Ordin · Ministerul Economiei și Comerțului

Ordinul nr. 660/2005

privind aprobarea Ghidului de identificare a elementelor de infrastructură critică din economie

prezumat în vigoare

Data actului
22 noiembrie 2005
Emitent
Ministerul Economiei și Comerțului
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 1099 din 6 decembrie 2005
Citat de
1 act
Citează
4 acte
Structură
3 articole, 1 anexă · 10.469 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

În baza

Legii nr. 535/2004

privind prevenirea și combaterea terorismului, a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004

privind Sistemul național de management al situațiilor de urgență, aprobată și modificată prin

Legea nr. 15/2005 , și a Protocolului general de organizare și funcționare a Sistemului național de prevenire și combatere a terorismului, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării,

pentru determinarea elementelor de infrastructură critică din economie, care reprezintă o categorie de elemente de importanță deosebită pentru aceasta,

în temeiul

Hotărârii Guvernului nr. 738/2003

privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Comerțului, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul economiei și comerțului emite următorul ordin:

Articolul 1

(1)

Se aprobă Ghidul de identificare a elementelor de infrastructură critică din economie, prevăzut în anexa la prezentul ordin.

(2)

Selecția elementelor de infrastructură critică din economie se face de către agenții economici implicați.

Articolul 2

Ghidul prevăzut la art. 1 se completează sau se actualizează cu alte elemente de selecție, în funcție de situații specifice concrete semnalate de agenții economici sau de alte instituții implicate, la propunerea structurii de securitate din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului.

Articolul 3

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul economiei și comerțului,
Codruț Ioan Șereș
București, 22 noiembrie 2005.
Nr. 660.

Anexa GHID DE IDENTIFICARE a elementelor de infrastructură critică din economie

I. CADRUL GENERAL

În cadrul economiei naționale se disting categorii de obiective de importanță deosebită, reglementate de legislația în vigoare, respectiv:

- obiective de importanță deosebită pentru apărarea țării;

- obiective de importanță deosebită pentru activitatea statului;

- obiective de importanță deosebită pentru economie.

Altă categorie de obiective de importanță deosebită pentru economie este cea a elementelor de infrastructură critică, ce urmează a fi stabilite la nivelul fiecărui agent economic, cu luarea măsurilor de protecție cerute de lege, în baza criteriilor de selecție prevăzute mai jos și a ghidului de identificare a acestora.

Criteriile de selecție a elementelor de infrastructură critică din economie definesc acele entități economice funcționale care oferă produse/bunuri și servicii de utilitate publică, vitale pentru societate, a căror distrugere, degradare ori aducere în stare de nefuncționalitate produce efecte negative majore asupra populației, mediului și securității economice la nivel național sau zonal.

II. CRITERII DE SELECȚIE A ELEMENTELOR DE INFRASTRUCTURĂ CRITICĂ DIN ECONOMIE

A. Elemente care prin nefuncționalitate produc impact major asupra populației și economiei:

- elemente materiale: construcții, echipamente, instalații, mijloace de transport;

- elemente organizaționale: rețele și sisteme de transport și telecomunicații, sisteme energetice, de aprovizionare, de conducere;

- elemente informaționale: date, informații, circuite, fluxuri, tehnici, proceduri cu caracter industrial.

B. Structuri vitale care, prin imposibilitatea agentului economic de a-și exercită funcțiunile, provoacă discontinuități:

- sisteme energetice de producere, transport, distribuție;

- obiective și instalații nucleare;

- sisteme informatice și de telecomunicații;

- sisteme de extracție, prelucrare, depozitare și transport al petrolului, gazelor și altor resurse de energie;

- sisteme majore de aprovizionare cu apă;

- valori și utilități publice de interes pentru economie, care asigură susținerea componentelor securității naționale.

C. Puncte critice în cadrul agenților economici, elemente care pot determina:

- disfuncții;

- vulnerabilități;

- factori de risc;

- amenințări;

- stări de pericol;

- agresiuni.

D. Cauze de apariție a unor situații de urgență asupra elementelor de infrastructură economică:

- incidente;

- accidente;

- acțiuni agresive ale unor entități interne sau externe.

III. ELEMENTE DE INFRASTRUCTURĂ CRITICĂ DIN ECONOMIE

A. Domeniul producției de apărare

1. Depozite uzinale de: armament, muniție și tehnică militară, substanțe pirotehnice, explozivi, substanțe toxice periculoase sau cu dublă utilizare

2. Depozite-stoc pentru pulberi și explozivi ale rezervei de mobilizare

3. Poligoane pentru încercarea munițiilor, armamentului sau tehnicii militare

4. Capacități de producție pentru apărare, definite conform legii

5. Secții/stații de încărcări pulberi și substanțe pirotehnice pentru elemente de muniție

6. Ateliere (laboratoare) de cercetare-proiectare pentru produse militare sau cu dublă utilizare

B. Domeniul producției industriale

1. Instalații pentru electroliza plumbului, cu capacități de peste 30.000 t/an

2. Furnale cu volum peste 1.500 mc

3. Baterii de cocsificare cu capacități de peste 40.000 t/an

4. Instalații producătoare de substanțe chimice periculoase din domeniul chimie-petrochimie și depozite pentru acestea

5. Convertizoare și cuptoare electrice pentru elaborarea oțelului, cu o capacitate de peste 50 t/șarjă

C. Domeniul energie

1. Obiective energetice - stații, linii, posturi -, a căror indisponibilitate conduce la avarii de sistem

2. Stații electrice și posturi de transformare cu puteri instalate mai mari de 100 MVA

3. Stații și linii de evacuare a puterii instalate din centralele electrice de peste 800 MVA

4. Stații și posturi de transformare care alimentează:

- consumatori/echipamente/instalații la care întreruperea alimentării cu energie electrică peste o durată critică determinată poate conduce la explozii, incendii, distrugeri sau accidente majore cu victime umane;

