Decizia nr. 408/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36 alin. (5) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 69/2000 28 aprilie 2000 (prevederi anume) educației fizice și sportului
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Marieta Safta - prim-magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 36 alin. (5) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 , excepție ridicată de Moise Mircea în Dosarul nr. 7.981/2/2009 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal este prezent autorul excepției, precum și reprezentantul părții Federația Română de Fotbal, domnul avocat Mircea Duțu din cadrul Baroului București, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Prim-magistratul-asistent învederează că autorul excepției a depus la dosarul cauzei o serie de înscrisuri.
Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 4.320D/2010 și nr. 117D/2011, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de același autor în Dosarul nr. 11.739/2/2009 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și, respectiv, în Dosarul nr. 46262.01/3/2008 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.
La apelul nominal este prezent autorul excepției, precum și reprezentantul părții Federația Română de Fotbal, domnul avocat Mircea Duțu din cadrul Baroului București, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent învederează că autorul excepției a depus în dosarele menționate concluzii scrise, prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.510D/2010, 4.320D/2010 și 117D/2011, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Autorul excepției și partea prezentă sunt de acord cu conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condițiile conexării dosarelor.
Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 4.320 D/2010 și nr. 117D/2011 la Dosarul nr. 1.510D/2010, care a fost primul înregistrat.
Având cuvântul, autorul excepției solicită admiterea excepției de neconstituționalitate prezentând, pe larg, motivele de neconstituționalitate formulate în fața instanței de judecată.
Reprezentantul părții Federația Română de Fotbal solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, arătând că textul criticat, care cuprinde dispoziții de principiu privind modul de înființare, organizare și funcționare a federațiilor sportive naționale, ca expresie a autonomiei, în condițiile legii, a sportului, nu contravine niciunei dispoziții constituționale. Atât în susținerile orale, cât și în notele scrise depuse la dosar, este dezvoltată ideea de autonomie a activității sportive, concretizată, potrivit susținerilor părții, și prin dispozițiile cuprinse în
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. Totodată, arată că prin criticile formulate se solicită, în realitate, o modificare a Statutului Federației Române de Fotbal, ceea ce excedează controlului de constituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
Prin încheierile din 11 mai 2010 și, respectiv, 8 octombrie 2010, pronunțate în dosarele nr. 7.981/2/2009 și, respectiv, 11.739/2/2009, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 36 alin. (5) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 , excepție ridicată de Moise Mircea.
Prin Încheierea din 25 noiembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 46262.01/3/2008, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 36 alin. (5) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 , excepție ridicată de Moise Mircea.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, similară în dosarele conexate, se susține, în esență, că dispozițiile criticate conferă federațiilor sportive naționale, în speță Federației Române de Fotbal, dreptul de a se organiza și funcționa în baza statutului propriu. Astfel, pe de o parte, se dă posibilitatea acestei federații de a introduce în statutul propriu texte ce interzic persoanei interesate dreptul de a se adresa instanțelor de judecată, și, pe de altă parte, îi oferă posibilitatea de a înființa instanțe paralele private. Se susține în acest sens că înfăptuirea justiției de către Federația Română de Fotbal - persoană juridică de drept privat, de interes național, asimilată persoanelor juridice de utilitate publică, în scopul pronunțării de hotărâri definitive irevocabile și executorii în România, în cauze civile și/sau comerciale, a căror revizuire este imposibil de realizat, culminând cu interzicerea dreptului de acces la instanțele de drept comun - este realizată în baza statutului propriu și a regulamentelor proprii, elaborate cu respectarea
art. 36 alin. (5) din Legea educației fizice și a sportului nr. 69/2000 , care conferă Federației Române de Fotbal drepturi absolute, interzise prin Constituție. Se arată, totodată, că se impune statului român de către FIFA - persoană juridică cu sediul în Zⁿ'62rich, respectiv de către Federația Română de Fotbal, persoană juridică de drept privat - asociație nonprofit următoarele: recunoașterea unor acte normative elaborate de FIFA și FRF cu o forță superioară Constituției și legilor României, recunoașterea unei jurisdicții a FIFA și a FRF în a înfăptui justiția, ce nu corespunde exigențelor constituționale. Se mai arată că instanța, Curtea de Apel București - Secția a VI-a comercială, a pronunțat Sentința comercială nr. 98 din 18 mai 2007 prin care a exclus competența instanțelor de drept comun în cenzurarea soluțiilor pronunțate de instanțele private ale Federației Române de Fotbal.
Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și Tribunalul București - Secția a V-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu încalcă prevederile constituționale invocate.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Avocatul Poporului arată că dispozițiile criticate reprezintă norme care reglementează aspecte ce țin de organizarea și funcționarea federațiilor sportive naționale, fără a avea semnificația îngrădirii accesului liber la justiție și a dreptului la un proces echitabil ori excluderii litigiilor care fac obiectul unei convenții arbitrale de la competența instanțelor judecătorești. Litigiul dedus instanței de arbitraj se finalizează printr-o hotărâre arbitrală, care, potrivit art. 364 din Codul de procedură civilă, poate fi desființată printr-o acțiune în anulare soluționată de către instanțele judecătorești competente. Dispozițiile criticate nu contravin nici prevederilor art. 126 din Legea fundamentală, deoarece arbitrajul reprezintă o alternativă oferită părților la procedura dreptului comun, la care se poate apela fără nicio restricție, arbitrajul fiind o opțiune, iar nu o obligație.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 36 alin. (5) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 9 mai 2000, având următorul cuprins: "Federațiile sportive naționale se organizează și funcționează în baza statutului propriu elaborat în conformitate cu prevederile prezentei legi și cu statutele federațiilor internaționale corespondente."
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine următoarelor dispoziții din Legea fundamentală: art. 1 alin. (1), (3), (4) și (5) privind statul de drept, art. 2 alin. (2), potrivit cărora niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu, art. 15 alin. (1) privind universalitatea drepturilor și libertăților consacrate prin Constituție și prin alte legi, ale art. 16 care consacră principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 40 alin. (2) potrivit cărora "partidele sau organizațiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept sau a suveranității, a integrității sau a independenței României sunt neconstituționale", ale art. 45 privind libertatea economică, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau a unor libertăți, ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, ale art. 73 alin. (1) privind categoriile de legi, ale art. 124 privind înfăptuirea justiției și ale art. 126 privind instanțele judecătorești.
De asemenea, sunt invocate prevederile art. 2, 6, 7, 8 și 30 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, ale art. 14 pct. 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea reține următoarele:
Textul de lege criticat stabilește, cu caracter de principiu, modul de organizare și funcționare a federațiilor sportive naționale, fără a face nicio distincție cu privire la o anume federație și nici cu privire la comisiile de judecată sau alte structuri din cadrul federațiilor ori cu privire la raporturile dintre acestea și instanțele judecătorești. Astfel fiind, nu pot fi reținute criticile autorului excepției care, în esență, vizează faptul că acest text ar conferi "FRF și FIFA dreptul absolut de legiferare și de a înfăptui justiția".
De altfel, criticile formulate privesc, în realitate, dispozițiile cuprinse în Statutul și Regulamentele Federației Române de Fotbal, autorul excepției încercând ca, pe calea excepției de neconstituționalitate având ca obiect textul de principiu, cuprins într-un act normativ al cărui control de constituționalitate este de competența Curții Constituționale, să determine constatarea neconstituționalității actului subsecvent, elaborat în baza textului de principiu, al cărui control nu se încadrează în sfera de competență a Curții Constituționale.
Acceptarea unei astfel de abordări a controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională ar determina însă o extindere a competenței acestei Curți dincolo de limitele stabilite expres de dispozițiile art. 146 din Constituție și ale
art. 2 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora "Curtea Constituțională asigură controlul constituționalității legilor, a tratatelor internaționale, a regulamentelor Parlamentului și a ordonanțelor Guvernului".
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 36 alin. (5) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 , excepție ridicată de Moise Mircea în dosarele nr. 7.981/2/2009 și nr. 11.739/2/2009 ale Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și, respectiv, în Dosarul nr. 46262.01/3/2008 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 7 aprilie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Prim-magistrat-asistent, Marieta Safta ___________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.