Legea nr. 69/2000

Prezenta lege reglementează organizarea și funcționarea sistemului național de educație fizica și sport în România.

În sensul prezentei legi, prin educație fizica și sport se înțelege toate formele de activitate fizica menite, printr-o participare organizată sau independenta, sa exprime sau sa amelioreze condiția fizica și confortul spiritual, sa stabilească relații sociale civilizate și sa conducă la obținerea de rezultate în competitii de orice nivel.

Termenii folosiți în textul legii au semnificatia stabilită în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

Educația fizica și sportul sunt activități de interes național sprijinite de stat.

Statul recunoaște și stimuleaza acțiunile organizatorice și de promovare a educației fizice și sportului, desfășurate de autoritățile administrației publice și, după caz, de organismele neguvernamentale de profil în învățământ, în structuri ale apărării naționale, ordinii publice, siguranței naționale, în sănătate, în societăți comerciale, precum și în alte sectoare ale vieții sociale, potrivit reglementărilor legale.

Educația fizica și sportul cuprind următoarele activități: educația fizica, sportul pentru toți, sportul de performanță, exercițiile fizice practicate cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic.

Statul garantează exercitarea funcțiilor sectorului public și ale sectorului particular în domeniile educației fizice și sportului, în conformitate cu principiile colaborării responsabile dintre toți factorii interesați.

Practicarea educației fizice și sportului este un drept al persoanei, fără nici o discriminare, garantat de stat. Exercitarea acestui drept este libera și voluntara și se realizează independent sau în cadrul structurilor sportive asociative.

Statul recunoaște și garantează persoanei fizice și juridice dreptul la libera asociere în scopul constituirii structurilor sportive.

Autoritățile administrației publice, unitățile și instituțiile de învățământ, instituțiile sportive, precum și organismele neguvernamentale de profil au obligația sa sprijine sportul pentru toți și sportul de performanță și să asigure condițiile organizatorice și materiale de practicare a educației fizice și sportului în comunitatile locale.

Autoritățile administrației publice și instituțiile prevăzute la alin. (1) au obligația să asigure, cu prioritate, copiilor de vârsta prescolara, tinerilor și persoanelor în vârsta condiții pentru practicarea exercițiului fizic, în vederea integrării sociale.

Autoritățile administrației publice au obligația să asigure condiții pentru practicarea educației fizice și sportului de către persoane cu handicap fizic, senzorial, psihic și mixt, în scopul dezvoltării personalității lor și integrării în societate, precum și mijloacele care să permită sportivilor cu handicap participarea la competitii naționale și internaționale destinate lor.

Autoritatea disciplinară în sport se exercită deplin și legitim potrivit:

a) competentelor date de lege pentru exercitarea dreptului de supraveghere și control al structurilor sportive de către organul administrației publice centrale de specialitate pentru sport;

b) statutelor și regulamentelor federațiilor sportive naționale, asociațiilor județene și ale municipiului București, pe ramuri de sport, ligilor profesioniste și Comitetului Olimpic Roman.

Puterea disciplinară da titularilor legitimi, enumerati la alin. (1) lit. b), facultatea de a investiga și, după caz, de a sanctiona persoanele și instituțiile în culpa.

Revocarea recunoașterii funcționarii oricărei structuri sportive este de competența Ministerului Tineretului și Sportului și se va produce în următoarele cazuri:

a) scopul sau obiectul de activitate al structurii sportive respective a devenit ilicit, contrar bunelor moravuri, ordinii publice și siguranței naționale;

b) structura sportiva, fără a fi autorizata, urmărește un alt scop decât cel pentru care s-a constituit și pe care l-a declarat;

c) deciziile adunării generale sunt luate cu încălcarea dispozițiilor statutare, actelor constitutive și ale legii;

d) revocarea de drept a recunoașterii funcționarii, ca urmare a dizolvării și lichidării unei structuri sportive.

