Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 438/2005

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 15 din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 nr. 341/2004

prezumat în vigoare

Data actului
15 septembrie 2005
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 888 din 4 octombrie 2005
Citează
8 acte
Structură
0 articole · 12.232 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 341/2004 12 iulie 2004 (prevederi anume) recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluție…

Pune în aplicare 1

  • Legea nr. 341/2004 12 iulie 2004 recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluție…

Are ca temei 5

  • Legea nr. 21/1924 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociații și Fundații)
  • Decretul-lege nr. 124/1990 24 aprilie 1990 (prevederi anume) privind înființarea "Fondului Libertatea"
  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
  • OG nr. 26/2000 30 ianuarie 2000 cu privire la asociații și fundații
  • Decizia nr. 475/2004 4 noiembrie 2004 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (1) lit. a)…

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsoakar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a art. 15 din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 nr. 341/2004, excepție ridicată de Fundația "Fondul Libertatea" în Dosarul nr. 3.830/2004 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției, întrucât consideră că prevederile de lege criticate sunt în concordanță cu art. 40 alin. (1) și cu art. 53 din Constituție, invocate ca fiind încălcate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 14 ianuarie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 3.830/2004, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a art. 15 din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 nr. 341/2004.

Excepția a fost ridicată de Fundația "Fondul Libertatea" într-o cauză de contencios administrativ prin care aceasta solicită anularea în parte a

Hotărârii Guvernului nr. 1.412/2004 , prin care s-au aprobat normele metodologice de aplicare a

Legii nr. 341/2004 .

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 40 alin. (1), potrivit cărora "Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere", și ale art. 53 privind "Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți". În acest sens se arată că, în conformitate cu prevederile

Legii nr. 21/1924 , în vigoare la data înființării fundației, precum și în conformitate cu

Ordonanța Guvernului nr. 26/2000

și cu normele metodologice de aplicare a acesteia, o fundație dobândește personalitate juridică prin înscrierea sa în Registrul asociațiilor și fundațiilor de la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție teritorială își are sediul, iar organul său de conducere și de administrare este Consiliul director al fundației. Fundația "Fondul Libertatea" este o fundație de utilitate publică, cu personalitate juridică, a cărei administrație se realizează de Consiliul de administrație numit de biroul executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională. Așadar, se arată că "fundația este o persoană juridică de drept privat, înființată conform unor proceduri judecătorești speciale și care se conduce după reguli stabilite de lege și prevăzute în statut". Or, dispozițiile

art. 15 din Legea nr. 341/2004

încalcă art. 40 și 53 din Constituție, "prin înglobarea și subordonarea unei persoane juridice de drept privat în cadrul puterii executive - prin unul din organele sale - Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor", deși din momentul înființării aceasta este o persoană juridică de drept privat, are un patrimoniu afectat permanent și irevocabil realizării unui scop de interes general, se conduce singură, după modul de organizare și funcționare stabilit de lege și actul său constitutiv, fără să poată fi subordonată puterii de stat. Un atribut esențial al dreptului de asociere este independența persoanei juridice, iar subordonarea abuzivă de către puterea de stat lipsește de substanță acest drept și reprezintă o restrângere adusă liberei exercitări a dreptului de asociere.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată, pentru că Fundația "Fondul Libertatea" este "de utilitate publică, exceptată de la prevederile

Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 , și continuarea activității sale în subordinea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din decembrie 1989 nu încalcă dreptul la asociere, care aparține persoanelor fizice". Pentru aceleași motive, consideră că nu sunt încălcate nici prevederile art. 53 din Constituție.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. Astfel, după cum însuși autorul excepției arată, Fundația "Fondul Libertatea" a fost înființată "ca o persoană juridică atipică, de drept privat, de interes public", iar nu ca urmare a exercitării dreptului cetățenilor la asociere. Or, conform celor statuate de Curtea Constituțională, de exemplu, prin

