Decizia nr. 369/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Florentina Baltă - procuror

Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, aprobat prin

Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 , excepție ridicată de Filiala Teritorială Argeș a Partidului Național Liberal în Dosarul nr. 1.592/CAF/2005 al Tribunalului Argeș - Secția civilă, Complet specializat de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal răspunde autorul excepției, Filiala Teritorială Argeș a Partidului Național Liberal, prin avocați, precum și partea Consiliul Județean Argeș, prin avocat, lipsă fiind prefectul județului Argeș, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentanții autorului excepției solicită admiterea acesteia, arătând că orice act administrativ efectuat cu nerespectarea legii trebuie să fie supus cenzurii instanțelor judecătorești, iar lipsa unei căi de atac împotriva unui asemenea act administrativ este de natură a încălca prevederile art. 21 și ale art. 52 din Constituție. În acest sens, este invocată hotărârea pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Golder împotriva Regatului Unit, 1975, prin care s-a stabilit că este necesară o protecție ridicată a accesului la justiție pentru a elimina riscul arbitrariului. De asemenea, se susține că prevederile legale criticate încalcă dispozițiile art. 11 și ale art. 20 din Constituție, raportate la prevederile art. 10 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 30 și 31 din Constituție. În acest sens, reprezentanții autorului excepției arată că prevederile art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, aprobat prin

Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 , restrâng în mod nejustificat accesul la informații al publicului cu privire la finanțarea campaniei electorale.

Totodată se solicită schimbarea liniei jurisprudențiale a Curții, impusă prin

Decizia nr. 18 din 20 ianuarie 2005 .

Reprezentantul Consiliului Județean Argeș solicită respingerea excepției și menținerea jurisprudenței Curții în materie. Se susține că accesul liber la justiție nu este încălcat, având în vedere că hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacată de cei interesați la instanța de contencios administrativ, iar hotărârea de declarare ca legal constituit a consiliului local nu are decât un caracter constatator al parcurgerii unei proceduri, astfel încât nu produce efecte juridice și, în consecință, nu poate fi atacată în justiție.

De asemenea, se mai arată că în fața instanței de fond autorul excepției a susținut neconstituționalitatea textului criticat invocând doar dispozițiile constituționale ale art. 21.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că prevederile legale criticate nu încalcă textul art. 21 din Constituție, având în vedere caracterul constatator al hotărârii de declarare ca legal constituit a consiliului local. În consecință, se apreciază că nu există motive de natură a schimba jurisprudența Curții în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 28 martie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 1.592/CAF/2005, Tribunalul Argeș - Secția civilă, Complet specializat de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, aprobat prin

Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 , excepție ridicată de Filiala Teritorială Argeș a Partidului Național Liberal într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni pentru anularea actelor administrative referitoare la constituirea consiliului județean și la alegerea președintelui de ședință a acestuia.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierile de ședință ale instanței din 21 martie 2005 și 28 martie 2005, autorul acesteia susține că dispozițiile art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, aprobat prin

Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 , contravin prevederilor constituționale ale art. 21, 53 și ale art. 154 alin. (1). Se apreciază că, urmare a revizuirii Constituției, prevederile criticate au ieșit din vigoare, având în vedere contrarietatea acestora cu dispozițiile art. 21 și 53 din Constituție.

Tribunalul Argeș - Secția civilă, Complet specializat de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În argumentarea acestei opinii instanța apreciază că textul legal criticat nu cuprinde dispoziții de natură a încălca accesul liber la justiție, ci "dispoziții care definesc natura juridică a hotărârilor adoptate de organele locale nou alese - caracter constatator".

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se susține că "hotărârile de alegere a comisiei de validare, a celei de validare a mandatelor de consilieri locali, a celei de constituire a consiliului local ori a celei de alegere a președintelui de ședință nu întrunesc condițiile pentru declanșarea unei acțiuni în contencios administrativ, deoarece nu produc efecte juridice, ele având doar rolul de a constata parcurgerea unor proceduri prevăzute de lege." În acest sens este invocată și

Decizia Curții Constituționale nr. 18 din 20 ianuarie 2005 .

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere sunt citate considerentele care au stat la baza

Deciziei Curții Constituționale nr. 18 din 20 ianuarie 2005 .

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, aprobat prin

Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 2 februarie 2002, ordonanță aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 673/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 24 decembrie 2002. Dispozițiile criticate ca fiind neconstituționale au următorul cuprins:

"Hotărârile nr. 1-4 se semnează de președintele de vârstă și de cei 2 asistenți ai acestuia și se contrasemnează de secretar. Aceste hotărâri au caracter constatator. Ele nu produc efecte juridice, neputând forma obiectul unor acțiuni în justiție."

