Legea nr. 128/1997

Funcțiile didactice sunt:

a) în învățământul preșcolar: educator/educatoare; institutor/institutoare;

b) în învățământul primar: invatator/invatatoare; institutor/institutoare;

c) în învățământul secundar: profesor, profesor-psihopedagog, maistru-instructor;

d) în învățământul special și în comisiile de expertiza complexa: educatoare/educator, invatator, invatator itinerant, institutor, profesor, profesor itinerant, profesor de educație specială, profesor-psihopedagog, profesor-psiholog școlar, profesor-logoped, maistru-instructor, invatator-educator, profesor-educator.

În unitățile conexe învățământului preuniversitar funcțiile didactice sunt:

a) în casele de copii: educatoare/educator, institutor-educator, invatator-educator, profesor-educator, profesor-logoped, psihopedagog;

b) în centrele și cabinetele de asistența psihopedagogică: profesor-psihopedagog, profesor-psiholog, profesor-sociolog;

c) în centrele logopedice interșcolare și în cabinetele școlare: profesor-logoped, cu calificarea în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie;

d) în casele corpului didactic: profesor-metodist, profesor-asociat;

e) în cluburile sportive școlare: profesor, antrenor;

f) în unitățile cu activități extrașcolare: educator/educatoare, invatator, institutor, profesor, maistru-instructor, antrenor.

Funcțiile didactice auxiliare sunt:

a) bibliotecar, documentarist, redactor;

b) informatician;

c) laborant;

d) tehnician;

e) pedagog-școlar;

f) instructor-animator, instructor de educație extrașcolară;

g) asistent social;

h) corepetitor.

Ministerul Învățământului, în colaborare cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, este autorizat ca, în funcție de dinamica învățământului, sa stabilească noi funcții didactice auxiliare.

Pentru ocuparea funcțiilor didactice trebuie îndeplinite următoarele condiții de studii:

a) pentru funcția de educator/educatoare în învățământul preșcolar - absolvirea cu examen de diploma a liceului pedagogic sau a unei școli echivalente, ori absolvirea cu diploma de licență sau de absolvire, urmată de un curs în domeniul psihopedagogic și metodic specific;

b) pentru funcția de invatator - absolvirea cu examen de diploma a liceului pedagogic, secția pentru învățători, sau a secției educatoare-învățători ori a unei școli echivalente;

c) pentru funcția de institutor - absolvirea cu examen de diploma a colegiului universitar pedagogic, a liceului pedagogic sau a unei școli echivalente, urmată de absolvirea unei instituții de învățământ superior de lungă sau de scurta durata ori de absolvirea cu diploma de licență sau de absolvire, urmată de un curs specific în domeniul psihopedagogic și metodic;

d) pentru funcția de profesor în învățământul gimnazial și în învățământul profesional - absolvirea, cu examen de licență ori examen de absolvire, a unei instituții de învățământ superior sau a unui colegiu pedagogic de profilul postului sau absolvirea cu diploma a cursurilor postuniversitare cu durata de cel puțin un an și jumătate, aprobate în acest scop de Ministerul Învățământului - studii aprofundate, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializare, în profilul postului, precum și îndeplinirea condiției cerute de

art. 68 din Legea învățământului nr. 84/1995 , republicată*);

e) pentru funcția de profesor în învățământul liceal și postliceal - absolvirea cu examen de licență a unei instituții de învățământ superior de lungă durata sau echivalenta acesteia, în profilul postului, sau absolvirea cu diploma a cursurilor postuniversitare cu durata de cel puțin un an și jumătate, aprobate în acest scop de Ministerul Învățământului - studii aprofundate, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializare, în profilul postului, precum și îndeplinirea condiției cerute de

art. 68 din Legea învățământului nr. 84/1995 ;

f) pentru funcția de maistru-instructor - absolvirea cu examen de diploma a unei școli postliceale în domeniu, precum și efectuarea unui stagiu de cel puțin 3 ani în domeniu; pentru aceasta funcție trebuie îndeplinită și condiția prevăzută la

art. 68 din Legea învățământului nr. 84/1995 .

--------------

Notă

*)

Legea învățământului nr. 84/1995

a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1996.

Pentru ocuparea funcțiilor didactice prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. d), în învățământul special trebuie îndeplinite, după caz, condițiile de studii menționate la alin. (1), precum și un stagiu atestat de pregătire teoretică și practica în educația specială.

Pentru ocuparea funcțiilor didactice din unitățile conexe învățământului preuniversitar trebuie îndeplinite, în mod corespunzător, condițiile de studii prevăzute la alin. (1).

Pentru ocuparea funcției de antrenor în cluburile sportive școlare, în palatele și în cluburile copiilor, se cere absolvirea cu diploma a unui liceu și a unei școli de antrenori ori a unei instituții de învățământ postliceal sau superior de profil, cu specializarea în ramura de sport respectiva și îndeplinirea condițiile prevăzute la

art. 68 din Legea învățământului nr. 84/1995 .

Posturile didactice pot fi ocupate cu personal titular, asociat sau suplinitor. Personalul didactic titular și cel asociat trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute la art. 7 și 8.

Posturile didactice se ocupa prin concurs. Concursul consta în probe scrise, la angajarea titularilor, din probe scrise sau orale, la angajarea suplinitorilor, din interviu și din prezentarea unui curriculum vitae, la angajarea personalului didactic asociat. Concursurile se organizează în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului învățământului, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 13.

Coordonarea metodologică a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învățământul de stat este asigurata de Ministerul Învățământului, iar organizarea și desfășurarea acestora, de către inspectoratele școlare, precum și de către unitățile de învățământ preuniversitar reprezentative, stabilite de Ministerul Învățământului.

Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice în învățământul particular se organizează de către unitatea școlară respectiva, în conformitate cu prevederile alin. (2).

Ordinea ocupării posturilor didactice din învățământul de stat este:

a) pretransferarea personalului didactic, la cerere, în aceeași localitate sau în localitatea unde își are domiciliul, în limitele aceluiași regim de mediu, în unități de învățământ echivalente sau într-o treapta inferioară de învățământ, respectând prevederile art. 7 și ale art. 13 alin. (5), care se aplică în mod corespunzător; dacă postul este solicitat de doua sau mai multe persoane, se organizează concurs;

b) transferarea personalului didactic titular disponibilizat prin restrangere de activitate sau prin desființarea unor unități școlare; transferul se efectuează în unități școlare echivalente sau într-o treapta inferioară de învățământ, în specialitate, în limitele aceluiași regim de mediu, rural sau urban, ori din mediul urban în mediul rural;

c) detasarea în interesul învățământului, prin concurs specific;

d) ocuparea, prin concurs, a posturilor declarate vacante;

e) detasarea, la cererea persoanelor interesate, prin concurs specific;

f) ocuparea, prin concurs, a posturilor rezervate și a posturilor rămase vacante în urma operațiunilor prevăzute la lit. a)-e), prin suplinire, prin cumul sau prin plata cu ora, de către personal suplinitor, titular sau asociat.

Anual, posturile declarate vacante din învățământul preuniversitar de stat și particular se aduc la cunoștința persoanelor interesate, cu cel puțin 30 de zile înaintea concursului, prin publicare în presa centrala, locală și prin afișare la inspectoratele școlare și la unitățile de învățământ respective.

Calendarul activităților prevăzute la alin. (1) și (2), tematica și condițiile de concurs se fac publice în fiecare an școlar, până la 15 noiembrie.

Lucrările privitoare la mobilitatea personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat sunt coordonate de o comisie, numita de inspectorul școlar general, având ca președinte un inspector școlar general adjunct. Componenta comisiei și atribuțiile acesteia se stabilesc prin regulament aprobat de ministrul învățământului.

Subiectele pentru probele scrise la concursurile organizate de inspectoratele școlare se stabilesc de Ministerul Învățământului. Subiectele pentru concursurile organizate de unitățile de învățământ particulare, autorizate provizoriu sau acreditate, se stabilesc de către acestea.

La concursurile organizate de inspectoratele școlare, lucrările scrise pentru ocuparea posturilor vacante din învățământul preuniversitar de stat se evalueaza de comisii, pe specialități, instituite la nivelul centrului universitar responsabil cu perfecționarea personalului din județele arondate.

