Ordinul nr. 620/1997

Anexa 1 NORME METODOLOGICE

pentru aplicarea prevederilor

Ordonanței Guvernului nr. 11/1996

privind executarea creanțelor bugetare, aprobată și modificată prin

Legea nr. 108/1996 , referitoare la plata obligațiilor bugetare și majorările de întârziere

1. Referitor la art. 5

1.1. Poate fi plătitor al obligațiilor bugetare debitorul, personal, sau o altă persoană.

Plata obligațiilor bugetare de către o altă persoană poate fi efectuată în numele debitorului de către persoanele prevăzute de

art. 12 alin. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996 , de către un reprezentant împuternicit al debitorului, de către un debitor al acestuia sau de către o altă persoană în mod voluntar.

De asemenea, plata obligațiilor bugetare se efectuează de către o persoană obligată potrivit legii, respectiv cea care exercită ocrotirea părintească, tutorele sau curatorul debitorului, precum și cea care are obligația de a retine și de a vărsa impozite, taxe, contribuții și alte venituri bugetare.

2. Referitor la art. 8

2.1. Plata obligațiilor bugetare se face distinct, pe fiecare fel de impozit, taxa, contribuție și alte venituri bugetare, iar în cadrul acestora, în ordinea vechimii.

Restantele din anii precedenti și restantele anului curent sunt obligațiile bugetare ce constau în sumele reprezentind impozite, taxe, contribuții și alte venituri bugetare datorate de plătitor, pentru care scadenta a expirat.

Vechimea restantelor datorate se determina în funcție de scadenta acestora, care reprezintă ultima zi a termenului de plată, în cazul în care acesta este stabilit sub forma de interval, sau termenul de plată stabilit printr-o dată fixa, termene prevăzute în actul normativ care reglementează venitul bugetar respectiv sau în alte prevederi legale.

În cazul obligațiilor de plată restante succesive, vechimea restantelor este stabilită de fiecare scadenta în parte, iar contabilizarea plăților se face de către organul fiscal competent, în funcție de expirarea fiecărei scadente în parte.

Vechimea sumelor reprezentind majorări de întârziere este generata de vechimea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor venituri bugetare.

2.2. Dacă un debitor are obligații bugetare restante provenind din mai multe feluri de impozite, taxe sau alte venituri bugetare, la orice plata efectuată de acesta, organul fiscal competent va efectua stingerea obligațiilor bugetare restante în ordinea vechimii pentru impozitul, taxa sau venitul bugetar indicat de plătitor.

2.3. În cazul în care debitorul, pentru fiecare fel de impozit, taxa sau alt venit bugetar, efectuează plati parțiale în contul obligațiilor de plată restante succesive și al majorărilor de întârziere, organul fiscal va efectua stingerea creanțelor bugetare și înregistrarea în contabilitatea fiscală, astfel:

a) se stinge debitul aferent celui mai vechi termen scadent în cadrul fiecărui fel de impozit datorat;

b) se sting majorările de întârziere aferente debitului prevăzut la lit. a).

Dacă prin plata efectuată potrivit alin. 1 nu se acoperă integral majorările de întârziere aferente debitului achitat, următoarea plata efectuată de debitor va indestula mai întâi diferența de la majorările de întârziere neachitate, după care se aplică regula prevăzută la alin. 1.

2.4. În situația în care plătitorul nu respecta prevederile

art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996 , aprobată și modificată prin

Legea nr. 108/1996 , precum și pe cele prevăzute la pct. 2.2. și 2.3. din prezentele norme metodologice, neindicând în documentul de plată natura obligației bugetare pe care o plătește, organul fiscal competent va determina ordinea de stingere a obligațiilor fiscale, comunicând în scris debitorului despre operațiunile efectuate.

3. Referitor la art. 10

Plata obligațiilor bugetare stabilite de organele de verificare și control se face de plătitor în termenul prevăzut de

art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996 , aprobată și modificată prin

Legea nr. 108/1996 , indicindu-se obligatoriu în documentul de plată denumirea actului de verificare, numărul și data acestuia, obligația de plată, precum și organul care l-a întocmit.

4. Referitor la art. 11

4.1. În cazul achitării prin virament a obligației bugetare, data plății este data la care se debiteaza contul curent al plătitorului, persoana juridică sau fizica, pe baza instrumentelor de decontare specifice, confirmate prin ștampila și semnatura autorizata.

4.2. Plata obligațiilor bugetare prin anulare de timbre fiscale se face atât de către persoanele fizice, cît și de persoanele juridice, conform reglementărilor specifice.

În cazul taxelor datorate pentru prestări de servicii, altele decît cele prevăzute la alin. 1, plata se face anticipat prestării serviciului sau în momentul primirii ori al eliberării actului pentru care se datorează taxa.