Revocarea recunoașterii funcționarii unei structuri sportive se face prin ordin al ministrului tineretului și sportului, pe baza constatărilor rezultate din supravegherea și controlul organelor enunțate la art. 46 și are ca efect, după caz, suspendarea temporară a Certificatului de identitate sportiva sau radierea din Registrul sportiv a structurii sportive respective.

Împotriva ordinului de revocare a recunoașterii funcționarii unei structuri sportive, cu excepția situației prevăzute la alin. (1) lit. d), cel care se considera nedreptatit se poate adresa instanței de judecată în termen de 30 de zile.

De la data declanșării acțiunii de atac menționate la alin. (3) și până la pronunțarea hotărârii definitive a instanței de judecată ordinul de suspendare temporară a Certificatului de identitate sportiva sau de revocare a structurii sportive în cauza se suspenda.

În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) Ministerul Tineretului și Sportului sesizează instanța competența, în vederea pierderii personalității juridice a structurii sportive.

Ministerul Tineretului și Sportului exercita supravegherea și controlul tuturor structurilor sportive, potrivit prevederilor prezentei legi și regulamentului de aplicare a acesteia.

Prin delegare, acțiunea de supraveghere și control se poate exercita și de:

a) direcțiile pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București, pentru asociațiile și cluburile sportive din zona teritorială;

b) federațiile sportive naționale, pentru cluburile sportive, asociațiile județene și ale municipiului București, pe ramuri de sport, ligile profesioniste și cluburile sportive profesioniste din ramura de sport respectiva.

Programele de cercetare științifică pentru educație fizica și sport, de interes național, se includ în Planul național de cercetare-dezvoltare și inovare.

Finanțarea și atribuirea programelor de cercetare științifică pentru educație fizica și sport se fac în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Ministerul Educației Naționale și alte autorități ale administrației publice centrale pot iniția și susține programe de cercetare științifică în educație fizica și sport, atribuite în condițiile legii.

Pentru asigurarea cadrului profesional de dezvoltare a cercetării și asistenței științifice pentru educație fizica și sport se înființează Institutul Național de Cercetare pentru Sport ca instituție publică, în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului. Activitatea Institutului Național de Cercetare pentru Sport este finanțată din venituri extrabugetare și din alocații acordate de la bugetul de stat pentru realizarea unor programe proprii ale Ministerului Tineretului și Sportului.

Organizarea, funcționarea și atribuțiile Institutului Național de Cercetare pentru Sport se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Practicarea exercițiilor fizice în forme organizate se realizează numai cu aviz medical.

Pentru a participa la antrenamente și competitii sportivii legitimati trebuie să efectueze controlul medical periodic și ori de câte ori este nevoie la unitățile de medicina sportiva.

Participarea sportivilor legitimati la antrenamente și/sau înscrierea lor la competitiile sportive sunt condiționate de existenta avizului medical favorabil, eliberat numai de unitățile de medicina sportiva.

Ministerul Educației Naționale, în colaborare cu Ministerul Sănătății, elaborează normele privind acordarea avizului medical necesar elevilor și studenților în vederea participării la lectiile de educație fizica.

Ministerul Tineretului și Sportului, în colaborare cu Ministerul Sănătății, elaborează normele tehnice privind:

a) controlul medical al sportivilor;

b) asistența medico-sportiva în complexurile sportive naționale, precum și în cantonamentele loturilor naționale și olimpice;

c) asistența medicală la bazele sportive în timpul desfășurării antrenamentelor și competițiilor.

Controlul și asistența medicală de specialitate pentru persoanele care participa la activitățile sportive menționate la art. 55 alin. (1) și (2) se acordă conform normelor tehnice elaborate de Ministerul Tineretului și Sportului și Ministerul Sănătății.