La concursurile organizate de unitățile de învățământ, lucrările scrise pentru ocuparea posturilor vacante din învățământul preuniversitar de stat sau particular se evalueaza de comisii, pe specialități, instituite la nivelul unității școlare respective.

În învățământul de stat, validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice se face de către inspectoratul școlar. Angajarea pe post se face prin dispoziție a inspectorului școlar general. În învățământul particular, validarea concursurilor și angajarea pe post se fac de către conducerea unității și se comunică în scris inspectoratului școlar.

Reprezentanții sindicatelor recunoscute la nivel național au drept de acces la documentele comisiei prevăzute la alin. (1), după finalizarea acestora.

Cheltuielile pentru lucrările concursurilor sunt suportate de către organizatori.

Contestațiile privind rezultatele concursului pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învățământul de stat se adresează inspectoratului școlar, în termen de 10 zile de la comunicarea rezultatelor.

Contestațiile se soluționează prin reevaluarea lucrărilor în cauza de către o comisie stabilită de rectorul instituției de învățământ superior unde a fost facuta evaluarea lucrărilor. Din aceasta comisie nu pot face parte persoanele care au asigurat corectarea la concurs a lucrărilor. Hotărârea acestei comisii este definitivă.

Contestațiile privind rezultatele concursului în învățământul particular se adresează unității organizatoare. Comisia care le va analiza va fi alcătuită din alți membri decât cei care au corectat în concurs lucrările în cauza. Hotărârea comisiei de contestații este definitivă.

Prin restrangere de activitate se înțelege situația în care postul de educatoare, invatator, institutor și invatator-educator nu se mai încadrează în sistemul de normare privind efectivele de preșcolari sau de elevi prevăzute de lege.

Inspectoratul școlar are obligația de a face publică, prin afișare la inspectorat și la unitățile de învățământ vizate, lista posturilor supuse restrângerii de activitate, cu cel puțin 30 de zile înaintea declanșării procedurilor prevăzute la alin. (4) și (5).

În cazul profesorilor și al maiștrilor-instructori, restrangerea activității consta în diminuarea numărului de ore sub nivelul unei jumătăți de norma, fără posibilități de completare, în aceeași școala sau într-o școala apropiată, cu ore de specialitate sau de specialități înrudite, care pot fi predate de cadrul didactic în cauza.

În cazul restrângerii activității unei unități de învățământ, se renunța, în ordine, la:

a) activitatea prestată prin cumul, prin plata cu ora sau prin suplinire;

b) activitatea prestată de personalul didactic care îndeplinește condițiile legale de pensionare;

c) activitatea prestată de personalul didactic care solicită plecarea din unitate pe motivul restrângerii postului în specialitate.

În cazul în care restrangerea de activitate vizează doua sau mai multe persoane de aceeași specialitate, în afară situației prevăzute la alin. (3), se procedează la evaluarea obiectivă sau la organizarea unui concurs, conform hotărârii consiliului profesoral al unității școlare. Evaluarea, respectiv concursul, este realizată de o comisie al carei președinte este inspectorul școlar de specialitate. Evaluarea obiectivă, convertită în punctaj unitar stabilit de Ministerul Învățământului, consta într-o inspecție școlară la clasa, cumulată cu: nivelul studiilor, gradul didactic sau titlul de doctor, media de absolvire, pentru stagiari, progresul școlar al elevilor, activitatea didactico-științifică, lucrări științifice, studii, articole, programe și manuale școlare, material didactic omologat, experimente didactice. Dacă rezultatul evaluării obiective nu conduce la departajare, se aplică, în ordine, următoarele criterii social-umanitare: soț/sotie cu domiciliul în localitate, părinți cu domiciliul în localitate, motive de sănătate care nu permit părăsirea localității, soțul/sotia sa lucreze în învățământ, alte cauze obiective, dovedite cu acte. Concursul se organizează conform prevederilor art. 9. Contestațiile se rezolva potrivit dispozițiilor art. 12. Reprezentanții sindicatelor recunoscute la nivel național participa, ca observatori, la toate etapele restrângerii de activitate.

Detasarea în interesul învățământului, prevăzută la art. 10 alin (1) lit. c), se face cu acordul persoanelor solicitate, pentru ocuparea unor posturi din unități de învățământ: grădinițe, școli sau clase constituite din elevi capabili de performanțe, la grupe, inclusiv de preșcolari, sau clase alcătuite din copii cu cerințe speciale de educație, unități-pilot, unități de aplicație, unități deficitare în personal didactic și pentru asigurarea conducerii unităților de învățământ, precum și în funcțiile de îndrumare și de control.

Detasarea personalului titular în învățământ, în posturile menționate la alin. (1), se poate efectua conform legii și cu acordarea drepturilor prevăzute în contractul individual de muncă, supus revizuirii anuale.

Detasarea în posturile didactice prevăzute la alin. (1) poate fi efectuată pe o durată de 1-4 ani, corespunzătoare unui ciclu de învățământ, iar pentru funcțiile de conducere, de îndrumare și de control, până la organizarea concursului, dar nu mai mult de sfârșitul anului școlar respectiv.

Persoana detasata își păstrează calitatea de titular pe postul din unitatea de unde a fost detasata.

Detasarea pe postul didactic rezervat încetează la revenirea titularului pe post.

Posturile rămase vacante în urma operațiunilor prevăzute la art. 10 lit. a)-e), precum și cele rezervate conform art. 101 se pot ocupa prin concurs de către suplinitorii care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 4 și 7, pe o perioadă de cel mult un an școlar, respectiv până la revenirea titularului pe post.

Posturile publicate pentru suplinire se ocupa, cu prioritate, de către candidații care au participat la concursul organizat conform art. 10 lit. d), în ordinea mediilor obținute, pe o perioadă de un an școlar.

Posturile prevăzute la alin. (1), rămase vacante după operațiunile menționate la alin. (2), se ocupa printr-un nou concurs organizat de inspectoratul școlar, la care pot participa candidații care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege.

Orele rămase neocupate se atribuie de către directorul școlii, prin cumul sau prin plata cu ora, personalului didactic titular, personalului asociat sau cadrelor didactice pensionate.

Personalul didactic titular aflat în concediu fără plata nu poate fi încadrat în activități de suplinire, cumul sau plata cu ora.

În mod excepțional, în lipsa personalului didactic calificat, după epuizarea situațiilor prevăzute la alin. (1)-(4), pot fi încadrați, pe o durată de cel mult un an școlar, suplinitori fără studii corespunzătoare, care au absolvit cel puțin liceul, cu diploma de bacalaureat, și care sunt testati prin interviu și lucrare scrisă, în profilul postului solicitat. Au prioritate persoanele în curs de calificare pentru învățământ, cărora li se asigura continuitatea pe post, dacă acesta nu se ocupa prin concurs, și persoanele care au funcționat în anul precedent cu statut de suplinitori, primind cel puțin calificativul "bine". Personalul didactic necalificat este obligat sa participe periodic la cursuri de inițiere în profilul postului și în metodica predării disciplinei respective, organizate de inspectoratul școlar.

Personalul didactic auxiliar din învățământ se angajează prin concurs, potrivit prevederilor art. 8.

Angajarea și eliberarea din funcție a personalului didactic auxiliar în unitățile de învățământ cu personalitate juridică se fac de către directorul unității, cu aprobarea consiliului de administrație.

Angajarea și eliberarea din funcție a personalului didactic auxiliar în unitățile de învățământ fără personalitate juridică se fac de către organul ierarhic superior, cu consultarea directorului unității respective.

Structura și numărul posturilor pentru personalul didactic auxiliar din învățământul de stat se stabilesc de către inspectoratul școlar, pe baza criteriilor de normare, elaborate de Ministerul Învățământului, pentru fiecare categorie de personal.

Eliberarea din învățământ a personalului didactic auxiliar se face conform art. 17.

Funcțiile de conducere din unitățile de învățământ sunt: director și director adjunct.

Funcțiile de conducere din inspectoratele școlare sunt: inspector școlar general și inspector școlar general adjunct.

Funcțiile de conducere din unitățile conexe ale învățământului preuniversitar se stabilesc potrivit specificului acestora, prin reglementări ale Ministerului Învățământului.

Funcțiile de director și de director adjunct pot fi ocupate de personalul didactic titular, având cel puțin gradul didactic II și vechime la catedra de cel puțin 5 ani, care se distinge prin calități profesionale, manageriale și morale.

Ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct în învățământul de stat se face prin concurs organizat de inspectoratul școlar, diferențiat după nivelul unității, care consta în:

a) curriculum vitae, analiza și evaluarea acestuia;

b) interviu, prin care se testeaza și cunoștințele de legislație școlară și de management educațional.

Numirea într-o funcție de conducere în unitățile de învățământ de stat, după concurs, se face pe bază de contract de management educațional, în condițiile legii, de către:

a) inspectorul școlar general, pentru directorii din învățământul de stat preșcolar, primar, gimnazial și profesional, pentru directorii adjuncți din învățământul de stat preuniversitar, precum și pentru directorii și directorii adjuncți din unitățile cu activitate extrașcolară și din unitățile conexe subordonate inspectoratului;

b) ministrul învățământului, pentru directorii din învățământul de stat liceal și postliceal, precum și pentru directorii și directorii adjuncți din unitățile direct subordonate Ministerului Învățământului.

Organizarea și desfășurarea concursurilor se reglementează prin metodologii aprobate de ministrul învățământului.

În cazul neocuparii funcțiilor de director sau de director adjunct, conform prevederilor prezentului articol, inspectorul școlar general are dreptul de a face numiri cu delegație sau prin detașare, pe o perioadă de cel mult un an școlar, cu posibilitate de revenire după fiecare scoatere la concurs.

Funcțiile de conducere din unitățile de învățământ particular se ocupa prin concurs organizat de unitatea respectiva, în condițiile prevăzute la alin. (1) și (2). Numirile în aceste funcții sunt de competența organizatorului, cu informarea inspectorului școlar general.

În unitățile de învățământ în a căror structura sunt incluse și clase ale învățământului primar sau grupe de învățământ preșcolar, unul dintre directorii adjuncți este, după caz, institutor, invatator sau educatoare.

La unitățile de învățământ, grădinițe sau școli cu clasele I-IV, cu un singur post, cadrul didactic respectiv este și directorul unității.

În unitățile școlare care funcționează numai cu clasele I-IV, unul dintre institutori sau învățători îndeplinește și funcția de director.

În unitățile distincte de învățământ cu predare în limba unei minorități naționale, funcțiile de conducere se ocupa de personal didactic aparținând acestei minorități sau de personal didactic bun cunoscator al limbii respective.

În unitățile de învățământ cu secții de predare în limba unei minorități naționale, se recomanda ca unul dintre directori să fie și cunoscator al limbii respective.

În unitățile de învățământ prevăzute la alin. (2), cu un singur post de conducere, prin excepție se numește și un director adjunct de la alta secție decât cea din care provine directorul.

Directorii și directorii adjuncți, numiți conform prevederilor prezentului articol, trebuie să fie buni cunoscători ai limbii române.

Funcția de inspector școlar general se ocupa prin concurs de către personalul didactic titular, cu diploma de licență sau echivalenta, care îndeplinește criteriile de competența profesională, managerială și de prestigiu moral, evaluate prin:

a) curriculum vitae;

b) calități dovedite în activitatea didactica și în funcții de conducere, de îndrumare și de control, anterioare, în sistemul de învățământ;

c) titlul de doctor sau gradul didactic I;

d) interviu în fața unei comisii ministeriale, privind inspecția școlară, legislația școlară, managementul educațional și deontologia profesională.

Funcțiile de inspector școlar general adjunct și de director al casei corpului didactic se ocupa prin concurs, în conformitate cu prevederile alin. (1).

Comisia ministerială pentru ocuparea funcțiilor de inspector școlar general și de inspector școlar general adjunct, numita prin ordin al ministrului învățământului, este alcătuită din 5 membri, dintre care: secretarul de stat pentru învățământul preuniversitar, în calitate de președinte; 3 inspectori școlari generali din teritoriu și un director din Ministerul Învățământului, cu competente în domeniu. În comisia de concurs pentru ocuparea funcției de inspector școlar general adjunct sau de director al casei corpului didactic va fi inclus și inspectorul școlar general al județului respectiv.

Eventualele contestații la hotărârile comisiei se adresează ministrului învățământului, în termen de 5 zile de la comunicarea rezultatelor concursului. Hotărârea acestuia este definitivă.

Concursul pentru ocuparea funcțiilor de conducere menționate la alin. (1) și (2) se desfășoară la Ministerul Învățământului.

Numirea inspectorului școlar general, a inspectorului școlar general adjunct și a directorului casei corpului didactic se face prin ordin al ministrului învățământului. Inspectorul școlar general încheie un contract de management educațional cu ministrul învățământului, care cuprinde strategia și direcțiile de dezvoltare a învățământului din județ, în concordanta cu obiectivele reformei în plan național. Reevaluarea condițiilor contractuale se face o dată la 4 ani.

Funcțiile de îndrumare și de control din inspectoratele școlare, prevăzute la art. 25 lit. a), se ocupa prin concurs de către personalul didactic titular în învățământ, cu diploma de licență sau echivalenta, care îndeplinește criteriile de competența profesională și de moralitate, având cel puțin gradul didactic II și o vechime la catedra, în specialitate, de cel puțin 8 ani.

Funcția de inspector școlar de specialitate pentru învățământul preșcolar și primar se poate ocupa, prin excepție de la reglementările prevăzute la alin. (1) privind condițiile de studii, de către personalul didactic cu pregătire pentru treptele de învățământ menționate, care a desfășurat activități metodice în cadrul liceului pedagogic și al casei corpului didactic ori a condus activități metodice la nivel școlar sau interșcolar.

În județele cu învățământ în limbile minorităților naționale, structura inspectoratelor școlare cuprinde și un număr corespunzător de inspectori școlari pentru acest învățământ, în condițiile stabilite la alin. (1) și (2).

Concursul pentru ocuparea funcțiilor de îndrumare și de control prevăzute la art. 25 consta în:

a) curriculum vitae, analiza și evaluarea acestuia;

b) aprecierea consiliului de administrație din unitatea în care lucrează;

c) inspecție specială la clasa;

d) proba practica (asistența la ore, analiza de lecții, întocmirea procesului-verbal de inspecție);

e) interviu în fața unei comisii de concurs, privind legislația școlară, managementul educațional și deontologia profesională.

Candidatul la o funcție de îndrumare și de control, prevăzută la art. 25 lit. b), susține și o proba scrisă în profilul postului pentru care candidează.

Comisia pentru concursul de ocupare a funcțiilor de îndrumare și de control, prevăzute la art. 25 lit. a), este formată din: inspectorul școlar general - în calitate de președinte; inspectorul principal de specialitate din Ministerul Învățământului sau un delegat al acestui minister; un profesor sau conferențiar universitar din profilul postului sau din departamentul pentru pregătirea personalului didactic, desemnat de rectorul instituției de învățământ superior la care acesta este titular.

Comisia pentru concursul de ocupare a funcțiilor de îndrumare și de control, prevăzute la art. 25 lit. b), este formată din: secretarul de stat al departamentului în care se afla postul scos la concurs - în calitate de președinte; directorul general din departamentul respectiv; un profesor sau un conferențiar universitar din profilul postului, stabilit de ministrul învățământului.

Contestațiile la hotărârile comisiilor se adresează ministrului învățământului și se soluționează conform art. 24 alin. (4).

Activitatea personalului didactic de predare cuprinde:

a) activități didactice de predare-invatare, de instruire practica și de evaluare, conform planurilor de învățământ;

b) activități de pregătire metodico-științifică și activități de educație, complementare procesului de învățământ.

Activitățile concrete, corespunzătoare prevederilor alin. (1), sunt prevăzute în fișa postului, tipizata la nivel național, elaborata de Ministerul Învățământului împreună cu federațiile sindicale din învățământ recunoscute la nivel național și inclusă ca anexa la contractul colectiv de muncă. În fișa individuală a postului sunt incluse activitățile concrete cuprinse la alin. (1) lit. a) și sunt selectate acele activități prevăzute la alin. (1) lit. b) care corespund profilului, specializării și aptitudinilor persoanei care ocupa postul didactic respectiv. Fișa individuală a postului, revizuită anual, constituie anexa la contractul individual de muncă.

Atribuțiile concrete prevăzute la alin. (1) lit. b), cuprinse în fișa individuală a postului, se referă la activități specifice sistemului național de învățământ.

Norma didactica cuprinde ore prevăzute în planurile de învățământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma de licență sau de absolvire.

