Ordinul nr. 3770/1998

METODOLOGIA FORMĂRII CONTINUE A PERSONALULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

ANEXĂ

Formarea continuă, inclusiv conversia profesională a personalului didactic preuniversitar, potrivit prevederilor Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările ulterioare, și ale Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, constituie un drept. Această importantă activitate socială este coordonată de Ministerul Educației Naționale și se realizează prin unități de învățământ, case ale corpului didactic, centre, instituții și alte forme instituționalizate pentru pregătirea și perfecționarea personalului de conducere, îndrumare și control.

Aceste instituții se pot asocia cu alte instituții similare din țară și din străinătate, conform reglementărilor legale. Întreaga activitate de formare continuă a cadrelor didactice urmărește realizarea obiectivelor fundamentale ale edu-

cației și învățământului:

• dezvoltarea identității naționale, în contextul integrării europene și mondiale; • dezvoltarea culturală, științifică, tehnică și profesională; • dezvoltarea capacității de anticipare și de adaptare la schimbare, pentru progres psihosocial și integrare; • formarea și dezvoltarea personalității umane integrale, armonioase, creatoare, independente și interdependente; • dezvoltarea caracterului prospectiv și permanent al educației; • democratizarea educației și a învățământului, asigurarea condițiilor de egalizare relativă și gradată a șanselor de acces și parcurgere, pentru dezvoltarea maximă a potențialului psihofizic al fiecărui individ, pentru realizarea caracterului deschis al învățământului; • formarea capacităților cognitive, afectiv-motivaționale, volitiv-acționale, atitudinale și aptitudinale, a stilului activității intelectuale, a conștiinței de sine și a celei sociale, a concepției despre om și societate; • dezvoltarea personalității capabile de cooperare, comunicare, decizie, inovare și de adaptare creatoare la mediu și a mediului la condiția umană; • educarea în spiritul valorilor democratice, moral-civice și patriotice, estetice și culturale ale societății contemporane; • realizarea unei noi armonii între cultura generală, de specialitate și cea profesională, la nivelul exigențelor formative ale societății postindustriale informatizate, în funcție de profilul de formare determinat; • formarea tinerei generații pentru integrare culturală și socioprofesională eficientă, pentru dezvoltarea culturii și civilizației. În scopul realizării acestor obiective, activitatea de formare continuă va fi axată pe obiective specifice dezvoltării competențelor psihopedagogice și metodice în specialitate și psihorelaționale, teoretico-metodologice, practic-acționale și constructiv-creatoare. În acest context, restructurarea formării continue a cadrelor didactice constituie obiectivul prioritar al asigurării calității învățământului, șansa reformei învățământului. I. Competențe pentru profesia de cadru didactic I.1. Competențe pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social • Competența de a fi proactiv, de a se comporta conform unei opțiuni conștiente, bazată pe valori și nu pe condiții supuse unor criterii afective. • Competența de a proiecta finalul în minte (de a elabora obiective, finalități, de a anticipa activitatea și rezultatele). • Competența de a planifica în funcție de priorități (de importanță). • Competența de a raționa avantaj/avantaj (câștig/câștig). Aceasta presupune capacitatea conducerii interpersonale, capacitatea de conștientizare, imaginația, conștiința morală și voința, autonomia în relațiile cu ceilalți, în realizarea scopurilor. • Competența de a înțelege și apoi de a solicita să fii înțeles. • Competența de a acționa sinergic, având capacități subordonate, cum sunt: cooperarea creativă, comunicarea sinergică, valorificarea diferențelor etc. • Competența unei autoreînnoiri echilibrate, o autoreînnoire fizică, spirituală, mentală, socioafectivă a personalității (capacitatea de a produce), care înseamnă păstrarea și sporirea propriei personalități. Această competență este cea care le face posibile pe toate celelalte. Considerăm că aceste competențe sunt necesare conducerii eficiente a procesului de învățământ, constituind temeiul pe care se vor structura competențele specifice profesiei de cadru didactic. I. 2. Competențe pentru profesia de cadru didactic A. Competențele de bază ale cadrului didactic Acestea sunt derivate din obiectivele, conținutul învățământului și din rolurile/funcțiile cadrului didactic, alcătuind „stratul prim" al formării personalului didactic. ◊ Comunicativitatea ◊ Empatia ◊ Învățarea ◊ Conducerea-analiza, diagnoza, prognoza (planificarea), proiectarea, organizarea, îndrumarea, dirijarea, evaluarea și decizia ◊ Valorizarea conținutului ◊ Cercetarea și inovarea practicii școlare și extrașcolare ◊ Cunoașterea elevului ◊ Creativitatea Aceste competențe necesită un curriculum comun, obligatoriu. B. Profilul de competență a cadrului didactic „Profilul de competență poate fi definit ca domeniu de convergență dintre statut/rol și personalitate, fiind reprezentat de calitatea principalelor coordonate ale personalității, considerată sincronic" (Rodica Niculescu), în raport cu statutul și cu rolul socioprofesional deținut, raport analizat din perspectiva eficienței socioprofesionale. B.1. Competență În specialitate Planul teoretic: • de a asimila conținutul științific, propriu disciplinelor de învățământ predate, și metodele, tehnicile de informare; • de a realiza corelații intra-, interși pluridisciplinare ale conținuturilor; • de a actualiza, prelucra, esențializa, ilustra, reprezenta și dezvolta conținutul; • de a surprinde valențele formative și educative ale conținutului. Planul operațional: • de a structura asimilarea conținuturilor, astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective, motivaționale, volitive, atitudinale (acomodarea); • de a dirija asimilarea tehnicilor de activitate intelectuală o dată cu informațiile; • de a forma modul de gândire specific disciplinei respective de învățământ și modul de gândire sistemic; • de a valoriza conținutul obiectului de învățământ, structurând comportamentele raportate la valori; • de a comunica fluent, expresiv, coerent. Planul creator: • de a adapta conținuturile specificului dezvoltării psihice stadiale a elevilor; • de a stimula dezvoltarea maximală a potențialului fiecărui copil, prin asimilarea conținuturilor; • de a promova învățarea participativă, anticipativă, societală, creatoare; • de a dirija surprinderea problemelor și dezvoltarea lor; • de a dezvolta conținuturile și strategiile de asimilare. B.2. Competențe psihopedagogice și metodice Planul teoretic: • de a asimila conținutul pedagogiei generale, al teoriei educației, al didacticii cognitive, al managementului didactic și educativ, al psihopedagogiei generale, al psihopedagogiei vârstelor, al psihologiei sociale; • de a realiza sisteme, corelații între conținuturile asimilate; • de a prelucra, transforma, adapta și dezvolta conținuturile prin aplicarea în situații educaționale specifice; • de a înțelege structurarea (geneza) psihicului copilului și al tânărului; • de a înțelege obiectivele învățământului contemporan; • de a înțelege concepția managementului didactic și educațional; • de a înțelege raporturile dintre psihologia pedagogică, didactică și didacticile speciale; • de a asimila teoria și metodologia studierii personalității copilului și a cercetării procesului de învățământ. Planul operațional: • de analiză și diagnoză a stării educaționale a grupului de elevi și a fiecărui elev; • de a analiza și decide, în cunoștință de cauză, modul de aplicare a teoriei psihopedagogice și metodice în situații educaționale specifice; • de a „personaliza" conținuturile în contexte educaționale determinate; • de a proiecta activități instructiv-educative școlare și extrașcolare pe diferite perioade; • de a organiza, îndruma și coordona activități de implementare a proiectelor elaborate; • de control, evaluare și reglare-autoreglare; • de a conduce procesul de predare-învățare, astfel încât să formeze capacități de cooperare, de comunicare, de gândire convergentă, divergentă, flexibilă, creatoare, de control, de autoapreciere și autoreglare etc.; • de a forma și dezvolta interesul, motivația, afectivitatea, voința, inteligența și caracterul etc.; • de a iniția acțiuni de investigare a procesului instructiv-educativ în scopuri ameliorative. Planul creator: • capacitatea de empatie; • capacitatea de adaptare la situații atipice din practica școlară și extrașcolară; • de a se dărui cu vocație rolului asumat; • de a manifesta dragoste și înțelegere față de copii; • de a inova practica educativă școlară și extrașcolară; • de a dezvolta înclinații, aptitudini, talente; • de sociabilitate și cooperare. B.3. Competențe psihorelaționale

Planul teoretic:

• de a asimila cunoștințe de psihopedagogie socială, de psihologie a grupurilor școlare, de psihologie a învățării sociale, de psihologie a creativității în grup, de dirijare a comportamentului uman etc. Planul operațional: • de a organiza grupul de elevi, de părinți etc.; • de a comunica cu grupurile; • de a înțelege interrelațiile din grupul de elevi, de părinți, de educatori etc.; • de a dezvolta relații pozitive în interiorul grupurilor; • de a manifesta comportament empatic; • de a motiva și antrena grupul în realizarea unor scopuri comune, promovând teoria asemănării în diferențe; • de a acorda, treptat, autonomie grupului de elevi, cultivând independența și interdependența membrilor și grupurilor; • de a transforma grupul într-unul educogen, orientându-l spre valori autentice; • de a coopera cu grupul de elevi, cu părinții, cu profesorii etc., realizând un autentic parteneriat în educație; • de a forma elevilor capacități, cum sunt: cooperarea, comunicarea, empatia, creativitatea etc. Distincțiile dintre aceste categorii de competență nu sunt tranșante, ele interacționând în comportamentul profesorului, manifestându-se unitar în stilul de învățământ. De asemenea, între planurile teoretic, operațional și creator delimitările sunt relative, acestea manifestându-se în conexiuni diverse, în diferite momente ale formării inițiale și continue, în diferite situații educaționale. Competențele identificate nu sunt ierarhizate și nu epuizează sfera domeniului, ele fiind expresia unei opțiuni în raport cu contextul învățământului actual, fiind prezentate într-un spirit sintetic. Aceste competențe pot fi specificate în funcție de anumite variabile (trepte de învățământ, obiectul de învățământ, stadiile dezvoltării psihice etc.), necesitând asimilarea, în acest caz, a unui curriculum specific. II. Formarea continuă a personalului didactic din învățământul preșcolar, primar, secundar (gimnazial, profesional, liceal și postliceal) II.1. Forme ale pregătirii continue: a) perfecționarea curentă prin activitățile metodico-științifice și psihopedagogice, realizate la nivelul unității de învățământ sau pe grupe de unități. Acestea intră în atribuțiile unităților de învățământ și ale inspectoratelor școlare. Perfecționarea curentă prin: • simpozioane; • sesiuni de comunicări; • stagii periodice de informare științifică de specialitate și în domeniul științelor educației; • forme de perfecționare prin corespondență; programe punctuale. Acestea pot fi organizate de oricare dintre instituțiile implicate în perfecționarea cadrelor didactice, la inițiativa proprie sau la solicitarea unor categorii de cadre didactice, îndeosebi de Casa Corpului Didactic. Alte forme de perfecționare curentă: • cursuri fără frecvență, organizate de instituțiile de învățământ superior, combinate cu consultații; • cursuri organizate de societăți științifice și de alte organizații profesionale ale personalului didactic etc.; b) perfecționarea prin definitivarea în învățământ și acordarea gradelor didactice II și I intră în atribuțiile universităților, liceelor pedagogice, colegiilor universitare pedagogice și liceelor de profil; c) programele de perfecționare, organizate o dată la 5 ani, destinate personalului didactic și personalului de conducere (perfecționare periodică), intră în atribuțiile universităților, liceelor pedagogice, liceelor de profil - centre de perfecționare, în cooperare cu Institutul de Științe ale Educației, cu inspectoratele și casele corpului didactic, coordonate de Ministerul Educației Naționale; d) perfecționarea prin burse și stagii în țară și/sau în străinătate, prin cursuri postuniversitare și doctorate, intră în atribuțiile universităților și se desfășoară în baza unor norme metodologice specifice; e) programele de conversie profesională intră în atribuțiile instituțiilor de învățământ superior și se desfășoară în baza unor norme metodologice specifice, precum și în atribuțiile liceelor de profil și ale liceelor pedagogice. II. 2. Organizarea activității de formare continuă a cadrelor didactice a) Perfecționarea de specialitate, metodică și psihopedagogică a personalului didactic din învățământul preșcolar și primar se realizează în colegii pedagogice universitare și în licee pedagogice, cu sprijinul inspectoratelor școlare județene și al instituțiilor de învățământ superior. Repartizarea atribuțiilor de perfecționare a învățătorilor și educatoarelor, pe colegii pedagogice universitare și licee pedagogice, se realizează de către Ministerul Educației Naționale, pe baza unor criterii de acreditare pentru activitatea de formare continuă. Lista colegiilor pedagogice universitare și a liceelor pedagogice, care au repartizate atribuții de perfecționare, va fi comunicată de către Ministerul Educației Naționale inspectoratelor școlare, colegiilor pedagogice universitare și liceelor pedagogice, în fiecare an, până la data începerii înscrierilor. b) Perfecționarea de specialitate, metodică și psihopedagogică a profesorilor din învățământul secundar (gimnazial, profesional, liceal, postliceal) se realizează în instituții de învățământ superior prin facultăți, departamente și catedre. Lista instituțiilor de învățământ superior, care au atribuții de perfecționare, va fi comunicată de către Ministerul Educației Naționale inspectoratelor școlare și instituțiilor de învățământ superior, în fiecare an, până la data începerii înscrierilor. c) Perfecționarea de specialitate, metodică și psihopedagogică a maiștrilor-instructori se realizează în unități de învățământ de profil. Lista unităților de profil, care au repartizate atribuții de perfecționare pentru maiștri-instructori, va fi comunicată de către Ministerul Educației Naționale inspectoratelor școlare și liceelor de profil, în fiecare an, până la data începerii înscrierilor. Cadrele didactice pot opta pentru a participa la orice formă de perfecționare și pentru oricare dintre centrele de perfecționare aflate pe lista unităților de învățământ cărora le-au fost repartizate atribuții în acest sens la specialitatea respectivă de către Ministerul Educației Naționale - Direcția formarea formatorilor și personal. Instituției de învățământ căreia i-au fost repartizate atribuții de perfecționare i se pot suspenda temporar sau anula, după caz, aceste drepturi și îndatoriri de către Ministerul Educației Naționale, dacă se constată că activitățile de resort nu sunt cel puțin la nivelul standardelor minime. d) Pregătirea și perfecționarea personalului de conducere, îndrumare și control de la toate nivelurile sistemului de învățământ se realizează în centre, instituții și prin alte forme instituționalizate: universități, Institutul de Științe ale Educației, inspectoratele școlare, casele corpului didactic, sub coordonarea Ministerului Educației Naționale. e) Formarea curentă a învățătorilor, educatoarelor și institutorilor se realizează în instituțiile menționate la pct. II. 2 lit. a). f) Formarea curentă a maiștrilor-instructori se realizează în unitățile de învățământ menționate la pct. II. 2 lit. c). g) Formarea curentă a profesorilor se realizează în casele corpului didactic. h) Formarea curentă și prin programe de perfecționare, organizate o dată la 5 ani, a personalului didactic încadrat la palate și la cluburi școlare se realizează în cadrul Palatului Național al Copiilor. i) Formarea curentă și prin programe de perfecționare, organizate o dată la 5 ani, a educatoarelor din grădinițe speciale, precum și a învățătorilor și profesorilor, care funcționează în casele de copii, în școli speciale și în penitenciare, se realizează în instituții de învățământ superior de profil, pe bază de programe speciale. j) Formarea curentă și prin programe de perfecționare, organizate o dată la 5 ani, a cadrelor didactice din liceele pedagogice, care sunt formatori pentru învățători și educatoare, se realizează, în domeniul psihopedagogiei și al metodologiei instruirii și educației în învățământul preșcolar și primar, de către departamentele pentru formarea cadrelor didactice, cu sprijinul instituțiilor de învățământ superior, sub coordonarea Ministerului Educației Naționale. Tematica activităților se stabilește de către Ministerul Educației Naționale și de către departamentele sale, prin articularea unor module-cadru cu unele module specifice intereselor participanților, prin armonizarea ofertei și a cererii de perfecționare de către participanți. Programarea activităților de formare curentă se realizează de către departamentele de formare a cadrelor didactice și de către Ministerul Educației Naționale. k) Formarea curentă a profesorilor încadrați în cabinetele de asistență psihopedagogică și în centrele județene de asistență psihopedagogică se realizează prin programe specifice de către instituții de învățământ superior, în colaborare cu Institutul de Științe ale Educației, sub coordonarea Ministerului Educației Naționale. l) Formarea curentă a profesorilor metodiști încadrați în casele corpului didactic se realizează prin programe specifice de către universități, în colaborare cu Institutul de Științe ale Educației, sub coordonarea Ministerului Educației Naționale. m) Perfecționarea personalului didactic auxiliar se realizează prin programe specifice în casele corpului didactic, sub coordonarea inspectoratelor școlare. n) Perfecționarea curentă prin alte forme și programe - învățământ deschis la distanță - se realizează de către toate instituțiile interesate. Pregătirea prin studiu individual și prin activități desfășurate la nivelul unității școlare Cadrele didactice înscrise pentru perfecționare vor desfășura o activitate concretă și intensă, în scopul dezvoltării competențelor profesionale specifice și al obținerii unor performanțe observabile și măsurabile în activitatea cu elevii. În funcție de forma de perfecționare la care participă (definitivat, gradul II, gradul I, perfecționare curentă sau programe organizate o dată la 5 ani) pot fi proiectate și realizate acțiuni, cum sunt: • microcercetări constatative, ameliorative privind activitatea instructiv-educativă, școlară și extrașcolară; • elaborarea unor instrumente pentru testarea necesității de perfecționare a cadrelor didactice la nivelul unității școlare, al comisiei metodice, al colectivului de catedră; • proiectarea unor activități metodice coerente pe termen mediu și lung, pentru a răspunde exigențelor specifice colectivului de cadre didactice și celor impuse de reforma învățământului; • elaborarea unor proiecte, modele, instrumente, necesare promovării unui învățământ cu prioritate formativeducativ; • elaborarea obiectivelor pe capitole și pe obiecte de învățământ; • elaborarea de probe de evaluare formativă, predictivă și sumativă pentru anumite obiecte de învățământ; • elaborarea de proiecte și schițe pentru activitățile didactice și extradidactice de către cadrele didactice stagiare, până la obținerea definitivării în învățământ; • pregătirea și susținerea unor lecții și activități școlare și extrașcolare, pe baza folosirii unor metode moderne, eficiente, adecvate situației de învățare: modelarea, problematizarea, descoperirea, dezbaterea, studiul de caz, jocul de rol, simularea, procesul pedagogic etc.; • organizarea și desfășurarea unor activități formativ-educative extraclasă și extrașcoală: cercuri pe obiecte, vizionări, excursii didactice, concursuri, vizite, întâlniri etc.; • elaborarea și utilizarea unor mijloace de învățământ necesare activității instructiv-educative, amenajarea unor cabinete de documentare, centre de creație în domeniul procesului de învățământ de tehnica activității intelectuale etc. Fiecare cadru didactic va prezenta fișa de autoevaluare, semnată de responsabilul comisiei metodice și de directorul unității școlare la finalizarea oricărei forme de perfecționare. Această fișă va fi luată în considerare la evaluarea activității cadrului didactic respectiv. Pregătirea prin studiu individual și prin activități comune la nivelul instituțiilor de Învățământ care au repartizate atribuții de perfecționare Participarea cadrelor didactice înscrise pentru susținerea examenelor, în vederea definitivării în învățământ sau acordării gradului didactic II sau I, la activitățile comune organizate de unitățile de învățământ cu atribuții de perfecționare nu condiționează prezentarea lor la aceste examene. Pregătirea în vederea obținerii definitivării în învățământ sau a gradelor didactice se realizează în domeniul specialității, metodicii predării acesteia și al psihopedagogiei, sub formă de cursuri, seminarii, activități practice sau de laborator, ateliere de lucru etc. Se vor folosi strategii menite să antreneze cooperarea dintre cadrele didactice, valorificarea și dezvoltarea experienței personale. Activitățile de formare curentă și cele de pregătire pentru examene, în vederea definitivării în învățământ și acordării gradelor didactice, se desfășoară pe baza unor tematici elaborate, pentru fiecare formă de perfecționare, pe baza programelor de perfecționare aprobate de Ministerul Educației Naționale. Cadrul didactic formator, titular al unui anumit curs de perfecționare, va elabora această tematică pentru activitățile comune, în care vor fi cuprinse module-nucleu din programă, precum și unele module alternative, potrivit opțiunilor de perfecționare ale cadrelor didactice participante. Alte module alternative vor fi asimilate prin studiu individual. Evaluarea, în cadrul examenelor, în scopul obținerii definitivării în învățământ și a gradului didactic II, se va face pe baza întregii programe. Tematicile activităților comune de perfecționare se stabilesc înainte de începerea cursului, când se testează și opțiunile cadrelor didactice participante. Sesiunile de activități comune de pregătire se vor organiza în timpul vacanțelor școlare, în cel mult două perioade compacte sau, eșalonat, pe parcursul anului școlar, în ziua metodică sau la sfârșit de săptămână, în cazul în care numărul cadrelor didactice de aceeași specialitate dintr-un județ constituie o formație de curs. În alcătuirea orarelor pentru sesiunile de activități comune de perfecționare se va asigura includerea tuturor disciplinelor prevăzute în planul de învățământ pentru perfecționare. Structura activităților de perfecționare în sesiunile de activități comune este prevăzută în anexa nr. 1, pentru învățători și educatoare, pentru maiștri-instructori și pentru profesori. Activitățile de perfecționare pot fi incluse în norma didactică a cadrelor didactice care le efectuează sau pot fi retribuite în sistemul cumul/plată cu ora, după caz. Pregătirea prin studiu individual și prin activități comune a cadrelor de conducere, îndrumare și control se realizează în cadrul instituțiilor abilitate în acest sens, coordonate de Ministerul Educației Naționale, în colaborare cu Institutul de Științe ale Educației, casele corpului didactic și cu alte instituții. Această pregătire se desfășoară atât prin programe comasate, organizate o dată la 5 ani, cât și eșalonat, printr-o mare varietate de oferte de programe alternative, în stagii, în cadrul formării curente (vezi programul de formare, organizat o dată la 5 ani pentru cadrele de conducere). Casa Corpului Didactic - centru de resurse și dezvoltare profesională • Casa Corpului Didactic este centrul de documentare și de organizare a activităților de formare curentă a personalului didactic și a cadrelor de conducere, îndrumare și control de la nivelul inspectoratelor școlare, printr-o ofertă multiplă de programe. • Organizează sesiuni metodico-științifice de comunicări, simpozioane la nivel național sau cu participare internațională, întâlniri, schimburi de experiență, seminarii