Ministerul Sănătății realizează controlul și asistența medicală a sportivilor prin:

a) Institutul Național de Medicina Sportiva, ca unitate medicală de asistența și cercetare medico-sportiva, pentru loturile naționale și olimpice;

b) policlinicile județene de medicina sportiva, pentru toți sportivii din raza lor teritorială;

c) cabinete medicale de specialitate, organizate în cadrul policlinicilor teritoriale, pentru sportivii din raza lor teritorială;

d) cabinete medicale de specialitate, organizate în cadrul complexurilor sportive naționale și al cluburilor sportive, la antrenamente și competitii.

Formarea licențiaților în educație fizica și sport, a profesorilor de educație fizica, a antrenorilor, a managerilor și a kinetoterapeutilor se realizează în cadrul instituțiilor de învățământ superior acreditate sau autorizate în condițiile legii.

Antrenorii se pot forma și în cadrul școlilor postliceale de antrenori, acreditate sau autorizate în condițiile legii.

Instructorii sportivi se formează în cadrul liceelor cu program sportiv, în condițiile legii. Instructorii sportivi se pot forma și prin cursuri organizate de direcțiile pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București, și de alte persoane juridice interesate, în condițiile legii.

Standardele de evaluare în domeniul educației fizice și sportului, în vederea acreditării sau autorizării unităților, instituțiilor de învățământ, a cursurilor de pregătire și perfecționare profesională a adulților, se stabilesc de organismele abilitate prin lege, în colaborare cu Ministerul Tineretului și Sportului și, după caz, cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Formarea continua a specialiștilor cu studii superioare se face în condițiile legii. Formarea continua a antrenorilor se face prin cursuri de perfecționare și stagii de pregătire, organizate de federațiile sportive naționale împreună cu instituțiile de învățământ superior acreditate sau autorizate în condițiile legii.

Sistemul de clasificare și promovare a antrenorilor se stabilește prin statutul antrenorului, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Absolvenții instituțiilor de învățământ superior, ai școlilor postliceale de antrenori, acreditate sau autorizate, pot obține carnetul de antrenor pe baza licenței, diplomei sau a certificatului de absolvire, după caz, care atesta specializarea în ramura de sport respectiva.

Carnetul de antrenor se eliberează, la cerere, de federația sportiva naționala și conferă titularului drepturile și obligațiile prevăzute în statutul și în regulamentele federației.

Carnetul de antrenor atesta ocupația de antrenor, care se va exercita în condițiile legii.

Sportivul de performanță care a obținut o medalie de aur, argint sau de bronz în probele individuale sau pe echipe din cadrul jocurilor olimpice sau o medalie de aur la campionatele mondiale și europene de seniori probe olimpice are dreptul, la cerere și cu confirmarea Ministerului Tineretului și Sportului, la o renta viageră.

Renta viageră prevăzută la alin. (1) reprezintă echivalentul a 1,5 salarii medii brute pe economie.

Pentru stabilirea rentei viagere se utilizează salariul mediu brut pe economie comunicat de Comisia Naționala pentru Statistica pentru luna anterioară celei în care se face plata drepturilor.

Renta viageră se acordă începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care sportivul se retrage din activitate, dar nu mai devreme de data intrării în vigoare a prezentei legi.

În funcție de nivelul performantei sportive, din renta viageră, calculată potrivit prevederilor alin. (2), drepturile lunare se acordă din 1,5 salarii medii brute pe economie, după cum urmează:

a) - 100% pentru prima medalie de aur obținută la jocurile olimpice;

- 80% pentru prima medalie de argint obținută la jocurile olimpice sau pentru prima medalie de aur obținută la campionatele mondiale;

- 70% pentru prima medalie de bronz obținută la jocurile olimpice sau pentru prima medalie de aur obținută la campionatele europene;

b) 50% din valoarea indemnizației corespunzătoare cuvenite potrivit lit. a) pentru următoarele medalii de aur obținute la jocurile olimpice, campionatele mondiale sau campionatele europene.