Prin excepție, în norma didactica prevăzută la alin. (1) se pot include și ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobată de Ministerul Învățământului, cu menținerea drepturilor salariale.

În învățământul preșcolar și primar, orele de limbi străine, prevăzute în planurile de învățământ, nu se includ în norma educatoarei, a invatatorului sau a institutorului. Aceste ore pot fi predate de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora, sau prin plata cu ora ori prin cumul.

Orele de limbi străine din învățământul preșcolar și din cel primar pot fi predate, în condițiile alin. (3), și de educatoare, de învățători ori de institutori de la grupa sau clasa respectiva, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin atestat eliberat de liceul pedagogic pentru limba respectiva, validat de Ministerul Învățământului.

În palatele și în cluburile copiilor, norma didactica cuprinde activitățile prevăzute în planurile de educație corespunzătoare profilurilor cercurilor și atelierelor, aprobate prin regulament de Ministerul Învățământului, în limitele normelor stabilite la art. 43.

Personalul didactic de predare și de instruire practica, cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu doua ore săptămânal, fără diminuarea salariului.

În învățământul gimnazial din mediul rural, unde norma didactica nu se poate constitui conform prevederilor art. 43 și 44, aceasta poate fi diminuată, pentru personalul didactic titular, la 16 ore pe săptămâna, fiind constituită din ore de la specializarea sau specializările de baza și din ore de la disciplinele stabilite la art. 44 alin. (2), fără diminuarea salariului.

Activitatea de dirigentie, inclusă în planurile de învățământ, nu se cuprinde în norma didactica de predare, cu excepția situației prevăzute la alin. (2).

Salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar se face cu respectarea principiului potrivit căruia învățământul constituie o prioritate naționala, ținând seama de responsabilitatea și complexitatea muncii, de pregătirea și experienta profesională, de rolul și importanța activității prestate. Salariul personalului didactic se compune din salariul de baza, stabilit conform legii, și o parte variabila, constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare.

Drepturile salariale suplimentare și alte drepturi ale personalului didactic și didactic auxiliar se negociaza, în limitele stabilite de lege, în cadrul contractelor colective de muncă dintre administrație și sindicatele din învățământ recunoscute la nivel național, potrivit legii.

Salarizarea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar se stabilește diferențiat, în raport cu:

a) funcția și norma didactica îndeplinită;

b) nivelul studiilor cerute pentru ocuparea funcției didactice, potrivit art. 7;

c) gradul didactic;

d) titlul științific;

e) vechimea recunoscută în învățământ;

f) calitatea activității instructiv-educative;

g) locul și condițiile specifice im care se desfășoară activitatea.

Personalul didactic calificat conform art. 7, care are reședința sau domiciliul în mediul rural sau în localități izolate, primește o indemnizație de 5-80% din salariu de baza al funcției didactice îndeplinite, în raport cu zona geografică respectiva. Diferentierea pe zone și localități se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Învățământului.

Personalul didactic din casele de copii și din învățământul special beneficiază de o indemnizație de 15% din salariul de baza al funcției îndeplinite, inclusă în salariul de baza.

Personalul didactic prevăzut la art. 44 alin. (4) este salarizat prin plata cu ora, conform prevederilor alin. (1) și ale art. 43.

Personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei transe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ.

Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător transei anterioare de vechime.

Personalul didactic de predare, didactic auxiliar și cel de conducere din unitățile de învățământ, cu performanțe deosebite în inovarea didactica, în pregătirea prescolarilor sau a elevilor, în pregătirea elevilor distinși la concursuri școlare, faza naționala și internationala, precum și cu o vechime de peste 3 ani în învățământ, poate beneficia de gradatia de merit, acordată prin concurs. Aceasta gradatie se acordă pentru 10% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului școlar și reprezintă 20% din salariul de baza al funcției sau postului persoanei în cauza. Gradatia de merit se include în salariul de baza.

Cele 10 procente prevăzute la alin. (3) se eșalonează în cote anuale de 2,5% în primii 4 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Procedura de atribuire a gradatiei de merit, prin concurs, cuprinde următoarele faze:

a) candidatul întocmește și depune la conducerea unității de învățământ raportul de autoevaluare a activității desfășurate;

b) consiliul profesoral al unității de învățământ, pe baza dezbaterilor acestui raport, formulează o apreciere sintetică asupra candidatului;

c) directorul unității școlare transmite inspectoratului școlar raportul de autoevaluare, aprecierea consiliului profesoral, precum și propria apreciere; în urma consultării consiliului consultativ de specialitate, inspectorul de specialitate întocmește un raport motivat;

d) consiliul de administrație al inspectoratului școlar primește spre analiza raportul de autoevaluare, aprecierea consiliului profesoral și a directorului unității, precum și raportul motivat al inspectorului de specialitate; hotărârea asupra rezultatului concursului, precum și ponderea pe diferite specialități și unități de învățământ aparține inspectorului școlar general;

e) consiliul de administrație al inspectoratului școlar alcătuiește lista candidaților admiși, pe care o înaintează Ministerului Învățământului pentru emiterea ordinului ministrului.

Gradatia de merit se atribuie pe o perioadă de 4 ani. Personalul didactic care a beneficiat de gradatie de merit poate participa din nou la concurs.

Personalul didactic poate beneficia de salariu de merit, conform prevederilor legale. Numărul salariilor de merit se calculează la totalul posturilor didactice existente la nivelul inspectoratului școlar și se distribuie pe unitățile de învățământ, indiferent de numărul cadrelor didactice ale acestora.

Un cadru didactic nu poate beneficia simultan de gradatie de merit și de salariu de merit.

Ministerul Învățământului elaborează metodologia și criteriile de acordare a gradatiei de merit și a salariului de merit, consultând federațiile sindicale din învățământ recunoscute la nivel național.

Personalul didactic din învățământul preuniversitar, care are titlul științific de doctor, este remunerat cu 15% în plus la salariul de baza.

Personalul didactic cu o vechime neîntreruptă în învățământ de peste 10 ani beneficiază de un spor de stabilitate de 15% din salariul de baza, care face parte din acesta.

Personalul didactic beneficiază de premii și de alte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă.

Personalul didactic beneficiază, la fiecare transa de vechime în învățământ, de un spor de 3% din salariul de baza, pentru suprasolicitare neuropsihica. Acest spor se include în salariul de baza.

Salarizarea personalului de conducere, de îndrumare și de control, prevăzut în

Legea învățământului nr. 84/1995 , din unitățile de învățământ, din inspectoratele școlare și din Ministerul Învățământului se face prin salariul de baza al funcției didactice, gradului didactic și vechimii recunoscute în învățământ, la care se adauga o indemnizație calculată la salariul de baza al funcției didactice, după cum urmează:

a) 15-25% pentru educatoarele, invatatorii sau institutorii care îndeplinesc funcția de director;

b) 20-25% pentru directorul adjunct de școala sau de liceu;

c) 25-35% pentru directorul de școala sau de liceu;

d) 30-40% pentru inspectorul școlar de specialitate;

e) 25-30% pentru inspectorul școlar;

f) 25-35% pentru directorul casei corpului didactic;

g) 35-45% pentru inspectorul școlar general adjunct;

h) 45-55% pentru inspectorul școlar general;

i) 45-50% pentru inspectorul principal de specialitate sau pentru funcții echivalente în Ministerul Învățământului;

j) 45-55% pentru inspectorul general sau pentru funcții echivalente în Ministerul Învățământului.

Pentru funcțiile de conducere din unitățile conexe ale învățământului preuniversitar se aplică, în mod corespunzător, procentele menționate la alin. (1) lit. a)-c).

Stabilirea diferențiată a indemnizației de conducere se face în baza unei metodologii aprobate de Ministerul Învățământului. Indemnizația se revizuieste, după caz, anual, în funcție de performanțele manageriale evidentiate prin evaluare obiectivă. Aceasta indemnizație se include în salariul de baza.

Personalul didactic de predare care îndeplinește funcția de diriginte, invatatorii, institutorii și educatoarele primesc o indemnizație de 10% din salariul de baza, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 45 alin. (2) și (3). Aceste indemnizații se includ în salariul de baza.