5. Referitor la art. 12

5.1. Atunci când debitorul nu face plata obligațiilor bugetare, sunt obligați la plata acestora:

a) moștenitorul care a acceptat succesiunea debitorului decedat, cu excepția moștenitorului care a acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar, ce nu poate fi obligat la plata decît în limita valorii bunurilor dobîndite prin succesiune, iar în cazul în care preda toate bunurile succesiunii organului de executare, este exonerat și de aceasta obligație;

b) persoanele care se obliga să facă plata obligațiilor bugetare datorate de debitor, printr-un angajament de plată, precum și cele care, pe baza unui contract de garanție, se obliga sa plătească obligațiile bugetare ale debitorului garant, cu condiția încheierii acestor acte în forma autentică;

c) asociații și asociații comanditati din cadrul societății în nume colectiv, respectiv societăți în comandită simpla sau în comandită pe acțiuni, debitoare;

d) persoana care preia în tot sau în parte obligațiile debitorului, persoana juridică, supus reorganizării.

În cazul în care debitorul, persoana juridică, este supus reorganizării, la plata obligațiilor bugetare sunt obligate, conform răspunderii proporționale: persoana juridică care își sporește patrimoniul prin absorbtia debitorului; persoana juridică care se înființează ca urmare a fuziunii debitorului cu altă persoană juridică; persoanele juridice care se înființează ca urmare a divizării totale a debitorului sau care își sporesc patrimoniul ca urmare a acesteia; debitorul, persoanele juridice înființate ori care își sporesc patrimoniul ca urmare a divizării parțiale a debitorului.

5.2. În cazul în care persoanele prevăzute la pct. 5.1. nu fac plata obligațiilor bugetare datorate de debitor, organele de executare pot aplica măsurile de executare silită debitorului sau acestor persoane, în limitele și în cazurile prevăzute de lege.

6. Referitor la art. 13

6.1. Pentru orice obligație bugetară neplatita la scadenta se datorează majorări de întârziere.

Calculul majorărilor de întârziere începe cu ziua imediat următoare scadentei obligației bugetare până la data achitării în numerar sau prin virament, ori până la stingerea obligației bugetare prin alte modalități prevăzute de lege (compensare, insolvabilitate, executare silită, prescripție și altele).

Prin data achitării sau stingerii obligației bugetare se înțelege:

- data înregistrării, la organul fiscal competent, a cererii de compensare sau de restituire;

- data întocmirii procesului-verbal de verificare a sumelor de rambursat sau de restituit, prin care se consemnează compensarea sumelor respective (când nu s-a depus cererea de compensare sau de restituire);

- data documentului prin care organul de specialitate efectuează, din oficiu, compensarea sumelor cu alte obligații bugetare ale plătitorului neachitate la scadenta, acesta având obligația de a comunică plătitorului, de îndată, operațiunea efectuată;

- data documentului prin care obligația bugetară este scăzută din evidenta organelor competente, în cazul în care debitorul este în stare de insolvabilitate.

6.2. Începând cu data de 1 mai 1996, data intrării în vigoare a

Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 , aprobată și modificată prin

Legea nr. 108/1996 , majorările de întârziere se calculează până la data achitării sumei datorate inclusiv, cuantumul acestora fiind nelimitat.

În cazul debitelor restante la data intrării în vigoare a

Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 , aprobată și modificată prin

Legea nr. 108/1996 , majorările de întârziere se calculează pentru perioada de până la 30 aprilie 1996 inclusiv, conform

Ordonanței Guvernului nr. 34/1995 , aprobată prin

Legea nr. 99/1995 , iar pentru perioada care începe cu data de 1 mai 1996 se continua calculul majorărilor de întârziere până la data achitării debitului restant.

6.3. Majorările de întârziere se calculează în lei, atât pentru debitele stabilite în lei, cît și pentru cele stabilite în valută, dacă legea nu prevede altfel.

Pentru debitele datorate în valută, calculul majorărilor de întârziere se efectuează prin aplicarea cotei majorărilor de întârziere asupra debitului datorat în valută, transformat în lei la cursul de schimb valutar din ziua scadentei debitului.

7. Referitor la art. 15

7.1. Nu se datorează și nu se calculează majorări de întârziere pentru:

a) sumele reprezentind majorări de întârziere calculate conform reglementărilor legale și nevărsate la termenul stabilit de către organele abilitate potrivit legii;

b) sumele datorate cu titlu de amenzi de orice fel, prevăzute în reglementările legale;

c) sumele încasate efectiv, prin poprire pe salarii și pe pensii, de la persoanele fizice, în cazul executării silite a unor debite.

7.2. Organele fiscale scad sau anulează din oficiu majorările de întârziere calculate în sarcina plătitorului, numai în următoarele cazuri:

- când majorările de întârziere stabilite de către organul fiscal sunt urmarea unor erori de calcul sau dintr-o gresita interpretare a legii;

- când majorările aferente unor impozite, taxe sau alte venituri se restituie ulterior ca necuvenite bugetului.

Fac excepție de la aceste prevederi majorările calculate pentru sume datorate în cazul impunerii provizorii, dar neachitate, și care ulterior se restituie ca urmare a regularizarilor efectuate pe baza situației financiare definitive.

Reducerea sau scutirea de plată a impozitelor și taxelor atrage reducerea sau scutirea în aceeași proporție a majorărilor de întârziere datorate la sumele respective.

7.3. Termenele de prescripție la stabilirea și la executarea silită a majorărilor de întârziere sunt aceleași cu cele prevăzute pentru obligația bugetară pentru care se calculează.

----------