Hotărârea nr. 325/2005

Judecătorii și procurorii au dreptul anual la un concediu de odihnă de 35 de zile lucrătoare, plătit. Acest drept nu poate forma obiectul vreunei renunțări sau limitări.

Durata concediului de odihnă prevăzută în prezentul regulament este corespunzătoare activității desfășurate timp de un an calendaristic.

Judecătorii și procurorii efectuează concediul de odihnă, de regulă, în perioada vacanței judecătorești. Pentru motive temeinice, conducerea instanței sau, după caz, a parchetului poate aproba efectuarea concediului de odihnă în altă perioadă decât cea a vacanței judecătorești.

Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție, conducerile instanțelor judecătorești și ale parchetelor, precum și conducerile compartimentelor din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii au obligația să asigure efectuarea concediului de odihnă de către toți judecătorii, procurorii și asimilații acestora, în cursul anului calendaristic în care s-a născut acest drept.

Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an calendaristic.

Efectuarea concediului de odihnă în anul următor este permisă numai în situațiile prevăzute de prezentul regulament.

Concediul de odihnă poate fi fracționat, la cererea judecătorului sau a procurorului, sub condiția ca una dintre fracțiuni să fie de cel puțin 15 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.

Pe durata concediului de odihnă judecătorii și procurorii beneficiază de o indemnizație de concediu, care nu poate fi mai mică decât valoarea totală a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectivă.

Indemnizația de concediu de odihnă se stabilește în raport cu numărul zilelor de concediu înmulțite cu media zilnică a indemnizației de încadrare brute lunare, a majorării indemnizației de încadrare brute lunare, precum și a celorlalte sporuri cu caracter permanent, luate împreună, corespunzătoare lunii calendaristice în care se efectuează zilele de concediu. În cazul în care concediul de odihnă se efectuează în cursul a două luni consecutive, media zilnică se calculează distinct pentru fiecare lună.

Media zilnică a veniturilor prevăzute la alin. (2) se stabilește în raport cu numărul zilelor lucrătoare din fiecare lună în care se efectuează zilele de concediu.

Indemnizația de concediu de odihnă se plătește, la cerere, cu cel puțin 5 zile înaintea plecării în concediu.

Dacă judecătorul sau procurorul nu a putut efectua concediul de odihnă, total sau parțial, în anul calendaristic respectiv, din cauza unor motive temeinice, îl poate efectua în cursul anului următor, pe baza programării aprobate de președinții instanțelor judecătorești, sau, după caz, de conducătorii parchetelor. În acest caz, drepturile bănești se suportă din fondurile aferente anului în care se efectuează concediul de odihnă.

Compensarea în bani a concediului de odihnă este permisă numai în cazul încetării activității la instanța sau parchetul la care funcționează judecătorul ori procurorul.

Compensarea se calculează pe baza numărului de zile de concediu neefectuat și a mediei zilnice a indemnizației de încadrare brute lunare, precum și a celorlalte sporuri cu caracter permanent, luate împreună, corespunzător lunii decembrie a anului pentru care se acordă compensarea.

În cazul decesului judecătorului sau al procurorului, suma reprezentând compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat se va acorda membrilor de familie, conform legii.

Concediul de odihnă poate fi întrerupt, la cerere, pentru motive temeinice.

Concediul de odihnă poate fi întrerupt și în cazul în care judecătorul ori procurorul este rechemat, în scris, de către conducerea instanței sau parchetului, numai pentru situații de serviciu urgente care fac necesară prezența acestuia. În situația rechemării, cel în cauză are dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport și a cheltuielilor legate de efectuarea concediului în altă localitate, egale cu sumele cheltuite pentru prestația de care nu a mai putut beneficia din cauza rechemării.

În cazul întreruperii concediului, judecătorul ori procurorul are dreptul să efectueze restul zilelor de concediu după ce au încetat situațiile respective sau, când acest lucru nu mai este posibil, în perioada stabilită printr-o nouă programare, în cursul aceluiași an calendaristic.

În cazul în care concediul de odihnă început la o anumită dată este întrerupt, indemnizația nu se restituie. În această situație se va proceda la regularizarea plăților în raport cu indemnizația aferentă zilelor de concediu neefectuat și cu indemnizația cuvenită judecătorului ori procurorului pentru perioada lucrată după întreruperea concediului sau cu drepturile cuvenite pe această perioadă, după caz, potrivit legii.

La data programată pentru efectuarea părții restante a concediului de odihnă se acordă judecătorului sau procurorului indemnizația de concediu cuvenită pentru această parte, în condițiile prezentului regulament.

Concediul de odihnă cuvenit judecătorilor și procurorilor detașați la alte instanțe sau parchete ori în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Național al Magistraturii, Școlii Naționale de Grefieri, Ministerului Justiției ori al altor autorități sau instituții publice se acordă de către instituțiile la care aceștia își desfășoară activitatea.