Personalul didactic desemnat sa conducă și sa realizeze practica pedagogica pentru pregătirea viitoarelor educatoare și a viitorilor învățători, institutori și profesori beneficiază de un spor de 10-25% din salariul de baza al funcției, calculat în raport cu numărul elevilor sau al studenților practicanti, potrivit regulamentului de practica pedagogica aprobat de Ministerul Învățământului.

Personalul didactic de predare beneficiază de o primă de instalare, o singură dată, la angajarea în învățământ prin concurs, în primii 5 ani de la absolvirea studiilor. Cuantumul acestei prime se stabilește potrivit legii.

Șefii de catedra, de comisii și de colective metodice, de cercuri pedagogice și de consilii consultative de specialitate pot beneficia de sporuri, conform reglementărilor legale.

Personalul didactic poate fi salarizat și prin plata cu ora sau prin cumul, conform prevederilor art. 49 alin. (1). Calculul pentru plata cu ora sau prin cumul se face la norma didactica prevăzută la art. 43. Drepturile salariale provenite din cumul sau din plata cu ora, drepturile bănești cuvenite pentru invenții și inovații, activități productive sau de alta natura, desfășurate în interesul învățământului, se defalca, în vederea impunerii, pe lunile la care se referă, și se impozitează distinct pentru fiecare activitate, separat de celelalte venituri.

Posturile didactice vacante sau temporar vacante pot fi suplinite, prin cumul sau prin plata cu ora, de către personalul didactic existent, încadrat cu norma maxima, de către cadrele didactice pensionate, precum și de specialiști din alte sectoare de activitate, în condițiile prezentei legi.

Personalul didactic de conducere din unitățile de învățământ, degrevat parțial sau total de norma de predare, poate fi salarizat prin plata cu ora sau prin cumul, fără diminuarea obligațiilor prevăzute în fișa postului, dar nu mai mult de 4-6 ore săptămânal.

Liderii sindicatelor din învățământ, cu drept de rezervare a catedrei, pot fi remunerați prin plata cu ora pentru efectuarea a maximum 4 ore săptămânal.

Salarizarea activităților didactice care nu pot fi normate în posturi didactice se cuantifica în ore fizice și se face prin plata cu ora, în condițiile stabilite de Ministerul Învățământului.

Evaluarea personalului didactic de predare, a celui auxiliar, de conducere, de îndrumare și de control se face anual, conform fisei de evaluare elaborate de Ministerul Învățământului.

Fișa de evaluare, corelata cu fișa individuală a postului, se noteaza prin punctaj de la 1 la 100.

Procedura de evaluare se declanseaza prin autoevaluare, consemnată în fișa individuală a postului.

Pentru personalul didactic de predare, fișa de evaluare, vizata, după caz, de către șeful de catedra sau de către responsabilul comisiei metodice și de către directorul unității școlare, este analizata în consiliul de administrație, care, în prezenta persoanei în cauza, decide asupra punctajului final.

În fișa de evaluare se punctează și activitățile realizate în afară fisei individuale a postului în domeniul învățământului, precum și alte activități solicitate de conducerea unității sau de organele ierarhic superioare.

Fișa de evaluare constituie un document de baza pentru stabilirea drepturilor salariale, pentru promovare și accesul la programele de perfecționare.

Funcțiile didactice sunt: preparator universitar, asistent universitar, lector universitar/șef de lucrări, conferențiar universitar, profesor universitar și profesor universitar consultant.

În învățământul superior poate funcționa personal didactic asociat pentru următoarele funcții prevăzute la alin. (1): asistent universitar, lector universitar/șef de lucrări, conferențiar universitar și profesor universitar.

Profesorii din învățământul superior, pensionați pentru munca depusa și limita de vârsta, pot continua, potrivit legii, unele activități didactice și științifice, ca profesori consultanți. Aceștia sunt atestați în aceasta funcție de senatele universitare.

În raport cu necesitățile academice proprii, instituțiile de învățământ superior pot chema la catedra specialiști cu valoare recunoscută în domeniu, din țara sau din străinătate, în calitate de profesori asociați invitați, pe o durată determinata.

Personalul didactic prevăzut la art. 53 desfășoară și activitate de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică, activitate de proiectare și de creație artistică, potrivit specificului.

În catedre, departamente, unități sau în centre de cercetare și microproducție pot funcționa pe posturi distincte și personal de cercetare, personal de cercetare asociat, inclusiv doctoranzi și studenți, precum și alte categorii de personal, potrivit legii. Acestora li se întocmește, după caz, carnet de muncă.

Pentru ocuparea funcțiilor didactice menționate la art. 53 se cere absolvirea cu diploma de licență a unei instituții de învățământ superior sau cu diploma echivalenta acesteia, ori a unei instituții academice postuniversitare, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute la

art. 68 din Legea învățământului nr. 84/1995 .

Pentru ocuparea funcțiilor didactice de profesor universitar și de conferențiar universitar, candidații trebuie să dețină titlul științific de doctor în ramura de știința corespunzătoare postului sau într-o ramura inrudita. Pentru ocuparea funcției didactice de lector universitar/șef de lucrări, candidații trebuie să fie doctori sau doctoranzi în ramura de știința corespunzătoare postului ori într-o ramura inrudita.

Personalului didactic existent în învățământul superior, cu o vechime efectivă la catedra de cel puțin 5 ani, i se considera îndeplinite condițiile cerute de

art. 68 din Legea învățământului nr. 84/1995 .

Pentru ocuparea funcției de preparator universitar, se cer îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (1) și (8).

Pentru ocuparea funcției de asistent universitar, se cer îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (1) și (8), precum și o vechime minima la catedra de 2 ani în învățământul superior sau în cercetarea științifică de profil, respectiv de 4 ani în învățământul preuniversitar. Pentru candidații care provin din afară învățământului sau a cercetării științifice, se cere o vechime de minimum 5 ani în profilul postului pentru care concurează.

Pentru ocuparea funcției de lector universitar/șef de lucrări, se cer îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (1), (2) și (8), precum și:

a) pentru candidații care provin din învățământul superior sau din cercetarea științifică de profil, o vechime minima de 6 ani sau de 4 ani, în cazul candidaților care dețin titlul de doctor;

b) pentru candidații care provin din învățământul preuniversitar, o vechime minima de 8 ani sau de 6 ani, în cazul candidaților care dețin titlul de doctor;

c) pentru candidații care provin din afară învățământului sau a cercetării științifice, o vechime minima de 10 ani sau de 8 ani, în cazul candidaților care dețin titlul de doctor.

Pentru ocuparea funcției de conferențiar universitar sau de profesor universitar se cer îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (1), (2) și (8), precum și o vechime minima la catedra de 9 ani în învățământul superior sau în cercetarea științifică de profil. Pentru candidații care provin din afară învățământului sau a cercetării științifice, se cere o vechime de cel puțin 15 ani de activitate în profilul postului pentru care concurează.

Posturile didactice din învățământul superior pot fi ocupate numai de cetățeni români. Prin excepție, aceste posturi pot fi ocupate cu contract de muncă pe o perioadă determinata și de cetățeni străini, în calitate de personal didactic asociat, conform legii.

Candidatul la ocuparea unui post didactic cu predare în alta limba decât cea în care și-a făcut studiile superioare susține proba practica sau, după caz, prelegerea publică în limba în care urmează să facă predarea. Aceasta condiție rămâne în vigoare și în cazul în care un cadru didactic este propus, ulterior titularizarii prin concurs, sa desfășoare activități didactice în alta limba decât cea în care și-a făcut studiile.

Candidatul pentru ocuparea unui post didactic de lector universitar/șef de lucrări, de conferențiar universitar sau de profesor universitar, care provine din afară învățământului superior, trebuie să facă dovada aptitudinilor didactice prin prelegere publică sau prin probe similare, după caz.

Persoanele din învățământul superior care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) și la art. 55 alin. (1), (2) și (8), cu o activitate deosebită în domeniul postului pentru care concurează, demonstrata prin lucrări de specialitate de valoare naționala sau internationala, pot să se prezinte, cu aprobarea senatului universitar, la concursul pentru ocuparea unui post didactic în învățământul superior, fără îndeplinirea condițiilor de vechime stabilite la art. 55 alin. (6) sau (7), după caz.

În învățământul superior medical, candidații la concursul pentru ocuparea postului de asistent universitar trebuie să aibă cel puțin titlul de medic rezident, cu o vechime de minimum 3 ani în specialitatea postului. Fac excepție posturile de la disciplinele care nu au corespondent în rețeaua Ministerului Sănătății.