interactive, acțiuni de colaborare cu universități, cu Institutul de Științe ale Educației, cu alte instituții și organizații profesionale ale cadrelor didactice, stagii de scurtă durată de informare științifică în specialitate, în domeniul științelor educației, pe probleme vizând politica educațională, legislația școlară, reforma învățământului etc. • Realizează formarea continuă a personalului didactic auxiliar pe baza unor programe aprobate de către inspectoratele școlare. • Realizează oferta multiplă de programe de dezvoltare profesională pentru toate categoriile de cadre didactice, la cererea unităților școlare, a inspectoratelor școlare, comisiilor metodice, cercurilor pedagogice, consiliilor de administrație, consiliilor profesorale și a cadrelor didactice individuale. • Casa Corpului Didactic organizează și realizează diverse tipuri de programe: ◊ stagii, cursuri, sesiuni pentru formarea curentă a personalului didactic și a personalului necalificat, în acord cu programul de reformă a învățământului preuniversitar; ◊ programe tip „contact" - seminarii, colocvii, simpozioane - cu continuitate tematică, pentru informarea profesională a personalului didactic; ◊ programe punctuale de asistare a autoformării profesionale, la cerere; ◊ programe de inițiere, contra cost, în utilizarea calculatorului, în limbi străine, în cercetarea procesului formativ-educativ etc.; ◊ programe de cercetare educațională - finanțate prin inițiativă de stat și/sau privată și cofinanțate prin inițiativă zonală și locală, cu rol inovativ. Activitățile comisiilor metodice ale diriginților, ale cercurilor pedagogice ale diriginților, pe clase și trepte de învățământ, vor fi organizate și desfășurate de către inspectoratele școlare în colaborare cu unitățile școlare și cu casele corpului didactic. Activitatea educativă școlară și extrașcolară va fi un domeniu prioritar al activităților inițiate și desfășurate în casele corpului didactic, în colaborare cu inspectoratele școlare, cu direcția de resort din Ministerul Educației Naționale, cu Institutul de Științe ale Educației etc. Elaborarea unei concepții coerente și flexibile cu privire la proiectarea, realizarea și evaluarea activității educative școlare și extrașcolare și la formarea cadrelor didactice constituie, în acest sens, o componentă esențială a dezvoltării profesionale a acestora, ce poate fi înfăptuită de către casele corpului didactic printr-o ofertă de programe alternative. Inițierea unor studii de diagnoză și prognoză asupra calității învățământului într-o unitate școlară, zonă sau la nivelul județului, în colaborare cu inspectoratele școlare, cu organizații și instituții, cu alți parteneri în procesul educației, este o altă atribuție importantă a caselor corpului didactic, adaptarea și flexibilitatea programelor de formare curentă, în raport cu cerințele de profesionalizare a cadrelor didactice, trebuie să constituie axe ale eficienței învățământului. În acest sens, casele corpului didactic vor elabora și vor aplica seturi de instrumente de testare a necesităților de perfecționare a diferitelor categorii de cadre didactice. II. 3. Proiectarea și realizarea conținutului activității de formare continuă (curentă) prin: definitivarea în învățământ și acordarea gradelor didactice II și I; programe de perfecționare organizate o dată la 5 ani; burse și stagii în țară și în străinătate, prin cursuri postuniversitare și doctorat; programe de conversie profesională și alte forme. Conținutul activităților de perfecționare a cadrelor didactice, prin definitivare în învățământ și prin acordarea gradelor II și I, este cuprins în programe unitare alcătuite din module-nucleu de reformă și din module alternative, pentru specialitate și metodica predării acesteia, pentru pedagogie și elemente de psihologie, aprobate de Ministerul Educației Naționale. Asimilarea conținutului prevăzut în programele de perfecționare se realizează prin forme variate de activități teoretico-metodologice, practic-acționale și constructiv-creatoare, individuale și colective, prin aplicarea unor metodologii specifice învățării la adulți. Perfecționarea curentă a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar se efectuează prin formele prevăzute la art. 32 alin. (4) din Legea nr. 128/1997. ll. 3.1. Activitatea metodico-științifică și psihopedagogică la nivelul unității de Învățământ sau pe grupe de unități Perfecționarea, la nivelul unităților de învățământ, trebuie să îndeplinească funcția de reglare-autoreglare a activității instructiv-educative, didactice și extradidactice, de dezvoltare profesională personalizată, de inovare a practicii școlare într-un anumit spațiu de instruire și într-o situație educativă, de stimulare a creativității cadrelor didactice și a elevilor, de investigare a activității școlare. a) Activitatea colectivelor de catedră/comisiilor metodice va fi axată, cu prioritate, pe adaptarea conținuturilor învățării și metodologiei, în funcție de situații didactice specific determinate, în primul rând, de structura psihică internă a elevilor. În acest context, centrul de interes al activităților metodice și psihopedagogice îl constituie: • definirea obiectivelor și a obiectivelor operaționale, ierarhizate și diferențiale, pentru situații concrete, școlare și extrașcolare; • prelucrarea, esențializarea și structurarea conținutului învățării în raport cu personalitatea fiecărui elev și cu sintalitatea grupului; • metodologia predării-învățării și evaluării; • acțiuni practice și cercetări pentru prevenirea și combaterea excluderii de la reușita școlară, pentru valorificarea potențialului fiecărui elev la nivelul proximei dezvoltări, pentru egalizarea șanselor de acces și parcurgere cu succes a activității școlare prin adaptarea strategiilor la caracteristicile evoluției psihofizice a elevilor etc. b) Activitatea metodică și psihopedagogică, la nivelul cercurilor pedagogice, va fi orientată, îndeosebi, spre adecvarea condițiilor externe, rezultate din specificul conținutului obiectelor de învățământ la strategiile didactice, la modurile de organizare a activității, de evaluare, reglare, autoreglare, la profilul de competență al cadrului didactic. La acest nivel, activitatea de perfecționare va fi axată, îndeosebi, pe probleme, cum sunt: • cercetarea și inovarea practicii educaționale în domeniul analizei logico-funcționale a conținuturilor concrete ale instruirii și educației; • elaborarea obiectivelor și a obiectivelor operaționale pe obiecte de învățământ; • elaborarea probelor de evaluare formativă, pe capitole, în concordanță cu obiectivele; • proiectarea strategiilor de instruire și educație, specifice diferitelor conținuturi și situații de învățare în activitatea școlară și extrașcolară; • dezvoltarea creativității individuale și de grup a cadrelor didactice și a elevilor; • dezvoltarea competențelor proiectiv-conceptuale, de comunicare, practic-acționale, metodologice, constructiv-creatoare și de evaluare a cadrelor didactice, prin elaborarea conștientă și coerentă a unor alternative metodice, a unor variante de proiecte de activități didactice și extradidactice etc. Managerii cercurilor pedagogice, ai comisiilor și colectivelor de catedră vor proiecta activitățile, armonizând obiectivele și conținuturile determinate de reforma învățământului cu cele impuse de necesitățile de perfecționare a cadrelor didactice, avându-se în vedere și nivelul de structurare a competențelor pedagogice ale cadrelor didactice respective (stagiar, cu definitivat, cu gradul II, cu gradul I, cu doctorat etc.). Vor fi propuse alternative de conținut și de metodologie ale activităților metodice și psihopedagogice, în scopul optimizării pregătirii cadrelor didactice. Evantaiul acestor activități de perfecționare va fi diversificat. Vor fi propuse și activități vizând determinarea standardelor minime și de excelență în pregătirea elevilor și a cadrelor didactice. O atenție deosebită va fi acordată preocupărilor pentru studiul personalității (individualității) fiecărui elev și al sintalității grupurilor de elevi, în scopul fundamentării științifice a activității instructiv-educative. Activitățile educative școlare și extrașcolare vor constitui o dominantă a activităților de perfecționare la nivelul unității de învățământ. De asemenea, cercetarea unor modalități diferențiate de structurare și dezvoltare a stilului activității intelectuale, a modului de gândire, a capacității de a coopera și comunica eficient, de a analiza și decide, de formare a tehnicii argumentării și contraargumentării etc. va constitui o prioritate în cadrul activităților de dezvoltare profesională a cadrelor didactice. Dezbaterea, analiza de conținut, simularea, studiul de caz, atelierele, activitatea interactivă, în grup, de dezvoltare a experiențelor valoroase și crearea de noi modele teoretice și practice, eficiente, de activitate instructiv-educativă, lucrările de laborator, cercetările constatativ-ameliorative, dezvoltătoare, operaționale etc. vor constitui modalități prioritare de optimizare a activității cadrului didactic, în scopul obținerii unor performanțe observabile și măsurabile în activitățile cu elevii. Comisiile metodice ale învățătorilor se constituie în școlile cu un număr mai mare de 3 învățători care predau la aceleași clase. În celelalte cazuri, comisiile metodice și/sau colectivele de catedră se organizează pe grupe de școli. Când nu este posibilă nici această modalitate de organizare, învățătorii care predau într-o școală constituie comisia metodică a claselor I-IV din școala respectivă. Comisiile metodice pentru educatoare se organizează în grădinițele cu minimum 3 educatoare sau pe grupe de grădinițe. În grădinițele din mediul urban sau în localitățile rurale cu mai multe grădinițe, comisiile metodice se organizează pentru educatoarele care funcționează la aceleași grupe de copii (mică, mijlocie, mare, pregătitoare). Programele de activitate ale comisiei metodice vor fi proiectate pe baza unei concepții coerente, vizând, cu prioritate, conținuturi care se impun în urma analizei-diagnoză a activității instructiv-educative desfășurate la nivelul instituției/zonei respective, în scopul ameliorării, extinderii sau dezvoltării, după caz, a experienței pozitive sau al prevenirii și eliminării efectelor negative, a punctelor slabe din activitatea instructiv-educativă. Consiliile de administrație și consiliile profesorale vor constitui pârghii importante ale perfecționării pregătirii cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă. În programele de activitate, analiza-diagnoză a calității activității cadrelor didactice, proiectarea unor programe specifice de dezvoltare profesională, eșalonate pe o perioadă mai lungă, de cel puțin 2 ani, evaluarea, reglarea-autoreglarea la nivelul unității școlare și coordonarea activităților colectivelor de catedră constituie priorități la acest nivel. Cercurile pedagogice reunesc educatoare, învățători, maiștri-instructori, profesori, responsabili ai comisiilor metodice, directori, cadre didactice încadrate în centrele de asistență psihopedagogică și în centrele județene de asistență psihopedagogică, în casele corpului didactic, în învățământul special, în palate și cluburi ale copiilor etc. dintr-o zonă, astfel încât numărul membrilor să nu fie mai mic de 25 și mai mare de 50 de cadre didactice. În mediul rural, cercurile pedagogice se organizează pe grupe de localități sau pe județe pentru specialitățile unde numărul cadrelor didactice este mic. Cercurile pedagogice se organizează și se desfășoară de 3 ori în cursul unui an școlar. Activitatea cercurilor pedagogice este coordonată de inspectoratele școlare. Perfecționarea curentă a cadrelor didactice și a cadrelor de conducere, îndrumare și control se realizează pe baza unei oferte multiple de programe, descentralizat și concurențial, de către instituțiile prevăzute la art. 32 alin. (2) din Legea nr. 128/1997, prin formele specificate la alin. (4) lit. a)-f) ale aceluiași articol. ll. 3.2. Perfecționarea prin definitivarea În Învățământ și prin acordarea gradelor didactice ll și l ll. 3.2.1. Perfecționarea prin definitivarea În Învățământ Perfecționarea cadrelor didactice prin definitivarea pe funcția didactică urmărește consolidarea pregătirii în domeniul specialității, metodicii și psihopedagogiei, precum și dezvoltarea competențelor de a îndeplini cu bune rezultate funcția didactică. Cadrele didactice stagiare trebuie să aprofundeze conținutul de specialitate psihopedagogic și metodic, programele și manualele școlare alternative, să utilizeze strategii didactice adecvate fiecărei situații de instruire-educație. Consolidarea competențelor de bază la nivel teoretic și operațional constituie obiectivul prioritar al perfecționării prin definitivarea în învățământ. Conducerile unităților școlare în care funcționează cadre didactice stagiare au datoria să stabilească programe concrete de cooperare și de îndrumare a acestora în cadrul comisiei/colectivului de catedră sau al cercului pedagogic, după caz. Definitivarea în învățământ se obține, pe baza unei inspecții școlare speciale și a unui examen, de către personalul didactic care îndeplinește condițiile de studii și condițiile prevăzute la art. 68 din Legea nr. 84/1995, republicată, cu modificările ulterioare, și care are un stagiu de cel puțin 2 ani la catedră de la obținerea diplomei de absolvire sau de licență, după caz, fiind încadrat în această perioadă cu funcția de bază în învățământ, cu normă întreagă, sau având un stagiu de cel puțin 3 ani la catedră, pentru personalul didactic asociat, care este încadrat în această perioadă cu cel puțin o jumătate de normă. Prezentarea la examenul pentru definitivarea în învățământ este obligatorie la expirarea stagiului de 2 ani de la obținerea diplomei de licență sau de absolvire, după caz. Personalul didactic se poate prezenta la acest examen în trei sesiuni, în cel mult 5 ani de la expirarea stagiului de 2 ani. Personalul didactic titular care nu obține definitivarea în învățământ pierde calitatea de titular și, ca urmare, acestuia i se desface contractul individual de muncă în termenul legal. Înscrierea la examenul pentru definitivarea în învățământ se face în fiecare an, în perioada 1 octombrie-1 noiembrie, pentru sesiunea din anul școlar respectiv, la conducerea unităților de învățământ, cu respectarea condițiilor legale. Până la data de 15 noiembrie se înaintează la inspectoratele școlare dosarele cu actele necesare pentru înscrierea la examen. Condiții de înscriere: • stagiu de predare efectivă la catedră de la obținerea diplomei de absolvire, pentru învățători, educatoare, institutori și maiștri-instructori, respectiv a diplomei de licență, pentru profesori, conform prevederilor legale în vigoare; • calificativul cel puțin „suficient", obținut la aprecierea anuală și la inspecțiile școlare, după caz (anexele nr. 2 și 2 bis). Cadrele didactice, care, până la obținerea definitivării în învățământ, au fost sancționate, nu pot fi propuse pentru acordarea definitivării pe funcția didactică până la ridicarea sancțiunii. Cadrelor didactice înscrise la examenul pentru definitivarea în învățământ li se recomandă să participe la sesiunile de activitate comună, în vederea pregătirii pentru acest examen. Cadrele didactice înscrise la examenul pentru definitivarea în învățământ, care nu au putut susține probele de examen din motive obiective, se pot reînscrie pentru susținerea examenului în sesiunea imediat următoare, cu respectarea condițiilor legale. Probele examenului pentru definitivarea în funcția didactică constau în: • inspecție specială; • probe scrise și orale la următoarele discipline:

Pentru educatoarele din unitățile preșcolare cu predare în limba română:

1. limba și literatura română, scris; 2. pedagogie preșcolară și probleme de psihologia copilului, scris; 3. metodica activității instructiv-educative din învățământul preșcolar, oral.

Pentru educatoarele din unitățile preșcolare cu predare în una dintre limbile minorităților naționale:

1. limba și literatura română, scris; 2. limba și literatura maternă, scris; 3. pedagogie preșcolară și probleme de psihologia copilului, scris; 4. metodica activității instructiv-educative din învățământul preșcolar, oral.

Pentru învățătorii din unitățile școlare cu limba de predare română:

1. limba și literatura română și metodica predării acestora, scris; 2. pedagogie școlară și probleme de psihologia copilului, scris; 3. matematică și metodica predării acesteia, oral.

Pentru învățătorii din unitățile cu predare în una dintre limbile minorităților naționale:

1. limba și literatura română și metodica predării acestora, scris; 2. limba și literatura maternă și metodica predării acestora, scris; 3. pedagogie școlară și probleme de psihologia copilului, scris; 4. matematică și metodica predării acesteia, oral. Pentru profesori: 1. obiectul de specialitate și metodica predării acestuia, scris; 2. obiectul de specialitate și metodica predării acestuia, oral; 3. pedagogie și elemente de psihologie, scris.

Pentru maiștri-instructori:

1. obiectul de specialitate și metodica predării acestuia, scris; 2. obiectul de specialitate și metodica predării acestuia, oral; 3. pedagogie și elemente de psihologie, scris.

Învățătorii și educatoarele din unitățile de învățământ cu predare în una dintre limbile minorităților naționale vor susține probele examenului pentru definitivarea în învățământ și acordarea gradului didactic II pe baza programelor pentru învățătorii și educatoarele din unitățile școlare cu predare în limba română. Numai probele la limba maternă se susțin pe baza unei programe distincte.

ll. 3.2.2. Perfecționarea prin acordarea gradelor didactice ll și l

Înscrierea pentru acordarea gradelor didactice II și I se face în fiecare an, în perioada 1 octombrie-1 noiembrie, pentru anul școlar următor, la conducerile unităților de învățământ, cu respectarea prevederilor Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic și ale Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările ulterioare.

Una dintre cele două inspecții curente, prevăzute la art. 35 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 128/1997, va fi planificată, la solicitarea cadrelor didactice, înainte de înscrierea pentru susținerea examenului de acordare a gradului II, respectiv a gradului I. Cea de-a doua inspecție se va programa în intervalul de la înscriere până la susținerea inspecției speciale.

Inspectorii cu probleme de perfecționare vor avea o evidență clară a programării și efectuării inspecțiilor curente. Inspecțiile curente se efectuează de către inspectori de specialitate și de cadre didactice, cu delegație, din liceele de profil, pedagogice și din învățământul superior, după caz. Cadrele didactice care efectuează inspecțiile curente trebuie să aibă în mod obligatoriu specialitatea candidaților

și gradul I.

Condițiile de înscriere la examenul pentru obținerea gradului didactic II:

• Încadrarea cu funcția de bază în învățământ. Cadrele didactice asociate se pot înscrie la examenul pentru obținerea gradului didactic II, cu respectarea celorlalte condiții legale. Personalul didactic care ocupă funcții cu drept de rezervare a catedrei se poate înscrie la examenul pentru acordarea gradului didactic II, cu respectarea condițiilor legale: • stagiu de predare efectivă la catedră de la obținerea definitivării în învățământ, conform prevederilor legale în vigoare; • recomandarea consiliului profesoral al unității de învățământ unde este încadrat cadrul didactic respectiv; • calificativul cel puțin „bine", obținut la aprecierile și la inspecțiile școlare în ultimii 3 ani premergători momentului înscrierii; • progresul școlar realizat la disciplina(ele), clasa(ele) controlată(e), apreciat de către cadrul didactic care efectuează inspecțiile curente, prin raportarea rezultatelor școlare obținute de către elevi la data inspecțiilor curente la cele obținute la evaluările anterioare, într-un interval de cel puțin două luni; • rezultate bune și foarte bune în activitatea instructiveducativă cu elevii și în activitatea metodico-științifică; • comportament demn în școală, familie și în societate, respectarea normelor deontologice (anexele nr. 3 și 3 bis). Pentru înscrierea la examenul pentru obținerea gradului didactic I se vor respecta condițiile prevăzute la înscrierea la examenul pentru acordarea gradului didactic II, cu excepția calificativului care trebuie să fie „foarte bine" în ultimii 3 ani premergători momentului înscrierii, la care se adaugă, potrivit anexelor nr. 4 și 4 bis: • desfășurarea unor activități semnificative pentru manifestarea competențelor constructiv-creatoare în domeniul psihopedagogic și metodico-științific, cum sunt: • elaborarea de „instrumente" și materiale, necesare inovării practicii școlare, cercetării constatative, operaționale, dezvoltătoare, ameliorative etc.; • elaborarea de programe, manuale, culegeri, caiete de activități practice, de laborator, de experiențe, mijloace de învățământ, standarde de evaluare etc.; • desfășurarea, cu bune rezultate, a unor activități școlare și extrașcolare etc.; • elaborarea de lucrări personale de creație, pentru cadrele didactice cu specialitatea arte plastice.

Cadrele didactice înscrise la examenul pentru acordarea gradului didactic II sau I, care, până la obținerea acestor grade, nu obțin cel puțin calificativul „bine", respectiv „foarte bine", la inspecțiile curente și la aprecierile anuale, precum și cele care au fost sancționate nu pot fi propuse pentru acordarea gradelor didactice respective.

Numai după ridicarea sancțiunii, cu recomandarea consiliului profesoral al unității de învățământ unde sunt încadrate și cu acordul inspectoratului școlar județean, respectiv al municipiului București, cadrele didactice aflate în situația de mai sus își pot finaliza obținerea gradelor didactice în anul școlar următor.