Decizia nr. 475/2004 , legiuitorul poate institui în anumite situații forme speciale de asociere ce urmăresc salvgardarea unor interese de ordin general și care, din perspectiva scopurilor pe care le urmăresc, nu reprezintă în realitate modalități înscrise în conceptul de liberă asociere. Așadar, apreciază că subordonarea Fundației "Fondul Libertatea" Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din decembrie 1989 reprezintă opțiunea legiuitorului la momentul adoptării actului normativ, ceea ce nu contravine art. 40 alin. (1) din Constituție, care, de altfel, nici nu sunt incidente în cauză. Consideră, de asemenea, că textul de lege criticat nu încalcă nici prevederile constituționale ale art. 53, referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege ce fac obiectul excepției de neconstituționalitate sunt constituționale. Astfel, în ceea ce privește invocarea încălcării art. 40 din Constituție, arată că acesta "consacră un drept fundamental cu caracter social-politic, care conferă cetățenilor posibilitatea de a se asocia în mod liber în partide sau formațiuni politice, în sindicate sau în alte forme speciale de organizare", ceea ce nu exclude posibilitatea ca, în anumite situații, legiuitorul să instituie forme speciale de asociere neînscrise în conceptul de liberă asociere conturat de art. 40 din Constituție. O asemenea formă specială de asociere este Fundația "Fondul Libertatea", care se integrează în realizarea unor scopuri cu caracter general. În sensul celor arătate este invocată

Decizia Curții Constituționale nr. 26/2003 . Consideră că art. 53 din Constituție, invocat, de asemenea, ca fiind încălcat, nu este incident în cauză.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin.(2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 15 din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, al căror cuprins este următorul: "Fundația Fondul Libertatea, constituită prin

Decretul-lege nr. 124/1990 , cu modificările ulterioare, își continuă activitatea în subordinea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, sub controlul comisiei parlamentare constituite potrivit art. 11 și în conformitate cu normele metodologice de aplicare a prezentei legi."

În opinia autorului excepției dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 40 alin. (1), potrivit cărora "Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere", și ale art. 53 privind "Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți".

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele: în esență, potrivit criticilor formulate, "prin înglobarea și subordonarea unei persoane juridice de drept privat în cadrul puterii executive - prin unul din organele sale - Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor", dispozițiile

art. 15 din Legea nr. 341/2004

încalcă art. 40 și 53 din Constituție, întrucât fundația "Fondul Libertatea" este o "persoană juridică de drept privat, înființată conform unor proceduri judecătorești speciale și care se conduce după reguli stabilite de lege și prevăzute în statut". Or, un atribut esențial al dreptului de asociere este independența persoanei juridice, iar subordonarea abuzivă de către puterea de stat lipsește de substanță acest drept și reprezintă o restrângere adusă liberei exercitări a dreptului de asociere.

Aceste critici sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse.

Potrivit

art. 1 din Decretul-lege nr. 124/1990

privind instituirea "Fondului Libertatea", acesta este "[...] fundație de utilitate publică, cu personalitate juridică", veniturile sale se "constituie din sumele bănești din conturile deschise după 22 decembrie 1989 la unitățile bancare și ale Casei de Economii și Consemnațiuni pentru ajutorarea României", iar administrarea fondului se face, conform art. 4 din același decret-lege, "de către Consiliul de administrație, numit de Biroul executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională", a cărui componență se completează, astfel cum prevede

art. 10 din Legea nr. 42/1990

pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, "[...] cu câte un reprezentant al celor 9 asociații ale răniților și urmașilor eroilor revoluției".

Legea nr. 42/1990

a fost abrogată expres prin

Legea nr. 341/2004 , care prin art. 15 prevede continuarea activității fondului "[...] în subordinea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor." Fundația "Fondul Libertatea" nu a fost instituită ca urmare a exercitării dreptului de asociere de către persoane fizice ori de către alte forme asociative, ci prin voința legiuitorului concretizată în

Decretul-lege nr. 124/1990 .

Așadar, Curtea constată că susținerile de neconstituționalitate formulate nu pot fi reținute, iar prevederile

art. 15 din Legea nr. 341/2004

nu contravin dispozițiilor art. 40 și 53 din Constituție.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 15 din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 nr. 341/2004, excepție ridicată de Fundația "Fondul Libertatea" în Dosarul nr. 3.830/2005 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 septembrie 2005.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent șef,
Gabriela Dragomirescu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.