În învățământul superior medical, la disciplinele cu corespondenta în rețeaua Ministerului Sănătății, candidații la concursul pentru ocuparea posturilor de șef de lucrări, de conferențiar universitar sau de profesor universitar trebuie să aibă și titlu de medic primar.

Posturile didactice prevăzute la art. 53 alin. (1) se ocupa prin concurs organizat de instituțiile de învățământ superior acreditate sau autorizate provizoriu. Concursul este valabil numai pentru instituția de învățământ superior respectiva.

Concursul pentru ocuparea posturilor didactice are caracter deschis. La concurs se poate prezenta orice persoană care îndeplinește condițiile prevăzute de prezentul statut și de

Legea învățământului nr. 84/1995 .

Comisiile de concurs sunt formate din personal didactic titular din instituția respectiva sau din afară acesteia.

Anunțarea publică a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice vacante sau transformate se face, de către instituția de învățământ superior, în Monitorul Oficial al României și cel puțin într-un ziar de circulație naționala, precum și prin afișare la sediu, în cel mult 45 de zile de la data începerii semestrului universitar.

Înscrierea la concurs se face în termen de 30 de zile de la data publicării postului în Monitorul Oficial al României.

Probele de concurs și conținutul acestora sunt stabilite de catedre sau de departamente. Tematica probelor de concurs, metodologia și programul desfășurării acestuia se pun la dispoziția candidaților o dată cu înscrierea la concurs.

Dosarul de înscriere la concursul pentru ocuparea unui post didactic cuprinde obligatoriu următoarele:

a) cerere-tip de înscriere;

b) copii legalizate de pe diploma de bacalaureat sau echivalenta, de pe diploma de licență sau echivalenta, însoțite de foaia matricola, precum și o adeverinta doveditoare a vechimii în munca;

c) diploma de doctor în ramura de știința corespunzătoare postului, precum și alte diplome sau titluri științifice ori academice, după caz;

d) curriculum vitae;

e) lista lucrărilor publicate, însoțită de câte un exemplar din titlurile reprezentative;

f) dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 55 și 56, precum și aprobarea senatului universitar, după caz;

g) alte materiale solicitate de senatul universitar sau prin reglementările Ministerului Învățământului.

Probele de concurs se reprogramează și se susțin o singură dată.

Durata concursului și finalizarea acestuia la nivelul comisiei de concurs se încadrează în 30 de zile de la data încheierii înscrierii.

Finalizarea concursului la nivelul instituției de învățământ superior este obligatorie în termen de 45 de zile de la depunerea raportului comisiei de concurs.

Concursul pentru ocuparea funcției de preparator universitar sau de asistent consta în probe scrise, orale și practice, specifice postului, stabilite conform art. 58 alin. (6).

Comisia de concurs este formată din șeful catedrei sau din reprezentantul acestuia, în calitate de președinte, și din 2 membri, având funcția didactica de cel puțin lector universitar/șef de lucrări ori funcții superioare din profilul postului.

Comisia de concurs se propune de către șeful catedrei și se aproba de consiliul facultății.

Rezultatul probelor de concurs se apreciază de către fiecare membru al comisiei prin note de la 10 la 1. Nota probei reprezintă media aritmetica a acestora. Comisia întocmește, în termen de 5 zile de la susținerea ultimei probe, un raport asupra desfășurării concursului, cu concluzii de recomandare a candidatului care a obținut cea mai mare medie. Pot fi recomandați candidații care au obținut cel puțin media 8 și nici o nota sub 7. Raportul se supune consiliului facultății, de către decan, care aproba rezultatul concursului prin vot nominal deschis.

Hotărârea consiliului facultății se supune validării senatului universitar, referitor la respectarea criteriilor și a procedurii de concurs.

Numirea pe postul de preparator universitar sau de asistent universitar se face prin decizia rectorului, începând cu prima zi a semestrului următor.

Concursul pentru ocuparea funcției de lector universitar/șef de lucrări consta în verificarea îndeplinirii condițiilor necesare, prin analiza dosarului de înscriere, precum și din susținerea unei prelegeri publice, în prezenta comisiei de concurs. Tema prelegerii se stabilește de către o comisie și se anunta candidatului cu 48 de ore înainte de sustinere.

Comisia de concurs este formată din șeful catedrei sau al departamentului ori din reprezentantul acestuia, în calitate de președinte, și din 3 membri specialiști în profilul postului, cu funcție didactica de lector universitar/șef de lucrări, conferențiar sau profesor universitar. Comisia de concurs se propune de către șeful catedrei, se aproba de către consiliul facultății și trebuie să includă cel puțin un conferențiar sau un profesor.

Aprecierea candidatului la concursul pentru ocuparea postului didactic de lector universitar/șef de lucrări se face prin punctaj, în baza unei grile, adaptată specificului catedrei sau departamentului și aprobată de senatul universitar. În raportul comisiei se evalueaza activitatea didactica și științifică a candidatului, activitatea extradidactica în interesul învățământului, precum și aprecierea asupra prelegerii publice.

Președintele comisiei de concurs prezintă raportul acesteia în consiliul facultății, nominalizand candidatul cu cele mai bune performanțe. Consiliul facultății aproba rezultatul concursului prin vot nominal deschis.

Hotărârea consiliului facultății se prezintă de către decan sau de un reprezentant al acestuia și se supune de către rector confirmării senatului universitar cu privire la respectarea criteriilor și procedurii de concurs, care se pronunța prin vot nominal deschis.

Numirea pe postul de lector universitar/șef de lucrări se face prin decizia rectorului, începând cu prima zi a semestrului următor. Numirea lectorului universitar/șefului de lucrări, care este doctorand, se face pentru o perioadă de 4 ani. Numirea devine definitivă, dacă în această perioadă lectorul universitar obține titlul științific de doctor în specialitatea respectiva.

Concursul pentru ocuparea posturilor de conferențiar universitar sau de profesor universitar consta în verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, prin analiza dosarului de înscriere la concurs, iar pentru cei care nu provin din învățământul superior, și din susținerea unei prelegeri publice, în fața studenților, în prezenta comisiei de concurs. Tema prelegerii se stabilește de către comisie și se anunta candidatului cu 48 de ore înainte de sustinere.

Comisia de concurs este formată din decanul facultății sau un reprezentant al acestuia, membru în senatul universitar, în calitate de președinte, din 4 membri, dintre care cel puțin 2 din afară instituției de învățământ superior respective. Comisia de concurs este alcătuită din conferențiari universitari și din profesori universitari, pentru postul de conferențiar universitar, respectiv din profesori universitari, pentru postul de profesor universitar. Comisia de concurs se aproba de către senatul universitar, la propunerea consiliului facultății.

Aprecierea candidatului la concursul pentru ocuparea postului didactic de conferențiar universitar sau de profesor universitar se face prin punctaj, în baza unei grile adaptate specificului catedrei sau departamentului, aprobată de senatul universitar. Raportul comisiei cuprinde evaluarea activității didactice și a celei științifice a candidatului, activitatea extradidactica în interesul învățământului, precum și aprecierea asupra prelegerii publice.

Președintele comisiei de concurs prezintă raportul acesteia în consiliul facultății, nominalizand candidatul cu cele mai bune performanțe. Consiliul facultății aproba rezultatul concursului prin vot nominal deschis.

Hotărârea consiliului facultății se prezintă de către decan sau de către un reprezentant al acestuia și se supune de către rector validării senatului universitar cu privire la respectarea criteriilor și a procedurii de concurs, care se pronunța prin vot nominal deschis.

Dosarul de concurs, împreună cu raportul comisiei și cu documentele insotitoare, se înaintează Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, care, pe baza analizei acestora, se pronunța prin vot nominal deschis, în termen de cel mult 90 de zile. În cazul în care un conferențiar universitar sau profesor universitar susține concurs pentru un post didactic în aceeași specialitate și pentru același titlu didactic, dobândit printr-un concurs anterior, nu mai este necesară confirmarea de către Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare.

În urma ordinului emis de către ministrul învățământului, numirea pe postul de conferențiar universitar, respectiv de profesor universitar, se face prin decizia rectorului, începând cu prima zi a semestrului următor celui în care a avut loc validarea concursului în senatul universitar.