Cadrelor didactice care au promovat examenele pentru obținerea definitivării în învățământ, a gradelor didactice II sau I ori a titlului de doctor li se consideră ca fiind îndeplinită condiția de a participa o dată la 5 ani la un program de perfecționare prevăzut la art. 33 alin. (1) din Legea nr. 128/1997.

Dosarele cadrelor didactice înscrise la examenele pentru definitivat și pentru obținerea gradelor didactice II și I, cuprinzând actele prevăzute în anexele nr. 2, 3 și 4, vor fi înaintate numai de către conducerile unităților de învățământ inspectoratelor școlare județene, respectiv ale sectoarelor și al municipiului București, unde vor fi înregistrate. Cererile de înscriere vor fi supuse aprobării consiliului de administrație al inspectoratelor școlare de către inspectorul cu probleme de perfecționare.

Până la data de 1 ianuarie a fiecărui an, inspectorul cu probleme de perfecționare va comunica, în scris, fiecărui candidat, despre aprobarea sau respingerea înscrierii, precizându-i-se motivarea respingerii dosarului.

Inspectorul cu probleme de perfecționare trimite în fiecare an, până la data de 15 februarie, instituțiilor de învățământ care realizează perfecționarea listele cu cadrele didactice înscrise la examenul pentru obținerea gradului didactic I, însoțite de fișele și de memoriile de activitate. Până la data de 15 iunie a fiecărui an, vor fi trimise centrelor de perfecționare fișele sintetice pentru definitivat și

pentru gradul didactic II.

Colocviul de admitere la gradul didactic I se susține în fiecare an, în vacanța de primăvară, la o dată care se va anunța ulterior.

Colocviul de admitere la gradul didactic I se va organiza și se va desfășura potrivit precizărilor din anexa nr. 5. Probele pentru obținerea gradului didactic II constau în:

1. inspecție specială, precedată de cele două inspecții curente, la care calificativul minim de promovare este „bine". Dacă un cadru didactic nu obține la inspecțiile curente cel puțin calificativul „bine", inspecția specială se amână cu un an și se reprogramează inspecțiile curente; în cazul în care nici în anul următor acesta nu obține calificativul corespunzător, se propune reînscrierea pentru obținerea gradului didactic II (anexa nr. 6 - Inspecția specială pentru acordarea gradelor didactice II și I); 2. probe scrise și orale, după cum urmează: Pentru educatoarele din unitățile preșcolare cu limba de predare română: a) limba română și literatura pentru copii, scris; b) metodica activității instructiv-educative în grădinițe, scris; c) pedagogie preșcolară și elemente de psihologia copilului, oral.

Pentru educatoarele din unitățile preșcolare cu predarea în una dintre limbile minorităților naționale:

a) limba română și literatura pentru copii, scris; b) limba maternă și literatura pentru copii, scris; c) metodica activității instructiv-educative în grădinițe, scris; d) pedagogie preșcolară și elemente de psihologia copilului, oral.

Pentru învățătorii din școlile cu limba de predare română:

a) limba română și literatura pentru copii și metodica predării acestora, scris; b) matematica și metodica predării acesteia, scris; c) pedagogie școlară și elemente de psihologie, oral. Învățătorii și educatoarele din unitățile cu predare în una dintre limbile minorităților naționale vor susține probele de obținere a gradului didactic II potrivit programelor pentru învățătorii și educatoarele din unitățile școlare cu predare în limba română. Numai proba pentru limba maternă și literatura pentru copii se susține pe baza unei programe dis-

tincte.

Pentru învățătorii din școlile cu predare în una dintre limbile minorităților naționale:

a) limba română și literatura pentru copii și metodica predării acestora, scris; b) limba maternă și literatura pentru copii și metodica predării acestora, scris; c) matematica și metodica predării acesteia, scris; d) pedagogie școlară și elemente de psihologie, oral. Pentru maiștri-instructori:

a) test scris la obiectul de specialitate și la metodica predării acestuia, cu abordări interdisciplinare și de creativitate; b) probă orală la pedagogie (și elemente de psihologie școlară).

Pentru profesori:

a) test scris la obiectul de specialitate și la metodica predării acestuia, cu abordări interdisciplinare și de creativitate; b) probă orală la pedagogie și elemente de psihologie școlară.

Componența comisiei de examinare pentru definitivarea în învățământ și pentru acordarea gradului didactic II:

Pentru învățători și educatoare:

Președinte: - profesor cu specialitatea pedagogie sau limba și literatura română ori matematica, din învățământul liceal pedagogic, având gradul didactic I, care a predat metodica specialității, a îndrumat practica pedagogică și/sau a condus activități de perfecționare a învățătorilor și educatoarelor cel puțin 3 ani școlari, sau un cadru didactic de pedagogie din învățământul superior. Președintele comisiei poate fi și examinator la specialitatea sa.

Membri examinatori: - profesori din învățământul liceal, având cel puțin gradul didactic II, care au predat metodica specialității, au îndrumat practica pedagogică la specialitatea respectivă și/sau au condus activități de perfecționare a învățătorilor sau educatoarelor cel puțin 3 ani școlari (doi profesori corectori pentru fiecare probă scrisă).

Pentru maiștri-instructori:

Președinte: - profesor de specialitatea corespunzătoare maiștrilor-instructori, având gradul didactic I, care a predat în specialitate și a condus activități de perfecționare cel puțin 3 ani școlari. Președintele poate fi și examinator la specialitatea sa.

Membri examinatori:

• profesori de specialitate, având cel puțin gradul didactic II, care au predat în specialitate și au condus activități de perfecționare a maiștrilor-instructori cel puțin 3 ani școlari; • profesori de pedagogie, având cel puțin gradul didactic II, care au condus activități de perfecționare și au îndrumat practica pedagogică (doi profesori corectori pentru fiecare probă scrisă).

Pentru profesori:

Președinte: - profesor sau conferențiar universitar ori lector doctor, având specialitatea candidaților. Președintele poate fi și examinator la specialitatea sa.

Membri examinatori: - profesori, conferențiari sau lectori doctori sau doctoranzi (doi profesori corectori pentru fiecare probă scrisă).

Componența comisiilor de examinare se propune de senatele universităților și se înaintează spre aprobare Ministerului Educației Naționale - Direcția formarea formatorilor și personal, după modelul prezentat în anexa nr. 7. Pentru învățători, educatoare și maiștri-instructori, componența comisiilor de examinare se aprobă de Ministerul Educației Naționale - Direcția formarea formatorilor și personal, la propunerile liceelor pedagogice și a școlilor de profil - centre de perfecționare, avizate de inspectoratele școlare județene. Propunerile de comisii, în două exemplare, vor fi înaintate Ministerului Educației Naționale, până la data de 1 iunie, în fiecare an.

Subiectele pentru probele scrise, prevăzute în cadrul examenelor de definitivare în învățământ și de acordare a gradului didactic II pentru învățători și educatoare, se stabilesc în plenul comisiei/comisiilor de examinare, după caz, din programele de perfecționare aprobate de Ministerul Educației Naționale.

Membrii comisiei/comisiilor de examinare se vor întruni cu cel puțin o oră înaintea desfășurării fiecărei probe scrise și vor propune minimum 5 (cinci) variante de subiecte, cuprinzând două treimi subiecte de specialitate și o treime subiecte de metodica predării specialității. Pentru probele de examen, în vederea definitivării în învățământ și acordării gradului didactic II la specialitatea educatoare, se vor propune, de asemenea, 5 (cinci) variante de subiecte care vor cuprinde numai subiecte de specialitate. Nu se vor propune subiecte de metodica activității instructiv-educative în grădiniță, deoarece este probă distinctă de examen.

Pentru profesori, subiectele pentru probele scrise se stabilesc de către fiecare instituție - centru de perfecționare - cu cel puțin o oră înaintea fiecărei probe scrise, pe baza programelor de perfecționare valabile. Se vor propune minimum 5 (cinci) variante de subiecte, fiecare variantă cuprinzând două treimi subiecte de specialitate și o treime subiecte de metodica predării specialității.

Pentru maiștri-instructori, în cadrul fiecărui liceu de profil

- centru de perfecționare -, comisia de examinare stabilește cu cel puțin o oră înainte de susținerea probei

5 (cinci) variante de subiecte, fiecare variantă cuprinzând două treimi subiecte de specialitate și o treime subiecte de metodica predării specialității.

În toate situațiile, președintele comisiei de examinare va extrage o variantă de subiecte dintre cele cinci propuse, care va constitui subiectul de examen pentru toți candidații. Membrii comisiei de examinare, la specialitatea respectivă, vor elabora baremul de corectare pe care îl vor afișa înainte de încheierea probei scrise.

Lucrările scrise se efectuează pe coli de hârtie, pe care se aplică ștampila instituției unde se desfășoară examenul. Ele au caracter secret. Candidatul își trece numele și prenumele cu majuscule pe colțul din partea dreaptă a lucrării, care, după verificarea exactității datelor, se îndoaie, se lipește pe toate laturile și se acoperă cu o etichetă pe care se aplică ștampila și semnătura președintelui comisiei.

Candidații sunt obligați să aibă asupra lor buletinul de identitate. Fiecare sală va fi supravegheată de minimum 2 (două) cadre didactice a căror specialitate este diferită de cea a candidaților, care răspund de ordinea, disciplina și de corectitudinea desfășurării probei scrise.

Președintele împreună cu directorul/decanul unității de învățământ unde se desfășoară examenul vor lua măsuri de sancționare drastică a cadrelor didactice supraveghetoare care nu își îndeplinesc atribuțiile în acest sens (strângerea înainte de examen a tuturor materialelor informative pe care le posedă candidații, supravegherea atentă pentru a evita frauda etc.).

Președintele comisiei de examinare va verifica, împreună cu profesorul de specialitate, exactitatea copierii subiectelor pe tablă.

Pentru elaborarea lucrărilor, candidații vor folosi cerneală de culoare albastră sau pix cu pastă albastră.

Timpul de lucru pentru elaborarea lucrării scrise este de

3 (trei) ore din momentul scrierii subiectelor pe tablă.

Responsabilii de sală vor asigura ca numărul ultimilor candidați prezenți în sală să nu fie mai mic de trei.

Corectarea lucrărilor se face numai în unitatea de învățământ unde se desfășoară examenele de către doi profesori, pentru fiecare probă scrisă. Diferența, în ceea ce privește notarea lucrărilor, dintre cei doi profesori nu trebuie să depășească un punct. Fiecare profesor acordă nota, exprimată printr-un număr întreg sau cu zecimale.

După ce au fost corectate, notele din borderouri se trec pe lucrări de către fiecare profesor corector, care se semnează. Se face media și apoi se deschid lucrările în prezența președintelui comisiei. Notele se trec apoi în catalogul de examen.

Prin sondaj, se poate controla obiectivitatea evaluării lucrărilor scrise de către o comisie numită de Ministerul Educației Naționale.

