Decizia nr. 508/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mădălina Ștefania Diaconu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 și 17 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea Comercială "Incomex" - S.A. din Târgoviște în Dosarul nr. 5.289/2004 al Judecătoriei Târgoviște.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că în legătură cu textele de lege criticate există o bogată jurisprudență a Curții Constituționale, prin care s-a statuat că acestea nu aduc atingere principiilor constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 31 ianuarie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 5.289/2004, Judecătoria Târgoviște a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 și 17 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Incomex" - S.A. din Târgoviște cu prilejul soluționării unei acțiuni comerciale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, sumar, neconstituționalitatea "normelor juridice privind timbrajul acțiunii noastre. Pentru egalitate de tratament, vă cerem să ne scutiți de taxa de timbru a cererii, așa cum și Direcția Generală a Finanțelor Publice a fost scutită".

Judecătoria Târgoviște apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată în speță nu a fost precis motivată, iar "instanța nu se poate substitui autorului excepției [...] și nu-și poate exprima opinia asupra acesteia".

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția ridicată.

Guvernul apreciază că textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate. Astfel, se arată că în legătură cu textele de lege supuse controlului de constituționalitate există o bogată jurisprudență a Curții Constituționale, prin care s-a statuat că textul de lege criticat nu aduce atingere principiului egalității în drepturi, deoarece nu face nici un fel de diferențiere între contribuabili. Principiul egalității în fața legii și a autorităților publice nu poate primi semnificația unei egalități între cetățeni și autoritățile publice. Așa cum rezultă din dispozițiile constituționale ale art. 16, cetățenii se bucură de drepturile prevăzute în Constituție și în legi, fiind egali în fața acestora și a autorităților publice, în timp ce autoritățile publice exercită atribuțiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competenței lor.

Avocatul Poporului arată că textele de lege criticate sunt constituționale. Astfel, consideră că art. 16 din Legea fundamentală garantează egalitatea în drepturi a cetățenilor, iar nu a persoanelor colective (persoanelor juridice). Scutirea autorităților publice de taxele judiciare de timbru este justificată în mod obiectiv și rațional de faptul că acești creditori bugetari sunt finanțați de la bugetul de stat pentru a putea funcționa, iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Din motivarea autorului excepției reiese că acesta se referă la neconstituționalitatea "normelor juridice privind timbrajul acțiunii" sale, care au fost identificate de instanță drept

art. 1 și 17 din Legea nr. 146/1997 . Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, așadar, prevederile

art. 1 și 17 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare, prevederi ce au următoarea redactare:

- Art. 1. "Acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta lege, și se taxează în mod diferențiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu excepțiile prevăzute de lege.";

- Art. 17: "Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile și acțiunile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaților, Președinția României, Guvernul României, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public și de Ministerul Finanțelor, indiferent de obiectul acestora, precum și cele formulate de alte instituții publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice."

În susținerea neconstituționalității acestor texte de lege autorul excepției invocă încălcarea principiului egalității de tratament, care este prevăzut în Legea fundamentală la art. 16 alin. (1):

"Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că în legătură cu textele de lege supuse controlului de constituționalitate există o bogată jurisprudență a instanței de contencios constituțional. Astfel, prin numeroase decizii, precum

Decizia nr. 202 din 29 aprilie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 9 iunie 2004,

Decizia nr. 151 din 25 martie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 19 aprilie 2004,

Decizia nr. 373 din 2 octombrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 13 noiembrie 2003, ori

Decizia nr. 509 din 18 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 20 ianuarie 2005, Curtea Constituțională a analizat prevederile

art. 1 și 17 din Legea nr. 146/1997

în raport cu dispozițiile constituționale și internaționale invocate în prezenta cauză, respingând de fiecare dată criticile de neconstituționalitate ca neîntemeiate.

În ceea ce privește constituționalitatea

art. 1 din Legea nr. 146/1997

în raport cu principiul constituțional al egalității în drepturi, Curtea a statuat că textul de lege criticat nu aduce atingere acestui principiu, deoarece nu face nici un fel de diferențiere între contribuabili. De asemenea, a constatat că art. 21 din Constituție nu instituie nici o interdicție cu privire la taxele judiciare, așa încât este legal și firesc ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, potrivit dispozițiilor art. 53 alin. (1) din Constituție, în conformitate cu care "Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice", plata taxelor sau impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor. Pe de altă parte, Curtea a arătat că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor de judecată stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții.

Cu privire la constituționalitatea art. 17 în raport cu dispozițiile constituționale invocate și în prezenta cauză, Curtea Constituțională a reținut că "Principiul egalității prevăzut de Constituție pentru cetățeni nu poate ca, prin extensie, să primească semnificația unei egalități între cetățeni și autoritățile publice. Așa cum rezultă din dispozițiile constituționale ale art. 16, cetățenii se bucură de drepturile prevăzute în Constituție și în legi, fiind egali în fața acestora și a autorităților publice, în timp ce autoritățile publice exercită atribuțiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competenței lor, în realizarea funcțiilor pentru care sunt create".

Cu același prilej, Curtea a arătat că scutirea autorităților publice vizate de textele criticate de taxele judiciare de timbru este justificată în mod obiectiv și rațional de faptul că autoritățile respective - creditori bugetari - sunt finanțate de la bugetul de stat pentru a putea funcționa, iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat, astfel că ar fi absurd ca autoritățile în cauză să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiași buget.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, argumentarea și soluția reținute în deciziile de mai sus își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 și 17 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea Comercială "Incomex" - S.A. din Târgoviște în Dosarul nr. 5.289/2004 al Judecătoriei Târgoviște.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 octombrie 2005.