Pentru sportivii care cumulează titlul de campion olimpic și cel de campion mondial sau european ori titlul de campion mondial cu cel european renta viageră acordată pentru cea mai buna performanta se cumulează cu cea pentru performanta inferioară, potrivit nivelurilor prevăzute la alin. (5) lit. b).

Fondurile necesare pentru plata drepturilor prevăzute în prezentul articol se aloca de la bugetul de stat și se plătesc de Ministerul Tineretului și Sportului.

Modalitățile de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului tineretului și sportului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Renta viageră prevăzută în prezentul articol se plătește lunar în lei și nu este impozabilă.

În perioada revenirii în activitate ca sportiv activ plata rentei viagere se suspenda.

Sportivii legitimati care participa în competitii incluse în calendarul intern sau internațional sportiv sunt obligați, după caz, sa posede asigurarea medicală de sănătate în caz de accidente.

Asigurarea medicală de sănătate în caz de accidente se realizează astfel:

a) de cluburile și asociațiile sportive, pentru sportivii acestora;

b) de federațiile sportive naționale, pentru componentii loturilor naționale;

c) de Comitetul Olimpic Roman, pentru componentii loturilor, calificați la jocurile olimpice.

Veniturile, indiferent de sursa, și cheltuielile de orice natura ale oricărei structuri sportive sunt cuprinse într-un buget anual propriu.

Administrarea bugetului anual de venituri și cheltuieli se face astfel:

a) potrivit competentelor stabilite în statutele și regulamentele structurilor sportive de drept privat, pentru veniturile proprii;

b) potrivit condițiilor stabilite prin contractele încheiate între părți, pentru sumele acordate de organele administrației publice centrale și locale, pentru finanțarea programelor structurilor sportive de drept privat fără scop lucrativ, de utilitate publică;

c) în condițiile prevăzute de normele privind finanțele publice, pentru alocațiile de la bugetul de stat și bugetele locale, acordate de organele administrației publice centrale și locale structurilor sportive de drept public, precum și pentru veniturile proprii ale acestora.

Bugetul anual cuprinde la partea de venituri, după caz:

a) venituri proprii, precum și sume destinate finanțării unor programe sportive de utilitate publică;

b) sume acordate de organele administrației publice centrale și locale pentru finanțarea pe bază de programe a structurilor sportive de drept privat, fără scop lucrativ, de utilitate publică;

c) alocații de la bugetul de stat și de la bugetele locale, acordate structurilor sportive de drept public de organele administrației publice centrale sau locale;

d) alte surse.

Bugetul anual al structurilor sportive se aproba după cum urmează:

a) de adunările generale, pentru structurile sportive de drept privat;

b) de organele administrației publice centrale sau locale, după caz, prin care se acordă alocațiile de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, pentru structurile sportive de drept public.

Structurile sportive fără scop lucrativ sunt scutite de impozite și taxe locale.

Soldurile anuale rezultate din execuția bugetului structurilor sportive de drept public se reportează în anul următor.

Veniturile obținute din activitatea structurilor sportive fără scop lucrativ, care sunt neeconomice, nu sunt impozabile și includ:

a) cotizațiile și contribuțiile bănești sau în natura ale membrilor și simpatizantilor;

b) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislației în vigoare;

c) donațiile și sumele sau bunurile primite prin sponsorizare;

d) dobânzile și dividendele obținute din plasarea disponibilităților realizate din asemenea venituri;

e) veniturile obținute din reclama și publicitate, cu excepția celor realizate prin unitățile specializate în acest domeniu;

f) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;

g) veniturile obținute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora;

h) veniturile obținute din vize, taxe și penalități sportive;

i) indemnizațiile obținute din participarea la competitiile și demonstrațiile sportive;

j) indemnizațiile obținute din transferurile sportivilor.