- servicii de trafic aerian, naval și feroviar care asigură siguranța în circulație;

- sedii ale administrației publice centrale și locale;

- unități ale forțelor Sistemului național de apărare.

5. Zone de siguranță și de protecție energetică

6. Culoare de trecere/funcționare a magistralelor energetice

7. Obiective energetice care participă la operațiuni specifice de reluare a activităților întrerupte temporar și de restaurare după evenimente deosebite - situații de urgență/managementul crizelor, calamități, accidente etc.

8. Obiective energetice supuse unor cerințe privind disponibilitatea, datorate unor condiții speciale impuse de reglementări internaționale (stații de interconexiune etc.)

9. Linii și stații electrice de alimentare a marilor aglomerări urbane

10. Obiective energetice de alimentare a unor consumatori economici, care prin nefuncționare pot produce efecte economice, sociale sau ecologice majore

11. Sedii ale dispeceratelor pentru conducerea Sistemului energetic național

12. Instalații de producere, stocare și utilizare a hidrogenului necesar centralelor cu puteri instalate mai mari de 100 MW

13. Rezervoare de stocare a combustibililor lichizi, cu capacități mai mari de 100 t

14. Rezervoare de stocare - depozite de reactivi chimici și periculoși: acid clorhidric, hidroxid de sodiu, hidrat de hidrozină, cianuri etc., cu capacități mai mari de 10 t

15. Stații de reglare-măsurare a gazelor naturale, de interes zonal sau național

16. Sala mașinilor, sala cazanelor, camera de comandă, dispecerate permanente pentru centrale termoelectrice cu puteri instalate mai mari de 100 MW

17. Stații hidrotehnice de alimentare/distribuție pentru centrale termoelectrice, care deservesc reactoare pentru fabricarea de apă grea (capacități instalate mai mari de 50 MW)

18. Instalații de ardere - cazane cu capacități mai mari de 400 t abur/oră

19. Rezervoare de presiune ridicată pentru gaz lichefiat, gazolină și etan

20. Traversări aeriene și subtraversări ale conductelor magistrale de transport de țiței, gazolină și etan

21. Centrale nuclearelectrice, indiferent de putere, cu utilitățile aferente

22. Unități producătoare de combustibili nucleari, inclusiv apă grea, cu utilitățile aferente, indiferent de cantitate

23. Stații de expediție pentru substanțe radioactive sau substanțe chimice periculoase

24. Baraje ce creează acumulări cu volume de apă mai mari de 20 milioane mc

25. Conducte, galerii de aducțiune sau de fugă, care prin avariere descarcă debite mai mari de 100 mc/sec.

26. Centrale hidroelectrice cu puteri instalate mai mari de 100 MW

27. Ecluze de navigație pe fluvii

28. Instalații specifice de producție, rafinare petrol și produse petrochimice

29. Stații centrale (parcuri) de colectare, depozitare și distribuție a țițeiului, produselor petroliere, gazolinei, etanului, condensatului, amoniacului, metanolului, acrilonitrilului, oxidului de etilenă

30. Conducte pentru transportul țițeiului și produselor petroliere de mare capacitate (mai mare de 100.000 t/lună)

31. Platforme de foraj și producție, conducte marine și submarine pentru transportul țițeiului și gazelor

32. Rezervoare de depozitare a țițeiului, produselor petroliere, cu capacități mai mari de 30.000 mc

33. Instalații petroliere de încărcare-descărcare cu capacități de derulare cuprinse între 200 și 1.000 t/oră

34. Stații de reglare-măsurare a debitului de gaze mai mare de 1.000.000 mc/zi

35. Depozite de înmagazinare subterană a gazelor naturale, cu capacități mai mari de 50 milioane mc

36. Depozite de primire, depozitare și expediere a produselor petroliere pentru import, export și tranzit

37. Capacități de producție (obiective) energetice prin care se derulează obligații ale statului român în relații economice cu alte state

38. Obiective prin care se vehiculează, în perioada sezonului rece, debite de gaze naturale mai mari de 10 milioane mc/zi din depozite subterane sau din alte surse

39. Obiective locale prin care se livrează debite de gaze naturale incluse în cuantumul de consum al zonei acoperite de obiectiv, mai mari de 5 milioane mc/zi.

D. Domeniul resurselor minerale

1. Depozite pentru materiale explozive și substanțe chimice periculoase

2. Stații de aeraj general al minelor

3. Construcții miniere speciale destinate accesului în subteran

4. Tunele pentru transport minier.

-------

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.