Decizia nr. 457/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Aurelia Rusu - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Alexandru Moldovan în Dosarul nr. 842/2005 al Tribunalului Sălaj - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, arătând că modalitatea de calcul a punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare, utilizat la determinarea cuantumului pensiei, are un caracter tehnic și nu contravine prevederilor constituționale invocate în susținerea excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 21 martie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 842/2005, Tribunalul Sălaj - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Alexandru Moldovan în dosarul menționat, având ca obiect judecarea contestației autorului excepției împotriva deciziei de pensionare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prin modul de calcul al punctajului mediu anual, prevăzut la

art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 , și anume prin împărțirea punctajului anual la 12, se elimină de la calculul pensiei 3,37783 puncte, respectiv 0,10556 puncte de la punctajul mediu.

Autorul excepției consideră că se creează în felul acesta "două categorii de pensionari care, deși au avut aceleași venituri, aceeași vechime în muncă și au contribuit cu aceleași sume la fondul de asigurări, vor avea pensii diferite, respectiv: cei cu întreruperi în activitate care vor avea o pensie mai mică, în funcție de numărul de întreruperi; cei care nu au întreruperi dar cu o pensie mai mare decât cealaltă categorie. Neconstituționalitatea modului de calcul al acestui punctaj mediu anual prin împărțirea la 12 rezultă chiar din cuprinsul legii, care prevede [la art. 2 lit. a)] «tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege»".

Tribunalul Sălaj - Secția civilă consideră, în esență, că "excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, pentru că punctajul anual al reclamantului este mai mic cu echivalentul perioadei nelucrate într-un an în care nu a contribuit la bugetul asigurărilor sociale".

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. În argumentarea acestui punct de vedere Guvernul arată că dispozițiile legale criticate reglementează "condiții cu caracter tehnic ce prevăd modalitatea de calcul a punctajului anual al asiguratului, pe baza căruia se stabilește, potrivit art. 77 din aceeași lege, punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare, utilizat la determinarea cuantumului pensiei, conform art. 76". Conform aprecierii Guvernului, "stabilirea modalității de determinare a punctajului anual al asiguratului, precum și toate condițiile și procedurile pentru acordarea drepturilor de pensie este de competența liberă și exclusivă a legiuitorului, fără ca prin aceasta să se aducă atingere vreunei dispoziții sau principiu constituțional". În acest sens sunt menționate deciziile Curții Constituționale nr. 500/2004 și nr. 105/2005.

Excepția de neconstituționalitate este apreciată de Guvern ca fiind inadmisibilă, deoarece critica autorului excepției "nu este raportată la prevederi constituționale, ci la dispoziții din cuprinsul unei legi, respectiv din

Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare".

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale. În motivarea acestui punct de vedere se arată că "dispozițiile legale criticate reprezintă norme cu caracter tehnic, referitoare la determinarea punctajului mediu anual, ca bază de calcul al cuantumului pensiei ce se stabilește, respectiv la acordarea unor sporuri la punctajul fixat, reglementarea acestei proceduri fiind dreptul exclusiv al legiuitorului, fără ca prin aceasta să se aducă atingere vreunei dispoziții sau principiu constituțional. Astfel, persoanele care se înscriu la pensia pentru limită de vârstă sau la pensie anticipată se află, în mod obiectiv, în situații diferite determinate de faptul că acestea sunt două tipuri diferite de pensii, cu regim juridic și condiții de acordare diferite, ceea ce justifică și impune tratamentul juridic diferențiat". Totodată, Avocatul Poporului consideră că textul legal criticat "nu conține în sine nici o reglementare care să creeze o inegalitate pe criterii de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială, aplicându-se fără nici o discriminare tuturor persoanelor aflate în situație identică". În acest sens este invocată

Decizia Curții Constituționale nr. 500/2004 .

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului și al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările și completările ulterioare.

Textul de lege criticat are următorul cuprins:

- Art. 78: "(1) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Națională de Statistică."

Din analiza motivării excepției, cuprinsă în memoriul depus la instanță de autorul acesteia, Curtea reține că textul constituțional considerat a fi fost încălcat prin dispozițiile de mai sus este art. 16 alin. (1), text care are următorul cuprins:

- Art. 16 alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări."

Autorul excepției susține, în esență, că prevederile legale criticate, care stabilesc modul de calcul al punctajului mediu anual, creează "două categorii de pensionari, care, deși au avut aceleași venituri, aceeași vechime în muncă și au contribuit cu aceleași sume la fondul de asigurări, vor avea pensii diferite, respectiv: cei cu întreruperi în activitate care vor avea o pensie mai mică, în funcție de numărul de întreruperi; cei care nu au întreruperi dar cu o pensie mai mare decât cealaltă categorie".

Analizând excepția de neconstituționalitate formulată în cauză, Curtea constată că între dispozițiile de lege criticate și cele ale art. 16 alin. (1) din Constituție, care consacră principiul egalității în drepturi, nu există elemente de incompatibilitate.

În acest sens Curtea reține că, prin conținutul său, textul legal criticat care stabilește norme cu caracter tehnic privind modul de determinare a punctajului mediu anual al asiguratului, care va sta la baza stabilirii cuantumului pensiei cuvenite celui în cauză, nu conține în sine nici o dispoziție de natură să încalce prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție.

Curtea constată că, potrivit jurisprudenței sale, conformă cu cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, egalitate nu înseamnă uniformitate, existând posibilitatea unui tratament juridic diferit pentru situații care nu sunt identice, dacă acesta se justifică în mod rațional și obiectiv. Or, în cauză, existența unor întreruperi de activitate, cu consecințele ce decurg din normele legale criticate, reprezintă o asemenea justificare.

Curtea reține, totodată, că dispoziția legală criticată a mai fost supusă controlului de constituționalitate. Curtea Constituțională, prin deciziile nr. 301 din 6 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 26 august 2004, și nr. 500 din 16 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 19 ianuarie 2005, a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 . În acele decizii, referitor la invocarea principiului egalității în drepturi a cetățenilor, Curtea a reținut că "persoanele care se înscriu la pensia pentru limită de vârstă sau la pensie anticipată se află, în mod obiectiv, în situații diferite determinate de faptul că acestea sunt două tipuri de pensii, cu regim juridic și condiții de acordare diferite, ceea ce justifică și impune tratamentul juridic diferențiat. Dispozițiile

art. 78 alin. (1) și (8) din Legea nr. 19/2000

nu conțin în sine nici o reglementare care să creeze o inegalitate pe criterii de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială, aplicându-se fără nici o discriminare tuturor persoanelor aflate în situație identică". ( Decizia nr. 500/2004 .) Aceeași motivare se regăsește, în parte, și la baza respingerii excepției de neconstituționalitate prin

Decizia nr. 301/2004 .

Soluțiile Curții Constituționale în cauzele respective, precum și considerentele care au stat la baza acestora își păstrează valabilitatea, mutatis mutandis, și în cauza de față, întrucât nu se invocă elemente noi de natură a schimba această jurisprudență.

Potrivit considerentelor expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Alexandru Moldovan în Dosarul nr. 842/2005 al Tribunalului Sălaj - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 septembrie 2005.