Structurile sportive cu personalitate juridică fără scop lucrativ sunt scutite de impozitul pe profit atunci când utilizează cel puțin 80% din veniturile obținute din orice sursa în scopul realizării obiectivelor pentru care au fost autorizate, inclusiv pentru cheltuieli de investiții și dotări, precum și pentru cheltuieli de funcționare.

Societățile comerciale sportive pe acțiuni sunt scutite de orice impozite față de bugetul de stat și față de bugetele locale pentru activitățile economice legate exclusiv de obiectul lor social, în condițiile prevăzute la art. 31 alin. (1), astfel:

a) 100% pe o perioadă de un an calendaristic de la data adoptării acestei forme de organizare, respectiv data emiterii certificatului de înmatriculare de către registrul comerțului;

b) 50% pentru încă 2 ani calendaristici următori perioadei prevăzute la lit. a).

Profitul obținut de societățile comerciale sportive pe acțiuni din alte activități comerciale, care este destinat în exclusivitate finanțării activităților sportive, este scutit de impozit, în condițiile prevăzute la alin. (3).

Sunt considerate cheltuieli deductibile fiscal și cele realizate pentru promovarea și dezvoltarea activităților sportive neprofesioniste din propria structura.

Structurile sportive, în condițiile prezentei legi, pot beneficia de sume de la bugetul de stat și de la bugetele locale, inclusiv pentru finanțarea de programe sportive de utilitate publică. Aceste sume se asigura pe bază de contracte încheiate între structurile sportive respective și organele administrației publice centrale sau locale, după caz.

Contractul va cuprinde prevederi cu privire la: obiectul și volumul activităților specifice, parametrii sportivi de realizat, suma stabilită pentru finanțarea programelor, defalcata pe obiective, activități și naturi de cheltuieli, obligațiile și responsabilitățile părților. Regimul de gestionare a sumelor astfel primite și controlul financiar se fac în condițiile legii.

Prevederile contractului au putere deplina pentru cele doua părți, constituindu-se în norme cu caracter tehnic, financiar și administrativ.

Structurile sportive de drept public pot beneficia și de alte surse de venituri, astfel:

a) cotizațiile și contribuțiile bănești sau în natura ale simpatizantilor;

b) donațiile și sumele sau bunurile primite prin sponsorizări;

c) veniturile obținute din reclama și publicitate;

d) veniturile pentru care se datorează impozite pe spectacole;

e) veniturile obținute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora;

f) indemnizațiile obținute din participarea la competitiile și demonstrațiile sportive;

g) indemnizațiile obținute din transferurile sportivilor.

Veniturile obținute din activitățile structurilor sportive de drept public se gestionează și se utilizează la nivelul structurilor sportive respective, pentru realizarea scopului și obiectului de activitate, fără vărsăminte la bugetul de stat și fără afectarea alocațiilor de la bugetul de stat.

Ministerul Tineretului și Sportului își asigura sursele pentru finanțarea activităților sportive din:

a) alocații de la buget, stabilite de administrația publică centrala și locală;

b) venituri provenite din încasările Regiei Autonome "Loteria Naționala", stabilite potrivit legii;

c) 1% din taxele și accizele aplicate la nivel național pentru tigari și băuturi alcoolice;

d) donații și sponsorizări;

e) alte venituri, în condițiile legii;

f) sumele rămase din exercițiul financiar precedent.

Direcțiile pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București, își asigura sursele pentru finanțarea activităților sportive de interes local din:

a) alocația bugetară anuală stabilită de administrația publică centrala și locală;

b) 30% din impozitele pe spectacolele sportive desfășurate pe teritoriul județului respectiv;

c) 15% din valoarea de piața a bazelor sportive dezafectate sau cărora li s-a schimbat destinația, aflate în proprietatea structurilor sportive de drept privat de pe teritoriul județului respectiv;

d) donații și sponsorizări;

e) alte venituri, în condițiile legii;

f) sumele rămase din exercițiul financiar precedent.

