Decizia nr. 75/2003
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale Legii nr. 338/2002 privind aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 19/2000 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale
- Legea nr. 338/2002 31 mai 2002 privind aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea și com…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Nicolae Popa - președinte
Costica Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Lucian Stangu - judecător
Ioan Vida - judecător
Florentina Balta - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
și ale
privind aprobarea
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 49/2001
pentru modificarea și completarea
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Adriana Muresan în Dosarul nr. 818/R/2002 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă.
La apelul nominal răspunde, pentru Societatea Comercială "IAR" - S.A. Brașov, consilierul juridic, lipsind autorul excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul părții prezente solicita admiterea excepției de neconstituționalitate, arătând ca și-o însușește astfel cum a fost formulată. Totodată, susține ca Parlamentul, adoptând
și
Legea nr. 338/2002 , a creat o inechitate prin omiterea reglementării situațiilor tranzitorii, care nu poate fi îndreptată decât printr-o dispoziție de interpretare.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind inadmisibila, potrivit dispozițiilor
art. 23 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 , republicată, întrucât instanța de contencios constituțional nu se poate pronunța asupra lacunelor legislative.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin Încheierea din 5 august 2002, pronunțată în Dosarul nr. 818/R/2002, Curtea de Apel Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
Legii nr. 19/2000 , excepție ridicată de Adriana Muresan.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține ca
și modificările aduse prin
nu reglementează situațiile tranzitorii, incalcandu-se astfel dispozițiile constituționale ale art. 4 privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare și cele ale art. 54 privind exercitarea drepturilor și a libertăților.
În esenta, se arata ca prin
nu s-a prevăzut expres soluția pentru cazul nașterii celui de-al doilea copil în timpul concediului pentru creșterea primului copil, astfel ca s-a lăsat posibilitatea interpretării acestor prevederi legale de către casele de pensii. Aceasta "eroare de conceptie" a fost recunoscută, după cum considera autorul excepției, prin adoptarea
care a modificat
Legea nr. 19/2000 , fără însă sa prevadă "în mod expres ca toate situațiile tranzitorii între cele doua perioade, de la data intrării în vigoare a
(1.04.2001) și până la data intrării în vigoare a noii Legi nr. 338/2002 (25.06.2002) să se rezolve conform noii legi" [...]. În același timp, autorul excepției considera ca se încalcă și principiul consacrat de dreptul familiei, care prevede "interesul superior al copilului".
Curtea de Apel Brașov - Secția civilă considera ca excepția de neconstituționalitate este nefondata.
Pe de altă parte, instanța afirma ca nașterea copilului, la care se referă autorul excepției, a avut loc anterior datei intrării în vigoare a
(1 aprilie 2001) și, "în aceste condiții, dispozițiile
art. 98 alin. (2) din Legea nr. 19/2000
sunt inaplicabile". Ca atare, opineaza instanța, "în cauza, nu exista discuție în legătură cu perioada tranzitorie cuprinsă între 1.04.2001-25.06.2002".
Potrivit prevederilor
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile
art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.
Guvernul considera ca "excepția de neconstituționalitate este inadmisibila, potrivit dispozițiilor
art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , coroborate cu cele ale alin. (6) din același articol, întrucât din formularea ei rezultă ca se referă la interpretarea și aplicarea legii".
Avocatul Poporului apreciază ca, în realitate, autorul excepției ridica o problemă de interpretare și aplicare a legii, iar nu o problemă de neconstituționalitate a acesteia.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părții prezente și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , retine următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie
Legea nr. 19 din 17 martie 2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, și
privind aprobarea
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 49/2001
pentru modificarea și completarea
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002, sub aspectul nereglementarii situațiilor tranzitorii, "de la data intrării în vigoare a
(1.04.2001) și până la data intrării în vigoare a noii Legi nr. 338/2002 (25.06.2002)", în legătură cu dreptul la indemnizație pentru creșterea copilului.
Analizând dispozițiile
Legii nr. 19/2000 , Curtea observa ca, anterior modificării, aceasta prevedea la art. 98 alin. (1) lit. d) ca "Asigurații sistemului public au dreptul, în afară de pensie, la: [...] d) indemnizație pentru creșterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav", iar la alin. (2) al aceluiași articol condiționa acest drept de "un stagiu de cotizare de cel puțin 6 luni, realizat în ultimele 12 luni anterioare producerii riscului". Prin
textul
art. 98 din Legea nr. 19/2000
a fost modificat, în sensul asimilarii stagiului de cotizare și a perioadelor necontributive, cum este, în speta, perioada concediului pentru creșterea copilului până la doi ani.
Critica de neconstituționalitate vizează exclusiv faptul că nu au fost prevăzute dispoziții tranzitorii pentru perioada de la data intrării în vigoare a
(1.04.2001) și până la data intrării în vigoare a
(25.06.2002), considerându-se de către autorul excepției ca în acest fel au fost incalcate dispozițiile art. 4, 16, 11, art. 24 (alin. 1) și cele ale art. 54 din Constituție.
Or, potrivit, dispozițiilor
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată, "În exercitarea controlului, Curtea Constituțională se pronunța numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. De asemenea, Curtea Constituțională nu se poate pronunța asupra modului de interpretare și aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constituției".
Jurisprudenta Curții a stabilit ca instanța de contencios constituțional nu se poate substitui legiuitorului cu prilejul rezolvarii unor excepții de neconstituționalitate al căror obiect privește lacune legislative ori în cazul unor reglementări legale despre care se pretinde ca ar fi incomplete ori nesatisfăcător redactate (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 159 din 10 noiembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 4 februarie 1999).
Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibila, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale
privind aprobarea
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 49/2001
pentru modificarea și completarea
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Adriana Muresan în Dosarul nr. 818/R/2002 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 20 februarie 2003.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Mihai Paul Cotta
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.