La probele orale va examina un singur profesor de specialitatea respectivă, în prezența președintelui comisiei.

Nota acordată de acesta la proba orală va constitui nota medie la obiectul respectiv.

Probele orale la examenul pentru definitivarea în învățământ se vor desfășura pe bază de bilete de examen, unice la același obiect de specialitate pentru toate comisiile. Biletele de examen sunt stabilite de profesorul(ii) examinator(i) și verificate de președintele(ții) comisiei(iilor) în conformitate cu programele de perfecționare. Ele vor conține cel puțin două subiecte: unul de specialitate și unul de metodica predării specialității (cu excepția probei de metodica activității instructiv-educative în grădință - care va conține cel puțin două subiecte de metodică).

Biletele pentru examenul oral au caracter secret. Examenul oral se desfășoară pe baza unui program stabilit

de comisie, astfel încât un candidat să nu susțină mai mult de un examen pe zi.

Examinarea candidaților se va desfășura între orele 8,00-21,00. Examinarea orală se realizează individual, în sală fiind prezenți, permanent, 4-5 candidați care își pregătesc răspunsul la subiecte, în prezența președintelui și a celorlalți membri sau cel puțin a președintelui comisiei și a examinatorului de la disciplina respectivă.

În situația în care examinatorul nu este edificat asupra nivelului de pregătire a candidatului, îi poate adresa și alte întrebări.

Fiecărui candidat i se va acorda timpul necesar pentru a-și pregăti răspunsul.

Candidații care nu obțin la una dintre probe nota minimă de promovare sunt declarați respinși și nu pot continua examenul.

Contestațiile privind rezultatele probelor pentru definitivarea în învățământ sau pentru obținerea gradului didactic II se vor soluționa la nivelul fiecărei instituții - centru de perfecționare, care a organizat examenul, programându-se astfel încât să asigure candidaților respectivi posibilitatea ca, în cazul rezolvării favorabile a contestației, să poată participa la celelalte probe.

Contestațiile vor fi adresate, în scris, președintelui comisiei de examinare.

Stabilirea notei la proba orală se va face de către profesorul care a examinat candidatul, consultând ceilalți membri ai comisiei de examinare. Notele obținute la finalul fiecărei probe se vor afișa după ce au fost înscrise în catalogul de examen, fiecare probă fiind obligatorie.

La încheierea examenului se vor afișa rezultatele finale, menționându-se „admis" sau „respins".

Pentru fiecare probă scrisă sau orală, media va fi exprimată printr-un număr întreg sau cu zecimale. Media finală este media aritmetică a mediei la specialitate și la metodică, obținută din notele acordate de cei doi profesori, și a notei, după caz, de la pedagogie.

Pentru învățători, media obținută la examenul de definitivare în învățământ se calculează astfel: se adună nota obținută la proba scrisă de limba și literatura română și metodica predării acesteia cu nota obținută la proba orală de matematică și metodica predării acesteia, se împarte la doi și se obține media la specialitate.

Nota medie obținută la specialitate se adună cu nota medie obținută la proba de pedagogie, se împarte la doi și se obține media (finală) de absolvire a examenului de definitivare în învățământ.

Media la examenul de acordare a gradului didactic II se calculează în același mod ca media de la examenul de definitivare în învățământ.

La educatoare, media de absolvire a examenului de definitivare în învățământ se calculează astfel: se adună nota obținută la proba scrisă de limba română cu nota obținută la proba de metodica activității instructiv-educative, se împarte la doi și se obține media la specialitate.

Nota medie obținută la specialitate se adună cu nota obținută la proba de pedagogie, se împarte la doi și se obține media de absolvire a examenului.

Media la examenul de acordare a gradului didactic II (educatoare) se calculează în același mod ca media de la examenul de definitivare în învățământ.

Aprecierea la probele de examen, orale și scrise, și la inspecția specială pentru obținerea gradelor didactice II și I se face prin note de la 10 la 1.

La definitivat, nota minimă de promovare a inspecției speciale este 7 (șapte) și a fiecărei probe scrise sau orale,

6 (șase). Media minimă de promovare a examenului pentru definitivarea în învățământ este 6 (șase).

La gradul didactic II, nota minimă de promovare a inspecției speciale este 8 (opt) și a fiecărei probe scrise sau orale, 7 (șapte). Media minimă de promovare a examenului pentru acordarea gradului didactic II este 7 (șapte). La gradul didactic I, nota minimă de promovare a inspecției speciale este 8 (opt). De asemenea, la recenzarea lucrării nota minimă este 8 (opt), iar la susținerea

acesteia nota minimă de promovare este 7 (șapte).

Media minimă de promovare a inspecției speciale la definitivat și la gradul didactic II condiționează prezentarea la examen, fără a fi luată în calcul la stabilirea mediei.

Accesul altor persoane la examen este permis numai în baza unei împuterniciri date de Ministerul Educației Naționale și numai pentru a urmări procesul de organizare și de desfășurare a examenelor, precum și nivelul de pregătire a candidaților, fără a interveni în desfășurarea examenului.

Răspunderea pentru buna desfășurare a examenului revine președintelui comisiei de examinare și fiecărui membru al acesteia.

Toate documentele examenului vor fi păstrate în arhiva instituțiilor de învățământ minimum 2 ani.

În termen de 5 (cinci) zile de la încheierea examenului vor fi trimise la Direcția formarea formatorilor și personal din cadrul Ministerului Educației Naționale tabelele nominale (două exemplare) cu candidații admiși, grupați pe județe, pe categorii didactice și pe specialități, în vederea validării examenului [anexele nr. 8 a) și 8 b)], similar pentru gradul didactic I (anexa nr. 9).

De asemenea, centrele de perfecționare vor trimite Ministerului Educației Naționale - Direcția formarea formatorilor și personal, o dată cu tabelele nominale, întocmite în două exemplare, cu candidații admiși și subiectele de examen, baremele de corectare, precum și o informare cuprinzând aprecierile asupra modului de desfășurare a examenului și sugestii pentru optimizarea activității de perfecționare prin gradele didactice și definitivat.

După validarea rezultatelor obținute la examenele pentru acordarea gradelor didactice de către Ministerul Educației Naționale, centrele de perfecționare vor transmite inspectoratelor școlare județene, inspectorului cu probleme de perfecționare situația integrală a rezultatelor la examenele pentru definitivarea în învățământ și pentru gradul didactic II (admiși, respinși, neprezentați).

ll. 3.2.3. Probele pentru obținerea gradului didactic l

Constau în:

1. un colocviu de admitere, pe baza unei tematici și a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educației Naționale, pentru fiecare specialitate în parte. Tematica referitoare la metodologia cercetării procesului instructiv-educativ, la elaborarea unei lucrări metodico-științifice și la proiectarea activității școlare și extrașcolare este comună pentru toate categoriile de cadre didactice, însă gradul de aprofundare a conținutului va fi diferențiat în funcție de nivelul de studii al cadrelor didactice înscrise la examenul pentru obținerea gradului didactic I. Bibliografia poate fi diferențiată. Tematica referitoare la domeniul de specialitate specific, din care se alege tema lucrării metodico-științifice, precum și bibliografia vor fi distincte pentru fiecare disciplină în parte. Aceste tematici și bibliografii vor fi propuse de către unitățile de învățământ - centre de perfecționare - și vor fi aprobate de către Ministerul Educației Naționale; 2. elaborarea unei lucrări metodico-științifice sub îndrumarea unui conducător științific stabilit de instituția cu competențe în domeniu; 3. o inspecție școlară specială, precedată de cel puțin două inspecții școlare curente, ambele apreciate cu calificativul „foarte bine"; 4. susținerea lucrării metodico-științifice în fața unei comisii instituite în acest scop. 1. Colocviul de admitere la gradul didactic I Se susține în fiecare an școlar, în perioada vacanței de primăvară. Cadrele didactice înscrise pentru a susține colocviul de admitere la gradul didactic I nu pot opta pentru un anumit conducător științific. Acesta este stabilit, potrivit legii, de instituția cu competențe în domeniu. În urma susținerii colocviului, candidații admiși vor fi repartizați conducătorilor științifici într-un interval de maximum 7 zile de la desfășurarea colocviului, potrivit unor criterii de competență și moralitate stabilite de consiliul profesoral/consiliul facultății, după caz. Fiecare instituție de învățământ - centru de perfecționare - va afișa, în termenul stabilit, repartizarea candidaților pe conducători științifici și programul de consultații, în vederea elaborării lucrărilor metodico-științifice. Conducătorii științifici care nu își realizează atribuțiile la nivelul exigențelor științifice și etice pot fi sancționați prin suprimarea acestui drept pe o perioadă de un an sau mai mulți ani, la propunerea consiliilor profesorale/ale facultăților, cu acordul inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, respectiv al rectoratului. Conducătorii științifici sancționați a doua oară nu mai pot presta activități de îndrumare a lucrărilor de grad și de evaluare în cadrul examenelor de perfecționare. Organizarea și desfășurarea colocviului de admitere la gradul didactic I, precum și evaluarea activității candidaților sunt prezentate în anexa nr. 5. 2. Elaborarea lucrării metodico-științifice și recenzarea ei Lucrările metodico-științifice vor trata subiecte prevăzute în tematica orientativă, elaborată de centrele de perfecționare și aprobată de Ministerul Educației Naționale - Direcția formarea formatorilor și personal, precum și alte teme propuse de candidați sau de instituțiile de învățământ cu atribuții de perfecționare, îndeosebi teme vizând reforma curriculară, reforma în evaluarea randamentului școlar, educația estetică, moral-civică etc., optimizarea activității instructiv-educative și inovarea practicii școlare. Temele propuse vor fi supuse aprobării în cadrul catedrelor de specialitate și în consiliul profesoral sau în consiliul facultății, după caz, înainte de susținerea colocviului. Lucrarea metodico-științifică trebuie să releve contribuția candidatului la perfecționarea activității instructiv-educative, să cuprindă cercetări personale privind procesul instructiveducativ, aplicarea creatoare a unor idei pedagogice la condițiile concrete în care își desfășoară activitatea, experimentarea unor noi tehnici de lucru cu elevii, extinderea unor experiențe care au condus la rezultate calitativ superioare în procesul formării elevilor etc. Aproximativ două treimi din lucrare trebuie să o constituie partea aplicativă experimentală, metodică și cel mult o treime, fundamentarea științifică. Criteriile principale privind elaborarea și evaluarea lucrării metodico-științifice pentru gradul didactic I sunt prezentate în anexa nr. 10. Lucrările metodico-științifice se depun la instituțiile de învățământ cu atribuții de perfecționare până la data de 30 august a anului școlar următor celui în care s-a susținut colocviul de admitere. Până la data de 20 septembrie se recenzează lucrările și se comunică rezultatele de către conducătorii științifici, pe bază de referat. Lucrările se apreciază cu note de la 1 la 10. Nota minimă de admitere a lucrării metodico-științifice la recenzie este 8 (opt). 3. Inspecția specială pentru acordarea gradului didactic I Pentru profesori: Se efectuează de către comisii, alcătuite după cum urmează: • un cadru didactic universitar (profesor, conferențiar, lector dr.), acesta fiind numai de specialitatea candidatului; • un inspector școlar de la inspectoratele școlare sau din Ministerul Educației Naționale ori un cadru didactic metodist, cu delegație. Acesta trebuie să aibă specialitatea candidatului și gradul didactic I. Pentru învățători și educatoare: • un cadru didactic având gradul didactic I sau II și specialitatea pedagogie sau română ori matematică, care a predat metodica specialității și a îndrumat practica pedagogică ori a condus activități de perfecționare a educatoarelor și învățătorilor cel puțin 3 ani școlari, sau un cadru didactic universitar (profesor, conferențiar, lector dr.) cu specialitatea pedagogie; • un inspector de specialitate de la inspectoratele școlare sau de la Ministerul Educației Naționale, cu gradul didactic I, sau un cadru didactic metodist (învățător sau educatoare, având gradul didactic I), cu delegație. Pentru maiștri-instructori: • un cadru didactic de specialitatea candidatului, cu gradul didactic I sau II, cu studii superioare, care a desfășurat activități de perfecționare a maiștrilor-instructori cel puțin 3 ani școlari, sau un cadru didactic universitar de specialitate (profesor, conferențiar, lector dr.); • un inspector de la inspectoratele școlare sau din Ministerul Educației Naționale ori un cadru didactic metodist, acesta fiind numai de specialitatea candidaților și având gradul didactic I. Pentru toate categoriile didactice, unul dintre cei doi membri ai comisiei, având gradul didactic, titlul științific și funcția superioare, va conduce și va răspunde de aplicarea corectă a prevederilor Metodologiei pentru organizarea și desfășurarea activității de formare continuă a personalului didactic, în cadrul inspecției speciale (anexa nr. 11). 4. Susținerea lucrării metodico-științifice Susținerea lucrării metodico-științifice se realizează în ședințe publice, în cadrul unităților de învățământ - centre de perfecționare (universități, licee pedagogice și licee de profil), în sesiuni speciale. Planificarea, organizarea și desfășurarea sesiunilor speciale se realizează de către instituțiile de învățământ - centre de perfecționare, în intervalele stabilite de Ministerul Educației Naționale. Susținerea lucrării metodico-științifice constă În : • prezentarea conținutului lucrării de către candidat, îndeosebi a părții metodico-aplicative și a eventualelor demonstrații; • prezentarea referatului conducătorului științific, care trebuie să cuprindă contribuțiile și limitele lucrării; • adresarea de întrebări candidatului de către membrii comisiei cu privire la conținutul lucrării, la contribuția personală etc. • discuții asupra calității și valorii lucrării etc. La discuții participă și cadrele didactice prezente la susținere. Aprecierea susținerii lucrării se face de către cei trei membri ai comisiei de examinare (președinte, vicepreședinte și conducătorul lucrării) prin note de la 10 la 1. Nota minimă de promovare a susținerii este 7 (șapte), media minimă de promovare a susținerii lucrării este 8 (opt). Media finală de promovare a lucrării metodico-științifice se calculează din nota acordată pentru recenzia lucrării și din media obținută la susținerea lucrării metodico-științifice. Media finală minimă de promovare a examenului pentru acordarea gradului didactic I este 8 (opt). Aceasta se calculează din media obținută la inspecția specială și media finală de promovare a lucrării metodico-științifice. Comisiile pentru susținerea lucrării metodico-științifice sunt alcătuite după cum urmează: Pentru profesori: • un președinte, cadru didactic universitar (profesor, conferențiar sau lector dr.) de pedagogie; • un vicepreședinte, cadru didactic universitar (profesor, conferențiar, lector dr.) de specialitatea candidaților; • conducătorul metodico-științific al lucrării de grad care se susține. Președinții și vicepreședinții comisiilor de susținere a lucrărilor metodico-științifice sunt propuși de către instituțiile de învățământ cu atribuții de perfecționare și aprobați de Ministerul Educației Naționale - Direcția formarea formatorilor și personal. Pentru învățători și educatoare (institutori): Președinte • un cadru didactic cu gradul I, din învățământul liceal, cu autentică experiență în formarea și perfecționarea învățătorilor și educatoarelor, cu specialitatea pedagogie, sau un cadru didactic universitar (profesor, conferențiar, lector dr.) de pedagogie; Vicepreședinte • un cadru didactic din învățământul liceal, cu gradul I, cu experiență recunoscută în formarea și perfecționarea învățătorilor și educatoarelor, cu specialitatea română, matematică, geografie, biologie sau istorie; Conducătorul lucrării metodico-științifice care urmează a fi susținută. Pentru maiștri-instructori: Președinte • un cadru didactic cu gradul I, cu specialitatea pedagogie, din învățământul liceal sau universitar; Vicepreședinte • un cadru didactic de specialitatea candidaților, cu gradul I, din învățământul liceal, sau un cadru didactic universitar de specialitatea candidaților (anexa nr. 12); Conducătorul lucrării metodico-științifice care urmează a fi susținută. ll. 3.3. Programe de perfecționare organizate o dată la 5 ani (perfecționare periodică) ll. 3.3.1. Program de perfecționare organizat o dată la 5 ani pentru personalul didactic de predare Obiectivele programului : • actualizarea conținuturilor de specialitate, de metodica specialității și a ethosului pedagogic, în acord cu exigențele reformei învățământului; • racordarea la tehnicile de instruire și de educație eficiente, pe plan național și mondial; • dezvoltarea competențelor referitoare la aplicarea noului plan de învățământ, alegerea și utilizarea eficientă a manualelor alternative; strategiile didactice active; modalitățile de formare a stilului activității intelectuale, a atitudinilor și convingerilor, a inteligenței și sensibilității; evaluarea randamentului școlar; dezvoltarea creativității individuale și de grup; reglarea-autoreglarea activității instructiv-educative etc.; • dezvoltarea unor comportamente corespunzătoare privind abordarea curriculumului școlar și analiza logicofuncțională a conținuturilor învățării; • elaborarea unor modele de perfecționare, axate pe calitățile personalului didactic, solicitate de obiectivele sistemului educativ românesc și de competențele educatorului modern; • schimbarea mentalității personalului didactic cu privire la competențele necesare profesiei didactice, care nu se reduc la cele ale specialistului într-un domeniu; • depășirea decalajului dintre obiectivele sistemului de învățământ, dominant formative și de integrare socioprofesională, și procesul formării/perfecționării cadrelor didactice, dominant academic în prezent. Formele de realizare vor fi foarte diversificate, caracteristice conținuturilor și activității cu adulții (similare cu cele prevăzute pentru cadrele didactice de conducere și pentru perfecționarea cadrelor didactice). Structura activităților : • specialitate, nivel teoretic, operațional și creator - 20 de ore; • metodică, nivel teoretic, operațional și creator - 20 de ore; • pedagogie și elemente de psihologie; racordarea formării personalului didactic la noile exigențe ale reformei învățământului, promovate de componentele acestuia - 50 de ore (nivel teoretic, operațional și creator); • legislație generală și școlară - 10 ore. Coordonator: Ministerul Educației Naționale - Direcția formarea formatorilor și personal. Realizatori: universități, licee pedagogice, licee de profil, în cooperare cu Institutul de Științe ale Educației, inspectoratele școlare și cu casele corpului didactic. Evaluarea cadrelor didactice participante la program se face prin: colocviu la pedagogie și elemente de psihologie și lucrare practică la metodica predării specialității (elaborare de instrumente metodologice, de proiecte de activități didactice și extradidactice, probe de evaluare predictivă, formativă, sumativă, de instrumente de diferențiere și de personalizare a activității instructiv-educative etc.) sau prezentarea unui studiu personal, publicat în acest domeniu în presa pedagogică sau de specialitate. Aprecierea se realizează pe bază de calificative (90-100 de puncte „excepțional"; 70-89 de puncte „foarte bine"; 50-69 de puncte „bine"; sub 49 de puncte „insuficient"). Calificativul minim de promovare a fiecărei probe (colocviu și lucrare practică) este „bine". În cazul în care la una dintre probe un cadru didactic nu a obținut calificativul „bine", acesta nu primește atestatul de promovare a programului de formare continuă și trebuie să se reînscrie pentru parcurgerea unui nou program. Promovarea programului se finalizează cu un atestat de formare continuă, eliberat de centrele de perfecționare organizatoare (universități, licee de profil, licee pedagogice). Acest atestat de formare continuă este înscris în fișa de evaluare a cadrului didactic și constituie un document care este luat în considerare la restrângerea de activitate, la acordarea salariului de merit, la participarea la concursuri pentru gradația de merit, la accesul la programe de perfecționare etc. Oferta de programe de formare pentru specialitate, metodică și psihopedagogie, compatibilă cu obiectivele generale și cu cele specifice ale programului inițiat, va cuprinde module unitare și module alternative, opționale. Programele trebuie acreditate de Ministerul Educației Naționale. Oferta va fi făcută de instituțiile care realizează programul și va fi comunicată participanților cu cel puțin o lună înaintea începeriii activității de către inspectoratele școlare sau de casele corpului didactic care vor organiza formațiile de curs în funcție de opțiunile participanților pentru modulele alternative. O dată la 5 ani, comasat, sau într-un interval de 5 ani, eșalonat, fiecare cadru didactic care nu a promovat în această perioadă probele unui examen pentru definitivarea în învățământ, pentru obținerea unui grad didactic sau a titlului de doctor trebuie să participe și să promoveze un astfel de program de pregătire cuprinzând un număr minim de module unitare și alternative la specialitate și metodică, pedagogie și elemente de psihologie școlară, totalizând 100 de ore. Modulele unitare (nucleu) și cele alternative vor fi cotate cu un anumit număr de credite. Pentru obținerea atestatului de formare continuă, cadrul didactic participant trebuie să totalizeze un număr minim de credite pentru fiecare componentă structurală a programului. În cadrul acestor programe de dezvoltare profesională continuă, procentul modulelor alternative poate crește considerabil în funcție de nivelul structurării aptitudinii pedagogice la diferite categorii de cadre didactice. Astfel, pentru cadrele didactice care au obținut gradul didactic I sau titlul științific de doctor, modulele alternative pot reprezenta până la 70% din conținutul programelor de perfecționare atât la specialitate, metodică, cât și la pedagogie și psihologie. Aria tematică a modulelor alternative, în aceste situații, vizează o pregătire performantă a unor categorii de cadre didactice, în scopul obținerii de performanțe deosebite în activitățile cu elevii care manifestă înclinații și aptitudini speciale etc. Pentru fiecare modul alternativ se poate atribui un număr de credite, în funcție de specificul programului propus în modul, de numărul de teme, de relevanța temelor în raport cu prioritățile reformei învățământului și/sau ale unității de învățământ, ale cercului pedagogic pe specialități sau ale județului. Se realizează astfel un acord relativ între interesele de perfecționare personale, ale instituției și ale învățământului ca sistem. ll. 3.3.2. Program de perfecționare organizat o dată la 5 ani pentru personalul didactic Încadrat la palate, cluburi ale copiilor și tabere școlare Se realizează în cadrul Palatului Național al Copiilor. Perfecționarea psihopedagogică și metodică în profilul activității desfășurate se realizează prin programe comasate, organizate o dată la 5 ani sau eșalonat. Acestea cuprind: - module-nucleu, vizând pregătirea dominant teoreticometodologică și psihopedagogică în domeniul activităților educative școlare și extrașcolare; - module alternative, vizând pregătirea dominant practic-aplicativă și creativă, diversificată, corespunzând fiecărui profil de activitate. Structura activităților de perfecționare : • pregătire pedagogică și psihologică, specifică activităților educative extrașcolare - 40 de ore; • pregătire metodică în profilul respectiv și activități practice - 30 de ore; • informare în domeniul de specialitate pe care îl practică - 20 de ore; • politica educațională și legislația școlară - 10 ore. Pentru aceste domenii ale formării continue, Palatul Național al Copiilor va elabora proiecte de programe ce vor fi aprobate de Ministerul Educației Naționale - Direcția formarea formatorilor și personal. Evaluarea cadrelor didactice participante la program se face prin colocviu pentru modulele-nucleu și prin lucrare practică pentru modulele alternative sau prin prezentarea unui studiu personal, publicat în presa pedagogică sau de specialitate în anul școlar respectiv. Aprecierea se face pe bază de calificative. Calificativul minim de promovare a unei probe (colocviu și lucrare practică) este „bine". În cazul în care la una dintre probe un cadru didactic nu a obținut cel puțin calificativul „bine", acesta nu primește atestatul de promovare a programului de formare continuă și trebuie să se reînscrie pentru parcurgerea unui nou program. Calificativul se acordă în funcție de punctajul obținut. Astfel, „excepțional", între 90-100 puncte, „foarte bine", între 70-89 puncte, „bine", între 50-69 puncte, „insuficient", sub 49 puncte. Atestatul de formare continuă, eliberat de instituția organizatoare (Palatul Național al Copiilor), este înscris în fișa de evaluare a cadrului didactic și constituie un document ce se ia în considerare la restrângerile de activitate, la acordarea salariului de merit, la participarea la concursul pentru gradația de merit, la accesul la programe de perfecționare etc. Oferta de programe de formare, cuprinzând module unitare și module alternative, va fi făcută, la solicitarea instituției organizatoare, de către unitățile de învățământ, casele corpului didactic, Institutul de Științe ale Educației, alte instituții și centre cu atribuții de formare/perfecționare a cadrelor didactice. Oferta de programe va fi comunicată participanților de către Palatul Național al Copiilor, cu cel puțin o lună înainte de începerea activității. În cazul în care conținutul unui astfel de program de formare continuă se realizează, eșalonat, pe parcursul a 5 ani, atestatul de formare continuă se eliberează numai la finalizarea programului, în urma evaluării și acordării creditelor. Formarea continuă prin programe organizate o dată la 5 ani se organizează similar cu acestea și pentru alte categorii specifice de cadre didactice, cum sunt cele încadrate în învățământul special, în centre de asistență psihopedagogică, centre județene de asistență psihopedagogică, casele corpului didactic etc. Pentru aceste programe de perfecționare Ministerul Educației Naționale - Direcția formarea formatorilor și personal va aproba, ulterior, structura activităților și modul de evaluare. ll. 3.3.3. Program de perfecționare organizat o dată la 5 ani pentru cadrele de conducere, Îndrumare și control (perfecționare periodică) Obiectivele programului: • formarea/dezvoltarea competențelor în domeniul managementului școlar, financiar-administrativ și al resurselor umane; • dezvoltarea capacității de a asigura calitatea proiectării, realizării, evaluării și reglării-autoreglării învățământului la nivelul unității școlare, respectiv al județului; • restructurarea și ameliorarea pregătirii/perfecționării cadrelor didactice printr-o mai bună adecvare a metodelor și tehnicilor la natura obiectivelor, respectiv a rezultatelor, prin realizarea complementarității instrumentelor de măsurare, prin realizarea corelată a funcțiilor de constatare, măsurare, apreciere, diagnosticare, decizie și ameliorarestimulare; • formarea/dezvoltarea competențelor în domeniul evaluării continue, formative a activității cadrelor didactice (inspecție școlară), vizând dezvoltarea experiențelor reușite și diminuarea aspectelor slabe și a efectelor negative; • realizarea unei coerențe relative între diferitele forme de inspecție școlară, de control și evaluare, realizate la orice nivel de generalitate, și optimizarea pregătirii personalului didactic în funcție de calitatea și eficiența activității anterioare, de rezultatele obținute; inițierea unor studii de diagnoză și prognoză asupra situației învățământului la nivelul unității școlare, respectiv al județului; • elaborarea unor modele de formare a metodiștilor din inspectoratele școlare, liceele pedagogice, liceele de profil și de la universități, prin cooperarea dintre universități, inspectoratele școlare, Institutul de Științe ale Educației, casele corpului didactic, liceele de profil - centre de perfecționare, sub coordonarea Ministerului Educației Naționale. Formele de realizare vor fi extrem de flexibile și de diversificate, specifice naturii conținuturilor și desfășurării activității cu adulții (ședințe plenare, laboratoare și ateliere). De asemenea, metodele și procedeele utilizate vor fi adecvate contextelor de formare/perfecționare. Metodele de tip academic vor fi optimizate considerabil, prin utilizarea unui evantai larg de variante. Astfel, expunerea magistrală va îmbrăca forme, cum sunt: conferința cu suport scris, conferința cu suport demonstrativ, conferința cu mai mulți formatori, conferința-vizită etc. Expunerea poate fi utilizată în variantele: expunerea cu oponent, cu intervenții aleatorii din sală, expunerea-dezbatere, expunerea întreruptă, expunerea-deliberare, expunereainterviu etc. În laboratoare și ateliere se vor utiliza metode și procedee, corelate cu obiectivele, cu conținutul, cu caracteristicile participanților, cu personalitatea formatorilor etc. Astfel se vor îmbina în mod specific, pentru diferitele situații, metode și procedee, cum sunt: studiul de caz, jocul de rol, criptograma, ideograma, metafora, metoda topografică, metoda construcțiilor de modele, proiecte, explorarea din unghiuri de vedere multiple, didactica inductivă, metoda obstacolelor, discriminarea sistematică, puzzle, consultarea reiterată, discuția în panel, argumentarea și contraargumentarea, organigrama, grupul de aprofundare profesională etc. Structura activităților: Module-nucleu, unitare (40 de ore) Acestea urmăresc actualizarea (aducerea la zi) cunoștințelor în domeniul respectiv, aspectele metodologice, abordări interdisciplinare sau transdisciplinare, standarde ridicate în anumite domenii ale activității. Ele sunt axate, îndeosebi, pe următoarea problematică: • managementul activității școlare la nivelul comisiei/colectivului de catedră, al unității de învățământ, cercului pedagogic sau al județului, după caz; • managementul activității în domeniul resurselor umane și financiar-administrative; • politica educațională și legislația învățământului; • demersul specific proiectării activității instructiv-educative la diferite niveluri de generalitate; • specificul învățării la adulți, al metodologiei de lucru cu aceștia și al modalităților practicate în activitatea cu adulții, al relațiilor psihosociale și al dezvoltării creativității. Module alternative (40 de ore) Acestea exprimă cerințele de autorealizare a participanților, în funcție de domeniul de responsabilitate al acestora. Pentru promovarea programului este necesară parcurgerea unui număr total de minimum 80 de ore sau obținerea unui număr minim de 800 de unități de credite. Pentru fiecare participant este necesară realizarea temelor din modulul comun (nucleu), la care se adaugă un număr de unități de credite, pe baza alegerii unor module alternative, cel puțin la nivelul limitei minime admise pentru a obține atestatul de formare continuă în domeniul managementului. Atât modulele-nucleu, cât și cele alternative vor prezenta conținuturi la nivel teoretico-metodologic, operațional și creator, cu pondere diferită, în funcție de natura acestora, de nivelul pregătirii participanților etc. Evaluarea participanților la program (directori de unități școlare, de palate și cluburi ale copiilor, responsabili ai comisiilor metodice, șefi de catedră, responsabili ai cercurilor pedagogice etc.) se realizează prin: • proba orală din modulele-nucleu și din cele alternative, pentru care a optat fiecare participant; • elaborarea unei lucrări practice sau prezentarea unui studiu personal, publicat în presa pedagogică sau de specialitate în anul școlar respectiv.