Sursele de finanțare a federatiilor sportive naționale provin din:

a) sume destinate finanțării programelor sportive proprii și înscrise în contractele încheiate cu organele administrației publice centrale sau locale, după caz;

b) venituri obținute din activități economice realizate în legătură cu scopul și obiectul de activitate ale acestora;

c) cotizatii, taxe, contribuții, penalități, potrivit prevederilor statutelor și regulamentelor proprii;

d) donații și sponsorizări;

e) 20% din încasările realizate din pronosticurile sportive, ca urmare a utilizării de competitii de gen pentru ramura respectiva, organizate în campionatele naționale din alte tari, de federațiile și organismele sportive internaționale, precum și în "Cupa României";

f) minimum 10% din indemnizațiile de transferuri interne și internaționale ale sportivilor, care se constituie în sursa de finanțare a activității sportive pentru copii și juniori;

g) alte venituri, în condițiile legii;

h) sume rămase din exercițiul financiar precedent.

Sursele de finanțare a cluburilor sportive provin din:

a) alocații de la bugetul de stat și bugetele locale acordate cluburilor sportive de drept public de către organele administrației publice centrale sau locale în subordinea cărora se afla, după caz;

b) sume destinate finanțării programelor sportive ale cluburilor sportive de drept privat și înscrise în contractele încheiate cu direcțiile pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București, sau cu organele administrației publice locale, după caz;

c) venituri obținute din activități economice realizate în legătură directa cu scopul și obiectul de activitate ale acestora;

d) cotizatii, contribuții și penalități aplicate membrilor săi, sportivilor, antrenorilor și celorlalți tehnicieni, potrivit statutelor și regulamentelor proprii;

e) sume obținute din transferurile sportivilor;

f) donații și sponsorizări;

g) alte venituri, în condițiile legii;

h) sume rămase din exercițiul financiar precedent.

Sursele de finanțare a asociațiilor sportive fără personalitate juridică se asigura prin:

a) aportul membrilor;

b) repartizarea unor sume pentru activitatea sportiva din bugetul de venituri și cheltuieli al instituțiilor sau unităților în cadrul cărora s-au constituit;

c) alte surse.

Cluburile sportive profesioniste organizate ca societăți comerciale sportive pe acțiuni realizează venituri proprii din activitățile prevăzute la art. 31 alin. (1).

Gestionarea patrimoniului propriu și exercițiul financiar al cluburilor sportive profesioniste se conduc potrivit reglementărilor aplicabile pentru societățile comerciale.

În sensul prezentei legi baza materială sportiva cuprinde totalitatea terenurilor și spațiilor, precum și amenajările, instalațiile și construcțiile care sunt destinate organizării și desfășurării activității de educație fizica și sport.

Bunurile menționate la alin. (1) aparțin, după caz, proprietății publice sau private.

Administrarea bazei materiale pentru activitatea sportiva, care aparține domeniului public sau privat al statului, se face în condițiile legii.

Schimbarea destinației sau desființarea unor baze sportive aparținând domeniului public sau privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale se va putea face numai cu aprobarea Ministerului Tineretului și Sportului și cu garanția construirii altor baze sportive similare.

Dispozițiile alin. (1) se aplică, după caz, și societăților comerciale care dobândesc active patrimoniale destinate activității sportive ce au aparținut statului.

Baza materială pentru activitatea sportiva, aflată în patrimoniul statului și în folosință fostului Consiliu Național pentru Educație Fizica și Sport la data de 22 decembrie 1989, se reintegrează în patrimoniul succesorului în drepturi, Ministerul Tineretului și Sportului.

Predarea-preluarea se face pe bază de protocol.

Justa despăgubire se acordă, după caz, de Guvern. În același timp se reintegrează fără plata și imobilele care, conform art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990, cu modificările și completările ulterioare, au trecut în patrimoniul unor societăți comerciale, indiferent de statutul capitalului social al acestora. Reintegrarea se face pe bază de protocol.

Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor disponibile temporar, aflate în patrimoniul Ministerului Tineretului și Sportului, se face pe bază de contract încheiat în condițiile legii, cu revizuirea anuală a acestuia, numai în conformitate cu metodologia stabilită prin ordin al ministrului tineretului și sportului.

Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, în condițiile alin. (3) se face cu prioritate pentru activități sportive.

Deținătorii de bunuri prevăzute la alin. (1) și (2), care urmează să fie reintegrate în patrimoniul Ministerului Tineretului și Sportului, sunt obligați sa pună la dispoziție imputernicitilor Ministerului Tineretului și Sportului toate documentele care atesta proprietatea, evidentele contabile, precum și documentele necesare în vederea înregistrării. Ministerul Tineretului și Sportului, prin împuterniciții săi, va acționa în justiție persoanele juridice sau fizice care refuza semnarea protocoalelor și predarea documentelor de proprietate. Aceste acțiuni sunt scutite de taxa de timbru.

Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparținând Ministerului Tineretului și Sportului se face în cartea funciară, cu scutirea de la plata taxelor prevăzute de lege.

Acțiunile în justiție formulate de Ministerul Tineretului și Sportului și de direcțiile pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București, pentru aplicarea prevederilor alin. (1) și (2) sunt scutite de taxa de timbru.

În condițiile alin. (7) și alte organe ale administrației publice centrale și locale pot face reintegrarea bazei materiale proprii pentru activitate sportiva.

Ministerul Tineretului și Sportului administrează baza materială proprie prin complexurile sportive naționale, unitățile județene de administrare a bazelor sportive și cluburile sportive de drept public din subordinea Ministerului Tineretului și Sportului, în condițiile legii.

Complexurile sportive naționale sunt persoane juridice, înființate prin hotărâre a Guvernului ca instituții publice în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului. Obiectul de activitate al acestora îl constituie administrarea bazei materiale destinate cu prioritate pregătirii loturilor naționale și olimpice, precum și organizării competițiilor sportive de nivel național și internațional. Complexurile sportive naționale se organizează și funcționează pe baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului tineretului și sportului.

Unitățile județene pentru administrarea bazelor sportive sunt persoane juridice, înființate prin hotărâre a Guvernului ca instituții publice în subordinea direcțiilor pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București. Obiectul de activitate al acestora consta în administrarea bazelor sportive de interes național de pe teritoriul județului respectiv sau al municipiului București. Unitățile județene pentru administrarea bazelor sportive se organizează și funcționează pe baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului tineretului și sportului.

Sursele de finanțare a complexurilor sportive naționale și a unităților județene de administrare a bazelor sportive provin din:

a) alocații de la bugetul de stat;

b) venituri obținute din activități economice realizate în legătură cu scopul și cu obiectul de activitate ale acestora;

c) donații și sponsorizări;

d) alte venituri, în condițiile legii;

e) sume rămase din exercițiul financiar precedent.

Veniturile obținute din activitatea complexurilor sportive naționale și a unităților județene de administrare a bazelor sportive se gestionează și se utilizează integral la nivelul unităților respective, pentru realizarea scopului și obiectului de activitate, fără vărsăminte la bugetul de stat și fără afectarea alocațiilor de la bugetul de stat.

Comitetul Olimpic Roman și federațiile sportive naționale, ca persoane juridice fără scop lucrativ, de utilitate publică, pot primi în folosință gratuita, pe termen limitat, bunuri imobile din patrimoniul statului și al unităților administrativ-teritoriale.

Patrimoniul din domeniul public al statului, aflat la data intrării în vigoare a prezentei legi în administrarea Ministerului Tineretului și Sportului și care nu este administrat potrivit prevederilor alin. (9)-(11), poate fi transferat în domeniul public al comunelor, orașelor sau județelor, după caz, în condițiile legii.

