Decizia nr. 571/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mădălina Ștefania Diaconu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 71 alin. (1) lit. e) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Gool Game" - S.R.L. din Timișoara în Dosarul nr. 3.170/2004 al Tribunalului Timiș - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că federațiile sportive desfășoară activități de interes național și este firesc ca acestea să fie sprijinite de stat, inclusiv prin instituirea, în favoarea lor, a unei cote de 20% din încasările provenite din pronosticurile sportive.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 8 martie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 3.170/2004, Tribunalul Timiș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 71 alin. (1) lit. e) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 . Excepția a fost ridicată de către Societatea Comercială "Gool Game" - S.R.L. din Timișoara cu prilejul soluționării unei acțiuni civile în pretenții.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că obligarea organizatorilor de pariuri sportive la plata unei cote de 20% din încasările realizate din pronosticuri sportive către federațiile sportive naționale de profil încalcă dispozițiile art. 44 din Constituție referitor la dreptul de proprietate. Astfel, cota de 20% este asemănătoare unei taxe sau unui impozit, dar este instituită direct în favoarea unor entități private, fără a fi colectată la bugetul de stat sau la bugetele locale. De asemenea, textul de lege prevede aceeași contribuție de 20% și pentru încasările din pronosticurile referitoare la meciuri externe, organizate în campionatele altor țări, de federațiile străine, ceea ce nu are, în opinia autorului excepției, nici o justificare logică, deoarece federațiile românești nu au nici o contribuție la desfășurarea unei competiții din altă țară. În sfârșit, autorul excepției consideră că textul criticat încalcă și dispozițiile art. 16 din Constituție, deoarece instituie privilegii speciale în favoarea federațiilor sportive naționale, care sunt persoane juridice de drept privat.

Tribunalul Timiș - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că "stabilirea ca sursă de finanțare a federațiilor sportive naționale a unei cote de 20% din încasările provenite din pronosticurile sportive nu poate fi asimilată unei exproprieri, Statul având prerogativa ca, prin legi organice, să sprijine dezvoltarea unor sectoare importante ale vieții sociale, sportul fiind unul dintre acestea". Arată că, în accepțiunea art. 44 din Constituție, exproprierea "are ca sferă de aplicare imobile, constând în terenuri și construcții, iar nu veniturile realizate de persoanele juridice".

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

Guvernul apreciază că textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate. Astfel, conform art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Prelevarea a 20% din încasările provenite din pronosticurile sportive nu poate fi asimilată unei exproprieri, măsură care vizează bunuri imobile, iar nu venituri realizate de persoanele fizice sau juridice. Cu privire la susținerea autorului excepției potrivit căreia legea criticată instituie unele privilegii speciale în favoarea federațiilor sportive naționale, se arată că, atât timp cât federațiile sportive desfășoară activități de interes național sprijinite de stat, cadrul legal instituit pentru susținerea acestor activități nu poate fi considerat că favorizează acordarea de privilegii speciale.

Avocatul Poporului arată că textul criticat este constituțional. Astfel, nu se poate invoca o încălcare a art. 16 din Constituție, referitor la egalitatea în drepturi, deoarece reglementarea dedusă controlului de constituționalitate se aplică tuturor contribuabililor care finanțează federațiile sportive cu 20% din încasările realizate din pronosticurile sportive, fără nici o discriminare. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 44 din Constituție, consideră că nu se aduce atingere în nici un fel dreptului de proprietate al contribuabililor, al cărui conținut și limite sunt stabilite prin lege.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2) și ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 71 alin. (1) lit. e) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 9 mai 2000, cu modificările ulterioare, dispoziții potrivit cărora:

"(1) Sursele de finanțare a federațiilor sportive naționale provin din: [...]

e) 20% din încasările realizate din pronosticurile sportive, ca urmare a utilizării de competiții de gen pentru ramura respectivă, organizate în campionatele naționale din alte țări, de federațiile și organismele sportive internaționale, precum și în «Cupa României»".