Aprecierea se face prin acordarea de puncte între 100 și 1. Punctajul minim de promovare a fiecărei probe este 70. Dacă un candidat nu obține punctajul minim la o probă, mai are dreptul să o susțină încă o dată, la un interval de minimum o lună. Dacă nu obține nici de această dată punctajul minim de promovare, candidatul se poate reînscrie pentru parcurgerea unui nou program în anul școlar următor.

La proba orală, comisia de examinare este alcătuită dintr-un președinte și doi membri. Ca președinte este numit un cadru didactic universitar (lector dr., conferențiar, profesor) cu competențe în domeniul managementului, care nu a făcut parte din echipa de formatori la programul respectiv de pregătire.

Cei doi membri sunt numiți dintre formatorii programului respectiv de pregătire (cadre didactice, cercetători, inspectori etc.), atestați de Ministerul Educației Naționale pentru a desfășura activități de formare-perfecționare a cadrelor de conducere, îndrumare și control. Lucrarea practică sau studiul publicat în presa pedagogică sau de specialitate va fi apreciat de către cei doi membri ai comisiei de examinare de la proba orală, prin acordarea de puncte de la 100 la 1. Punctajul minim de promovare este de 70 de puncte. Programul de formare pentru directori, șefi de catedră, responsabili ai comisiilor metodice, ai cercurilor pedagogice este coordonat de Ministerul Educației Naționale și realizat de inspectoratele școlare, în cooperare cu universități, Institutul de Științe ale Educației, licee pedagogice, licee de profil, casele corpului didactic, alte organizații și instituții cu competențe în domeniu.

Programul de formare pentru inspectorii din Ministerul

Educației Naționale și din inspectoratele școlare este coordonat de Ministerul Educației Naționale.

Formarea managerilor la nivelul Ministerului Educației Naționale, al inspectoratelor școlare, al unităților de învățământ și de educație și a altor manageri la niveluri de generalitate restrânsă a activității se va realiza atât prin programe comasate, o dată la 5 ani, cât și, eșalonat, pe baza unei oferte multiple de programe, în mod descentralizat și concurențial, prin articularea programelor naționale cu cele regionale, județene și locale într-un sistem coerent cuprinzând obiective și standarde specifice pentru diferite grade de generalitate.

Precizări cu privire la aplicarea unor articole din

Legea nr. 84/1995, republicată, cu modificările ulterioare, și din Legea nr. 128/1997