Contestațiile se adresează, după caz, senatului universitar sau Ministerului Învățământului, în termen de cel mult 10 zile, și se soluționează în termen de cel mult 60 de zile de la data expirării termenului de contestație.

În cazul în care postul scos la concurs nu a fost ocupat, concursul poate fi reluat, cu respectarea procedurii complete.

Profesorii universitari pensionați pot funcționa în continuare în învățământul superior, în calitate de profesori universitari consultanți, la recomandarea catedrei, cu avizul consiliului facultății și cu aprobarea senatului universitar, obținute prin vot nominal deschis.

Pot fi recomandați pentru ocuparea acestei funcții profesorii universitari care, prin activitatea științifică și pedagogica, s-au remarcat la nivel național și internațional.

Atribuțiile profesorului universitar consultant sunt stabilite de catedra prin fișa individuală a postului.

Posturile didactice vacante pot fi ocupate temporar, cu reconfirmare anuală, de personal didactic titular din instituția de învățământ superior respectiva sau de personal didactic asociat, prin cumul sau prin plata cu ora.

Ocuparea posturilor didactice vacante cu personal didactic asociat, din afară instituției de învățământ superior, se face prin concurs, organizat la nivelul catedrei sau al departamentului, constând cel puțin în curriculum vitae și interviu.

Metodologia de concurs pentru ocuparea posturilor didactice vacante cu personal didactic asociat se aproba de senatul universitar.

Angajarea temporară a personalului didactic asociat se face prin decizie a rectorului.

În atribuțiile personalului didactic din învățământul superior intra:

a) activități didactice de predare, de seminarizare și lucrări practice, de instruire practica și de evaluare, conform planurilor de învățământ și programelor analitice;

b) activități de pregătire științifică și metodica și alte activități în interesul învățământului;

c) activități de cercetare științifică, de dezvoltare tehnologică, activități de proiectare și creație artistică, potrivit specificului.

Activitățile corespunzătoare menționate la alin. (1) sunt prevăzute în fișa postului, tipizata la nivel național. Fișa, elaborata de Ministerul Învățământului împreună cu federațiile sindicale din învățământul superior, pe baza propunerilor senatelor universitare, constituie anexa la contractul colectiv de muncă.

Fișa individuală a postului nominalizeaza activitățile din fișa tipizata, stabilite, cu acordul cadrului didactic, de catedra sau de către departament. Fișa individuală, revizuită în fiecare an universitar, constituie anexa la contractul individual de muncă.

Norma didactica, potrivit art. 79 alin. (1) lit. a), poate cuprinde:

a) activități de predare;

b) activități de seminar, proiecte de an, lucrări practice și de laborator;

c) îndrumare de proiecte, de lucrări de licență și de absolvire, de practica pedagogica, productiva și de cercetare științifică;

d) îndrumarea doctoranzilor în stagiu;

e) conducere de disertatii;

f) conducerea activităților didactico-artistice sau sportive;

g) activități de evaluare;

h) consultații, îndrumarea cercurilor științifice studențești, a studenților în cadrul sistemului de credite transferabile, participarea la consilii și în comisii în interesul învățământului.

Norma didactica saptamanala în învățământul superior se cuantifica în ore convenționale. Aceasta norma este de cel mult 16 ore săptămânal, reprezentând activități prevăzute la alin. (1).

Norma didactica se stabilește conform planului de învățământ și se calculează ca norma medie saptamanala, indiferent de perioada anului universitar în care este efectuată. Norma medie saptamanala se stabilește prin împărțirea numărului de ore convenționale din fișa individuală a postului la numărul de săptămâni înscris în planul de învățământ, pentru activitatea didactica de predare și de seminarizare din întregul an universitar.

Ora conventionala este ora didactica de seminar, de laborator, de lucrări practice sau de activități similare acestora, din învățământul universitar.

În învățământul universitar, ora de curs reprezintă 2 ore convenționale.

În învățământul postuniversitar, inclusiv în cel de perfecționare a personalului didactic, precum și în învățământul universitar cu predare integrală în limbi de circulație internationala, ora de curs reprezintă 2,5 ore convenționale, iar ora de seminar sau de activități similare acesteia reprezintă 1,5 ore convenționale. Pentru conducătorii de doctorat, se normeaza 0,5 ore convenționale săptămânal, pentru fiecare doctorand în stagiu.

Pentru cadrele didactice care desfășoară activități în departamente sau în secții cu predare într-o limbă de circulație internationala, în învățământul universitar, norma didactica se calculează potrivit alin. (6). Fac excepție de la aceasta prevedere cadrele didactice care predau o limbă de circulație internationala, pentru care se aplică prevederile alin. (4) și (5).

În învățământul postuniversitar medical, forma rezidentiat, normarea personalului didactic se face în baza prevederilor

art. 79 din Legea învățământului nr. 84/1995 .

Activitățile de evaluare prevăzute la alin. (1) lit. g), cuprinse în norma didactica, se cuantifica în ore convenționale, printr-o metodologie aprobată de senatul universitar, în funcție de profil și de specializare.

Norma didactica saptamanala medie, calculată în ore convenționale, pentru activitățile prevăzute la art. 80 alin. (1) lit. a)-f) se stabilește după cum urmează:

a) profesor universitar: 5-7 ore, dintre care cel puțin 4 ore convenționale de curs;

b) conferențiar universitar: 7-9 ore, dintre care cel puțin 4 ore convenționale de curs;

c) lector universitar/șef de lucrări: 9-11 ore, dintre care cel puțin 2 ore convenționale de curs;

d) asistent universitar: 10-11 ore, cuprinzând activități menționate la art. 80 alin. (1) lit. b) și c);

e) preparator universitar: 4-6 ore, cuprinzând activități menționate la art. 80 alin. (1) lit. b) și c); preparatorul universitar va efectua săptămânal 6 ore de asistența.

Prin excepție, norma personalului didactic prevăzut la alin. (1) lit. a)-c), care, datorită specificului disciplinelor, nu are în structura postului ore de curs, se majorează cu 2 ore convenționale. Norma personalului didactic care nu desfășoară activități de cercetare științifică sau echivalenta acesteia se majorează cu până la 4 ore convenționale, fără a depăși 15 ore convenționale. Aceste excepții se aproba de consiliul facultății.

Norma asistentului universitar cu titlul științific de doctor poate cuprinde, cel mult, 2 ore convenționale de curs.

În situația în care norma didactica nu poate fi alcătuită conform alin. (1)-(3), aceasta se completează cu activități de cercetare științifică, la propunerea șefului de catedra, cu acordul consiliului facultății. Diminuarea normei didactice este de cel mult 1/2 din norma respectiva, iar ora de cercetare este echivalenta cu 0,5 ore convenționale. Cadrul didactic își menține calitatea de titular în funcția didactica obținută prin concurs.

Cadrele didactice titulare, a căror norma didactica nu poate fi constituită conform prevederilor alin. (1)-(4), pot fi trecute temporar, la cererea acestora, cu norma integrală de cercetare științifică finanțată de la bugetul de stat, în cadrul catedrei sau al departamentului, mentinandu-și calitatea de titular în funcția didactica obținută prin concurs. În această perioadă, cadrul didactic are obligațiile personalului de cercetare din învățământul superior.

În limitele prevăzute de prezentul articol, senatul universitar stabilește, diferențiat, norma didactica efectivă, în funcție de profil, specializare, ponderea disciplinelor în pregătirea de specialitate a studenților și de dimensiunea formatiunilor de studiu.

Statele de funcții ale personalului didactic se întocmesc anual.

Funcțiile didactice și numărul posturilor se stabilesc ținând seama de:

a) planurile de învățământ;

b) formațiunile de studiu;

c) normele didactice și de cercetare.

În statul de funcții sunt înscrise, în ordine ierarhica, posturile didactice ocupate sau vacante, specificându-se funcțiile didactice corespunzătoare și numărul săptămânal de ore convenționale repartizate pe ore de curs, seminarii, laboratoare, lucrări practice sau proiecte, practica de specialitate și activități echivalente acestora, la disciplinele din planul de învățământ.

Statele de funcții se întocmesc la catedre sau la departamente, prin consultarea membrilor acestora, ca urmare a precizarii sarcinilor didactice de către consiliul facultății. La catedrele sau la departamentele cu discipline la mai multe facultăți sau colegii, statele de funcții se completează pe baza notelor de comanda, avizate de conducerea instituției de învățământ superior.

