen dacă este efectuată în ziua lucrătoare imediat următoare.

E. Dispoziții finale

1. Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale se recuperează, conform legii, pe baza deciziei emise de casele teritoriale de pensii, ce constituie titlu executoriu.

2. Operațiunile care fac obiectul art. 193 din lege, precum și modalitățile de încasare a sumelor rezultate ca urmare a aplicării comisionului de 3% prevăzut de lege vor fi stabilite prin decizie a președintelui Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale.

3. Plătitorii de drepturi de asigurări sociale și pensii calculează, rețin și virează impozitul, contribuția de asigurări de sănătate și orice alte obligații către alte fonduri, stabilite de legislația în vigoare la data efectuării plății.

4. Anexele 1.1-39*) fac parte integrantă din prezentele norme.