Judecătorii și procurorii detașați la o instanță sau la un parchet cu sediul în altă localitate, precum și judecătorii și procurorii din alte localități, detașați în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Național al Magistraturii, Școlii Naționale de Grefieri, Ministerului Justiției ori al altor autorități sau instituții publice, au dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport dus-întors, potrivit legii, din localitatea unde sunt detașați în localitatea unde se află instanța ori parchetul la care sunt încadrați, pentru cazul în care concediul se efectuează în timpul detașării.

Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică și judecătorilor sau procurorilor delegați la alte instanțe ori parchete.

Judecătorii și procurorii au dreptul, la cerere, la concedii plătite pentru formare profesională, în următoarele situații:

a) participarea la cursuri sau la alte forme de specializare, organizate în țară sau în străinătate;

b) pregătirea și susținerea examenului de capacitate și a examenului de doctorat.

Durata acestor concedii se aprobă de către conducerea instituției, în funcție de durata cursurilor ori a specializărilor efectuate, fără a putea depăși 10 zile într-un an calendaristic.

Pentru pregătirea și susținerea examenului de capacitate și, după caz, a examenului de doctorat, judecătorii și procurorii au dreptul la un concediu plătit ce nu poate depăși 10 zile pentru fiecare examen.

Durata concediului pentru formare profesională, cu plată, nu poate fi dedusă din durata concediului de odihnă anual și este asimilată unei perioade de activitate efectivă în ceea ce privește drepturile judecătorilor și procurorilor.

Concediile acordate potrivit alin. (1) nu afectează vechimea în magistratură.

Judecătorii și procurorii au dreptul la concedii fără plată pentru rezolvarea unor situații personale deosebite, apreciate ca atare de conducerea instituției. Durata însumată a acestor concedii nu poate depăși 90 de zile lucrătoare într-un an calendaristic.

Judecătorii și procurorii au dreptul la concedii fără plată, fără limita prevăzută la alin. (1), în următoarele situații:

a) îngrijirea copilului bolnav în vârstă de peste 3 ani, pe perioada indicată în certificatul medical;

b) însoțirea soțului sau, după caz, a soției ori a unei rude apropiate: fiu, fiică, soră, frate, părinte, pe timpul cât aceștia se află la tratament în străinătate, în ambele situații cu avizul obligatoriu al Ministerului Sănătății.

Concediul fără plată poate fi acordat și pentru alte interese personale, pe durata stabilită prin acordul părților.

În perioada concediilor fără plată persoanele respective își păstrează calitatea de judecător sau procuror.

Durata concediilor fără plată prevăzute la art. 18 nu constituie vechime în funcția de judecător sau procuror. Instanțele și parchetele au obligația să comunice de îndată la Consiliul Superior al Magistraturii orice întrerupere a vechimii în activitatea de judecător sau procuror.

Judecătorii și procurorii au dreptul la concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani.

În perioada concediului prevăzut la alin. (1) judecătorii și procurorii au dreptul la o indemnizație în cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate în ultimele 6 luni anterioare datei de la care se acordă acest concediu.

De indemnizația prevăzută la alin. (2) beneficiază și judecătorii sau procurorii care, la data intrării în vigoare a

Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, se află în concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani.

Judecătorii și procurorii au dreptul la concedii plătite care nu se includ în durata concediului de odihnă, în cazul următoarelor evenimente familiale:

a) căsătoria judecătorului sau a procurorului - 5 zile;

b) nașterea sau căsătoria unui copil - 3 zile;

c) decesul soțului sau soției ori al unei rude până la gradul al II-lea inclusiv - 3 zile.

Concediile plătite prevăzute la alin. (1) se acordă, la cerere, de conducerea instituției.

Judecătorii și procurorii care nu au desfășurat activitate pe durata întregului an calendaristic nu au dreptul la concediu de odihnă pentru acel an.

În cazul în care perioadele de concedii medicale și de concedii fără plată, însumate, au fost de 12 luni sau mai mari și s-au întins pe 2 sau mai mulți ani calendaristici, judecătorii și procurorii au dreptul la un singur concediu de odihnă, acordat în anul reînceperii activității.

Efectuarea concediilor prevăzute de prezentul regulament se aprobă de conducătorii fiecărei instituții, astfel:

a) pentru judecători și procurori, de către președinții instanțelor sau, după caz, conducătorii parchetelor la care funcționează;

b) pentru vicepreședintele și membrii Consiliului Superior al Magistraturii, secretarul general și secretarul general adjunct ai Consiliului Superior al Magistraturii, directorii și directorii adjuncți ai Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri, de către președintele Consiliului Superior al Magistraturii;

c) pentru magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de către vicepreședintele acestei instanțe;

d) pentru personalul de specialitate juridică asimilat magistraților din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, de către secretarul general al acestuia.

Procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, președinții curților de apel și procurorii generali ai parchetelor de pe lângă acestea aduc la cunoștință președintelui Consiliului Superior al Magistraturii perioada în care vor efectua concediul de odihnă, cu cel puțin 15 zile înainte de data plecării în concediu.