Formațiunile de studiu și dimensiunile acestora se stabilesc de senatele universitare, la propunerea consiliilor facultăților, în următoarele condiții:

a) în învățământul universitar: grupa de studii cuprinde în medie 20 de studenți, dar nu mai puțin de 13 și nu mai mult de 25; subgrupa de studii pentru aplicații și lucrări practice cuprinde în medie 10 studenți, dar nu mai puțin de 7 și nu mai mult de 13;

b) prin excepție de la prevederile stabilite la lit. a), formațiunile de studiu pentru practica pedagogica, învățământul medical clinic, de arta, sportiv, precum și pentru învățământul postuniversitar pot fi mai mici, la propunerea senatelor universitare și cu acordul Ministerului Învățământului. Prevederea de mai sus se poate aplica și la alte domenii, în funcție de specific și de situație;

c) la disciplinele opționale și facultative, formațiunile de studiu cuprind cel puțin 5 studenți.

Statul de funcții al personalului didactic se avizează de consiliul facultății și se aproba de senatul universitar.

Salarizarea personalului didactic se stabilește în raport cu:

a) funcția didactica;

b) titlul științific;

c) norma didactica;

d) calitatea activității didactico-științifice stabilite pe baza procedurii de evaluare anuală;

e) vechimea recunoscută în învățământ;

f) condițiile specifice în care își desfășoară activitatea.

Cadrul didactic aflat în situațiile prevăzute la art. 81 alin. (4) și (5) este salarizat corespunzător postului deținut ca titular.

Sporul de salariu prevăzut la art. 87 alin. (1) lit. f) și la art. 88 lit. g) se atribuie personalului didactic și de cercetare care desfășoară activități în condiții de risc, potrivit legii și contractului colectiv de muncă, fără a depăși 30% din salariul de baza și care face parte din acesta.

Drepturile și obligațiile referitoare la protecția muncii, care revin personalului didactic, didactic auxiliar și de cercetare, se stabilesc în cadrul contractelor colective de muncă dintre instituțiile de învățământ superior și sindicate sau reprezentanții salariaților din instituție, potrivit legii.

Drepturile salariale provenite din cercetare științifică, proiectare, consultanța, expertiza, invenții și inovații, precum și din cumul sau plata cu ora, se defalca, în vederea impunerii, pe lunile la care se referă, și se impozitează distinct pentru fiecare activitate, separat de celelalte venituri.

Personalul didactic din învățământul superior, inclusiv cel prevăzut la art. 81 alin. (4) și (5), beneficiază de tranșele de vechime la salarizare, stabilite de lege, și de doua transe suplimentare care se acordă la 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ.

Coeficienții de ierarhizare a salariilor de baza pentru vechimea în învățământ de până la 30 de ani sunt cei prevăzuți de legislația în vigoare.

Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/20 din coeficientul de ierarhizare corespunzător transei anterioare de vechime.

Personalul didactic din învățământul superior beneficiază și de prevederile art. 50 alin. (13).

Personalul didactic și de cercetare din învățământul superior, care are titlul științific de doctor, beneficiază de prevederile art. 50 alin. (10).

Personalul didactic din învățământul superior, inclusiv cel prevăzut la art. 81 alin. (4) și (5), cu performanțe deosebite în pregătirea studenților, în inovare didactica și în cercetare științifică, precum și cu o vechime de peste 15 ani în învățământ, poate beneficia de gradatia de merit, acordată prin concurs. Aceasta gradatie se acordă la 15% din numărul posturilor didactice existente la nivelul instituției de învățământ superior, autorizate sau acreditate, și reprezintă 20% din salariul de baza al persoanei îndreptățite. Gradatia de merit se include în salariul de baza.

Proporția de 15% prevăzută la alin. (6) se eșalonează în cote anuale de 5% în primii trei ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Atribuirea gradatiei de merit se face prin concurs, care cuprinde următoarele faze:

a) candidatul întocmește și depune, la conducerea catedrei sau a departamentului, raportul de autoevaluare a activității desfășurate;

b) raportul de autoevaluare se supuse dezbaterii catedrei sau departamentului, care formulează o apreciere sintetică asupra activității candidatului;

c) conducerea catedrei sau a departamentului înaintează consiliului facultății raportul de autoevaluare și aprecierea sintetică; acesta analizează și transmite senatului universitar lista candidaților recomandați, potrivit numărului de gradatii de merit atribuite de către senat facultății respective;

d) senatul universitar analizează recomandările consiliilor facultăților și hotărăște acordarea gradatiilor de merit;

e) rectorul emite decizie de acordare a gradatiei de merit.

Gradatia de merit se acordă pe o perioadă de 3 ani. Personalul didactic care a beneficiat de gradatia de merit poate participa din nou la concurs.

Personalul didactic, didactic auxiliar, de cercetare și de proiectare din învățământul superior poate beneficia de salariu de merit, conform legii. Numărul salariilor de merit se calculează la totalul posturilor existente în instituția de învățământ superior, potrivit legislației în vigoare.

În cadru didactic nu poate beneficia simultan de gradatie de merit și de salariu de merit.

Art. 50 alin. (11) se aplică în mod corespunzător și personalului din învățământul superior.

Persoanele alese în funcțiile de conducere din învățământul superior de stat beneficiază de indemnizație lunară de conducere, calculată în procente din salariul de baza al funcției de profesor universitar, cu vechime maxima, după cum urmează:

a) 10-15% pentru șef de catedra;

b) 15-20% pentru director de departament;

c) 10-15% pentru secretarul științific al consiliului facultății;

d) 15-20% pentru prodecan;

e) 20-30% pentru decan;

f) 20-25% pentru secretarul științific al senatului universitar;

g) 25-30% pentru prorector;

h) 35-45% pentru rector.

Stabilirea cuantumului indemnizațiilor între limitele prevăzute la alin. (1) se face în funcție de specificul instituției de învățământ superior, de numărul posturilor didactice și de numărul studenților. Criteriile de diferentiere între instituțiile de învățământ superior, precum și în interiorul acestora se stabilesc de Ministerul Învățământului.

Prin echivalare, pentru funcțiile din Ministerul Învățământului se aplică în mod corespunzător prevederile alin. (1).

Personalul didactic poate fi salarizat și prin plata cu ora sau prin cumul. Calculul pentru plata cu ora sau prin cumul se face la norma didactica prevăzută la art. 81 alin. (1)-(5) la nivelul postului, cu respectarea drepturilor de vechime a persoanei în cauza, la care se adauga și sporurile cuvenite. Personalul didactic din învățământul superior beneficiază de prevederile art. 51 alin. (8).

Calculul salariului cuvenit pentru cumul se face, potrivit alin. (1), pe o durată de 10 luni din anul universitar.

Cadrul didactic care efectuează ore din normele vacante trebuie să îndeplinească condițiile minimale cerute de prezentul statut pentru activitatea respectiva.

Personalul didactic din învățământul de stat, precum și cel al instituțiilor de învățământ privat autorizate sau acreditate, poate îndeplini cel mult două norme didactice, cu acordul conducerii unității de învățământ unde este titular cu carnet de muncă.

Condițiile pentru suplinire colegiala se stabilesc în Carta universitară.

Numărul posturilor pentru personalul didactic auxiliar se stabilește de senatul universitar, în funcție de bugetul și specificul instituției, al facultății, al specializării, al departamentului și al catedrei. Nomenclatorul general de funcții didactice auxiliare din învățământul superior, precum și nivelul studiilor cerute pentru aceste funcții se elaborează de Ministerul Învățământului, împreună cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Angajarea personalului didactic auxiliar se face prin concurs organizat de catedra, de facultate sau de departament, potrivit legii.

Sarcinile personalului didactic auxiliar sunt stabilite în fișa individuală a postului, aprobată, după caz, de decan, de directorul departamentului sau de șeful catedrei, și este anexa la contractul individual de muncă.

Criteriile de salarizare a personalului didactic auxiliar sunt stabilite de Ministerul Învățământului, cu consultarea sindicatelor recunoscute pe plan național. Senatele universitare pot stabili salarii diferențiate, cu o creștere de până la 30% din salariul de baza prevăzut pentru funcția respectiva, în funcție de specificul activității desfășurate și de calitatea acesteia, cu respectarea contractului colectiv de muncă la nivel de instituție.