Hotărârile la care se referă textul citat sunt cele de alegere a comisiei de validare, cele de constatare a rezultatului validării mandatelor de consilieri locali, cele de constituire a consiliului local și cele de alegere a președintelui de ședință.

Textele constituționale invocate în susținerea excepției, astfel cum rezultă din încheierile de ședință ale instanței din 21 martie 2005 și 28 martie 2005, sunt cele ale art. 21, ale art. 53 alin. (1) și ale art. 154 alin. (1). Curtea observă că, deși în susținerea excepției este invocat întregul text al art. 21 din Constituție, în realitate, astfel cum rezultă din actele de la dosar, autorul excepției se referă doar la primele trei alineate ale art. 21 din Constituție. Astfel, dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției au următorul cuprins:

- Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

(3) Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil".;

- Art. 53: "(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav".

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății".;

- Art. 154 alin. (1): "Legile și toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în care ele nu contravin prezentei Constituții."

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține că, în esență, autorul acesteia apreciază că imposibilitatea atacării în justiție a unor hotărâri ale consiliului local constituie o încălcare a accesului liber la justiție, iar cum Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, aprobat prin

Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 , este un act anterior

Legii nr. 429/2003

de revizuire a Constituției, acesta nu mai este în vigoare.

Curtea constată că prin

Decizia nr. 18 din 20 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 28 martie 2005, s-a pronunțat în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, aprobat prin

Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 , stabilind că acestea sunt constituționale. Cu acel prilej Curtea a reținut că textul legal criticat se referă la imposibilitatea atacării în justiție a hotărârii de alegere a comisiei de validare, a celei ce constată rezultatul validării mandatelor de consilieri locali, a celei de declarare ca legal constituit a consiliului local ori a celei de alegere a președintelui de ședință, ceea ce însă nu este de natură a încălca principiul constituțional al liberului acces la justiție. În acest sens, Curtea a stabilit că, "așa cum reiese din însuși conținutul acestor prevederi legale, hotărârile despre care s-a făcut mențiune nu întrunesc condițiile pentru declanșarea unei acțiuni în contencios administrativ, deoarece nu produc efecte juridice, ele având doar rolul de a constata parcurgerea unor proceduri prevăzute de lege".

De altfel, Curtea reține că atât dispozițiile art. 21 alin. (1)-(3), cât și cele ale art. 53 din Constituție se referă la apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanei și, respectiv, la restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți constituționale ale persoanei, care nu au legătură cu obiectul hotărârilor în discuție.

Curtea reține în același timp că, potrivit dispozițiilor

art. 33 alin. (1) din Legea nr. 215/2001

a administrației publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, "hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacată de cei interesați la instanța de contencios administrativ în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenți de la ședință, de la comunicare". În acest caz, în care este evident că se poate pune problema încălcării unui drept electoral sau a unui interes legitim, acțiunea în justiție este prevăzută de lege, conform art. 21 din Constituție.

Curtea constată că textul criticat nu cuprinde nici o măsură contrară prevederilor art. 53 din Constituție, nepunându-se problema restrângerii exercițiului unor drepturi sau libertăți. De asemenea, Curtea reține că textul art. 154 alin. (1) din Constituție nu are incidență în cauză, întrucât dispozițiile criticate nu contravin Constituției.

Neexistând elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenței Curții, soluția pronunțată prin

Decizia nr. 18 din 20 ianuarie 2005

și considerentele care au stat la baza acesteia își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Curtea nu poate primi susținerea autorului excepției, privind încălcarea dispozițiilor art. 11 și 20 din Constituție, a prevederilor art. 10 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a celor ale art. 30, 31 și 52 din Constituție, astfel cum aceasta a fost formulată în ședința de judecată din fața Curții, întrucât instanța de contencios constituțional este sesizată numai prin încheierea instanței de judecată și în ceea ce privește aspectele de neconstituționalitate ridicate de autorul excepției, conform art. 146 lit. d) din Constituție și

art. 29 din Legea nr. 47/1992 .

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, aprobat prin

Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 , excepție ridicată de Filiala Teritorială Argeș a Partidului Național Liberal în Dosarul nr. 1.592/CAF/2005 al Tribunalului Argeș - Secția civilă, Complet specializat de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 5 iulie 2005.