În susținerea neconstituționalității acestor texte de lege, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (2) și celor ale art. 44, potrivit cărora:

- Art. 16 alin. (2): "Nimeni nu este mai presus de lege.";

- Art. 44: "(1) Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetățenii străini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană și din alte tratate internaționale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin lege organică, precum și prin moștenire legală.

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire.

(4) Sunt interzise naționalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenței sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.

(5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăți imobiliare, cu obligația de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantațiilor sau construcțiilor, precum și pentru alte daune imputabile autorității.

(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) și (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergență, prin justiție.

(7) Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textul criticat de autorul excepției instituie, în sarcina organizatorilor de pariuri sportive, obligativitatea plății către federațiile sportive naționale a unei contribuții de 20% din sumele pariate pe competițiile organizate în campionatele naționale din alte țări, de federațiile și organismele sportive internaționale, precum și în "Cupa României".

Din studierea legislației în vigoare rezultă că, în general, impozitele și taxele din jocurile de noroc se fac, anual, venit la bugetul de stat. Astfel sunt colectate impozitul pe veniturile obținute din jocuri de noroc, din premii și din prime în bani și/sau în natură, taxele pentru jocurile de noroc (impozite indirecte), taxele de timbru social asupra jocurilor de noroc, precum și taxele anuale de autorizare pentru obținerea licenței de exploatare a jocurilor de noroc.

Destinația acestor venituri, a cărei transparență este asigurată de colectarea la bugetul de stat și bugetele locale, este finanțarea unor obiective cum sunt construirea de săli sportive, săli polivalente și locuințe pentru tineret (a se vedea, spre exemplu,

Hotărârea Guvernului nr. 699/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 22 iulie 2005).

Spre deosebire de aceste impozite și taxe, reglementate de prevederile Codului fiscal, contribuția de 20% prevăzută de textul de lege criticat reprezintă una din sursele de finanțare extrabugetare, instituită de lege în beneficiul federațiilor sportive naționale.

Potrivit

art. 35 din Legea nr. 69/2000 , federațiile sportive naționale "sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, [...] fără scop lucrativ", care constituie, pe ramuri, "structuri sportive de interes național".

Așadar, cota de 20% din încasările din pronosticuri sportive, criticată de autorul excepției, este instituită de lege în vederea asigurării unor fonduri bănești necesare desfășurării unei activități de interes național, în favoarea unor persoane juridice de drept privat și este vărsată direct acestor organisme. Prin modul de reglementare a acestei surse de finanțare a federațiilor sportive naționale nu s-a adus nici o atingere dispozițiilor art. 16 alin. (2) sau celor ale art. 44 din Constituție.

Referitor la invocarea de către autorul excepției a încălcării principiului constituțional al egalității în drepturi, aceasta nu poate fi reținută, deoarece textele criticate se aplică deopotrivă, fără excepții, tuturor situațiilor care se încadrează în ipoteza prevăzută de dispozițiile legale respective.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 44 alin. (1) teza finală din Constituție, conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, iar instituirea acestei surse de finanțare pentru federațiile sportive, în considerarea unui interes general major, îndeplinește condițiile impuse de Legea fundamentală.

În sfârșit, în ceea ce privește pariurile sportive referitoare la "competițiile organizate în campionatele naționale din alte țări, de federațiile și organismele sportive internaționale", Curtea reține că, deși federațiile sportive românești, beneficiare ale contribuției criticate, nu participă în nici un mod la organizarea, finanțarea și desfășurarea acestor competiții, obligarea societăților organizatoare de pariuri sportive la plata unei contribuții de 20% din sumele pariate este justificată obiectiv și rezonabil pentru aceleași rațiuni.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) din Constituție, precum și al art. 1, 2, 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 71 alin. (1) lit. e) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Gool Game" - S.R.L. din Timișoara în Dosarul nr. 3.170/2004 al Tribunalului Timiș - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 3 noiembrie 2005.