Autoritățile administrației publice locale au obligația sa includă în planurile de urbanism și amenajare rurală suprafețe de teren pentru construirea de baze sportive destinate educației fizice și sportului comunitar.

Autoritățile administrației publice locale pot contribui la întreținerea, modernizarea și dezvoltarea bazei materiale pentru activitatea sportiva, în condițiile legii.

Activitatea sportiva în România se organizează pornindu-se de la principiul asigurării unui climat civilizat, de fair-play și sportivitate în toate locurile în care se desfășoară astfel de acțiuni.

Modalitățile concrete de acțiune în acest domeniu, pe plan național și local, se stabilesc avându-se în vedere prevederile Convenției europene privind violenta și ieșirile necontrolate ale spectatorilor cu ocazia manifestărilor sportive, în special la meciurile de fotbal.

Se înființează Comisia Naționala de Acțiune împotriva Violenței în Sport, ca organism de reglementare, control și supraveghere, format din reprezentanți ai administrației publice centrale, reprezentanți ai federațiilor sportive naționale, reprezentanți ai ligilor profesioniste și reprezentanți ai direcțiilor pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București.

Comisia Naționala de Acțiune împotriva Violenței în Sport are, în principal, următoarele atribuții:

a) stabilește normele obligatorii privind organizarea spectacolelor și manifestărilor sportive și de prevenire a violenței cu ocazia desfășurării acestora;

b) supraveghează și controlează modul în care normele obligatorii sunt respectate și aplicate de organizatorii de spectacole sportive și de administratorii de baze sportive în cadrul cărora se desfășoară aceste spectacole;

c) stabilește și aplica sancțiuni, altele decât cele cuprinse în statutele și în regulamentele structurilor sportive;

d) ia măsuri pentru prevenirea violenței fizice exercitate în timpul pregătirii sportivilor.

Organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Acțiune Împotriva Violenței în Sport se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Tineretului și Sportului.

Structurile sportive de orice nivel, sportivii și tehnicienii își vor desfășura activitatea pornind de la excluderea utilizării mijloacelor și metodelor care sporesc în mod artificial performanțele sportive și prejudiciază sănătatea sportivilor și etica sportiva.

Pentru prevenirea utilizării și pentru eliminarea dopajului din activitatea sportiva Ministerul Tineretului și Sportului și Comitetul Olimpic Roman susțin Programul național antidoping, conform prevederilor Convenției antidoping a Consiliului Europei.

Programul național antidoping cuprinde măsuri referitoare la:

a) constituirea Comisiei Naționale Antidoping;

b) constituirea și funcționarea laboratorului de control doping;

c) normele tehnice privind organizarea și desfășurarea controlului doping și sancțiunile care se vor aplica pe linie de sport persoanelor dovedite ca sunt implicate în cazuri de dopaj.

Contravențiile prevăzute la art. 88, săvârșite de persoanele fizice și persoanele juridice, se sancționează după cum urmează:

a) cu amendă de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 88 lit. a)-c);

b) cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 88 lit. d)-f);

c) cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 88 lit. g) și h).

Cuantumul amenzilor se actualizează prin hotărâre a Guvernului.

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 89 se fac de:

a) inspectorii din cadrul Ministerului Tineretului și Sportului;

b) directorii direcțiilor pentru tineret și sport județene sau/și a municipiului București, pentru structurile sportive din raza administrativ-teritorială aferentă;

c) alte persoane împuternicite prin ordin al ministrului tineretului și sportului.

Persoanele abilitate menționate la alin. (1) constata încălcările legii și aplica sancțiuni în raport cu gravitatea lor, pa baza de proces-verbal. Amenzile se constituie în alte venituri la bugetul Ministerului Tineretului și Sportului.

Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

La data intrării în vigoare a prezentei legi orice dispoziție contrară se abroga.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 27 martie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.