Decizia nr. 484/2004

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Aurelia Popa - procuror

Cristina Toma - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Omniasig" - S.A. din București în Dosarul nr. 4.783/2004 al Judecătoriei Sectorului 3 București.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, întrucât, în conformitate cu dispozițiile art. 126 și 129 din Constituție, legiuitorul reglementează procedura de judecată, precum și posibilitatea exercitării căilor de atac. Astfel, în anumite situații, acesta poate să prevadă o singură cale de atac sau poate chiar elimina total posibilitatea exercitării căilor de atac. Invocă în acest sens jurisprudența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 15 iunie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 4.783/2004, Judecătoria Sectorului 3 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Omniasig" - S.A. din București.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că reglementarea legală, consacrând caracterul irevocabil al încheierii prin care instanța îl obligă pe debitor să plătească în favoarea statului o amendă civilă stabilită pe zi de întârziere până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu, încalcă în mod flagrant dreptul la apărare al debitorului. Dispozițiile art. 580^3 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă deschid astfel calea arbitrariului, nemaiexistând posibilitatea ca o încheiere nelegală să poată fi îndreptată pe calea controlului judiciar.

Judecătoria Sectorului 6 București apreciază că prevederile art. 580^3 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă reprezintă o garanție a bunei desfășurări a executării silite, prin care se încearcă evitarea tergiversării acestei proceduri. Întrucât legiuitorul a avut intenția clară de a limita în timp întinderea procedurilor execuționale și de a anihila eventualele abuzuri ale debitorilor în detrimentul creditorilor, dispozițiile de lege criticate nu încalcă dreptul la apărare sau liberul acces la justiție.

Mai mult, legiuitorul poate limita sau înlătura total posibilitatea utilizării căilor de atac, în anumite împrejurări expres prevăzute de lege, deoarece accesul liber la justiție nu presupune ca, în toate situațiile, părțile să beneficieze de toate sau chiar de o cale de atac.

În concluzie, instanța de judecată apreciază excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția ridicată.

Guvernul apreciază că norma conținută de art. 580^3 din Codul de procedură civilă, concepută de legiuitor ca o măsură de evitare a tergiversărilor în faza executării silite, constituie în ansamblul ei expresia aplicării dispozițiilor constituționale prevăzute de art. 126 alin. (3) și de art. 129, referitoare la reglementarea procedurii de judecată și a căilor de atac. Textul de lege criticat nu contravine nici principiului liberului acces la justiție sau dreptului la apărare, întrucât, aflat în faza executării obligației consemnate în titlul executoriu, debitorul a avut posibilitatea de a formula apărări de fond și de a parcurge căile de atac prevăzute de lege.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă, conferind caracter irevocabil încheierii instanței de judecată, nu îngrădesc dreptul persoanelor interesate de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime. Accesul liber la justiție nu înseamnă accesul la toate structurile judecătorești și la căile de atac prevăzute de lege, în condițiile în care, potrivit art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală, competența instanțelor, procedura de judecată și căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite, în considerarea unor situații diferite. Invocă în acest sens jurisprudența Curții Constituționale, respectiv

Decizia Plenului nr. 1/1994 ,

Decizia nr. 129/1995

și

Decizia nr. 102/2000 .

Prin urmare, Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă sunt constituționale ridicată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: "Dacă obligația de a face nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzi civile. Instanța sesizată de creditor poate obliga pe debitor, prin încheiere irevocabilă, dată cu citarea părților, să plătească, în favoarea statului, o amendă civilă de la 200.000 lei la 500.000 lei, stabilită pe zi de întârziere până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu."

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile art. 21 alin. (1) și (2), ale art. 24 alin. (1) și ale art. 129 din Constituție, care au următorul conținut:

- Art. 21 alin. (1) și (2): "(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.";

- Art. 24 alin. (1): "Dreptul la apărare este garantat.";

- Art. 129: "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii."

De asemenea, autorul excepției consideră că sunt încălcate și dispozițiile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care au următorul cuprins: "Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronunțată în mod public, dar accesul în sala de ședință poate fi interzis presei și publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părți a acestuia în interesul moralității, al ordinii publice ori al securității naționale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecția vieții private a părților la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanță atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiției."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că aceasta este neîntemeiată și, în consecință, urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente:

Reglementarea criticată se subsumează Cărții a V-a a Codului de procedură civilă, consacrată executării silite a obligațiilor stabilite printr-un titlu executoriu, constituind Secțiunea a IV-a referitoare la executarea silită a obligațiilor de a face sau de a nu face. Finalitatea acesteia este evidentă și constă în determinarea debitorului rău platnic de a executa obligația la care este ținut în temeiul unui titlu executoriu, pe care numai el o poate executa, prin aplicarea unei amenzi civile stabilite pe zi de întârziere până la data executării. Prin exercitarea acestei constrângeri cu caracter pecuniar se urmărește contracararea manoperelor abuzive, tinzând la tergiversarea îndeplinirii obligațiilor asumate de debitor, în vederea asigurării celerității, ca exigență imperativă a executării silite.

Așa fiind, ar fi ilogic și contrar finalității urmărite ca încheierea de obligare a debitorului la plata amenzii civile să fie supusă unor căi de atac. Consacrarea caracterului irevocabil al acestei încheieri este, deci, în deplină concordanță cu finalitatea reglementării, fără ca prin aceasta să se încalce prevederile art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, întrucât, așa cum Curtea a statuat în mod constant, accesul liber la justiție nu înseamnă accesul la toate căile de atac și, deci, la toate gradele de jurisdicție, legiuitorul fiind suveran în a limita, pentru rațiuni impuse de specificul domeniului supus reglementării, un atare acces.

Față de cele arătate, Curtea constată că dispozițiile art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă sunt în concordanță cu prevederile constituționale privind dreptul la apărare, precum și cu reglementările internaționale cuprinse în art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul persoanei la un proces echitabil.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 580^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Omniasig" - S.A. din București în Dosarul nr. 4.783/2004 al Judecătoriei Sectorului 3 București.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 9 noiembrie 2004.