Decizia nr. 562/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Florentina Baltă - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Paul Trucă în Dosarul nr. 2.958/2004 al Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că nu există nici o contrarietate între dispoziția criticată și Legea fundamentală.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 8 iunie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 2.958/2004, Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Paul Trucă.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că dispozițiile art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă contravin prevederilor constituționale ale art. 21, referitoare la liberul acces la justiție. Potrivit textului de lege criticat, instanța, sesizată de creditor, poate obliga pe debitorul care nu își execută de bunăvoie obligația de a face la plata unei amenzi civile, printr-o încheiere irevocabilă, fapt ce este de natură a îngrădi accesul persoanei interesate la toate gradele de jurisdicție, inclusiv la căile de atac ale apelului și recursului.

Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât legiuitorul are posibilitatea să suprime una sau ambele căi de atac în anumite materii, ceea ce nu echivalează cu îngrădirea liberului acces la justiție. Dispozițiile art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă deschid creditorului calea judiciară pentru a obține constrângerea debitorului la executarea unei obligații de a face prevăzută într-un titlu executoriu, astfel încât este asigurat accesul liber la justiție. Împrejurarea că soluția instanței nu poate fi cenzurată prin intermediul căilor de atac nu reprezintă o problemă de constituționalitate, ci exclusiv una de opțiune legislativă.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că textele de lege criticate dau expresie dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, care prevăd că reglementarea procedurii de judecată se face prin lege, legiuitorul având libertate deplină de a statua în astfel de domenii. Astfel, instituirea unor limite în exercitarea căilor de atac nu contravine sub nici un aspect prevederilor constituționale cuprinse în art. 21, atâta timp cât, aflat în faza executării obligației consemnate în titlul executoriu, debitorul a avut posibilitatea, până a ajunge în această etapă, să formuleze apărări de fond și să parcurgă toate căile de atac prevăzute de lege.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă, conferind caracter irevocabil încheierii instanței de judecată, nu îngrădesc dreptul persoanelor interesate de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime. Accesul liber la justiție nu înseamnă accesul la toate structurile judecătorești și căile de atac prevăzute de lege, în condițiile în care, potrivit art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală, competența instanțelor, procedura de judecată și căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite în considerarea unor situații diferite.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: "Dacă obligația de a face nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzi civile. Instanța sesizată de creditor poate obliga pe debitor, prin încheiere irevocabilă, dată cu citarea părților, să plătească, în favoarea statului, o amendă civilă de la 200.000 lei la 500.000 lei, stabilită pe zi de întârziere până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu."

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 21 alin. (1) și (2): "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra criticii având ca obiect dispozițiile art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă s-a mai pronunțat prin

Decizia nr. 484/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 14 ianuarie 2005, respingând excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

Cu acel prilej Curtea a reținut că "reglementarea criticată se subsumează Cărții a V-a a Codului de procedură civilă, consacrată executării silite a obligațiilor stabilite printr-un titlu executoriu, constituind Secțiunea a IV-a referitoare la executarea silită a obligațiilor de a face sau de a nu face. Finalitatea acesteia este evidentă și constă în determinarea debitorului rău-platnic de a executa obligația la care este ținut în temeiul unui titlu executoriu, pe care numai el o poate executa, prin aplicarea unei amenzi civile stabilite pe zi de întârziere până la data executării. Prin exercitarea acestei constrângeri cu caracter pecuniar se urmărește contracararea manoperelor abuzive, tinzând la tergiversarea îndeplinirii obligațiilor asumate de debitor, în vederea asigurării celerității, ca exigență imperativă a executării silite.

Așa fiind, ar fi ilogic și contrar finalității urmărite ca încheierea de obligare a debitorului la plata amenzii civile să fie supusă unor căi de atac. Consacrarea caracterului irevocabil al acestei încheieri este deci în deplină concordanță cu finalitatea reglementării, fără ca prin aceasta să se încalce prevederile art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, întrucât, așa cum Curtea a statuat în mod constant, accesul liber la justiție nu înseamnă accesul la toate căile de atac și, deci, la toate gradele de jurisdicție, legiuitorul fiind suveran în a limita, pentru rațiuni impuse de specificul domeniului supus reglementării, un atare acces".

Atât soluția, cât și considerentele cuprinse în această decizie își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, neintervenind elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constițutie, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Paul Trucă în Dosarul nr. 2.958/2004 al Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 25 octombrie 2005.