Decizia nr. 586/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Florentina Baltă - procuror

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 78 alin. (4) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Mariana Keskin, prin mandatar Ștefania Stoica, în Dosarul nr. 242/AS/2005 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal răspund Mariana Keskin, personal și prin mandatar Ștefania Stoica, precum și consilierul juridic al Casei de Pensii a Municipiului București. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, mandatarul autoarei excepției solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că punctajul mediu anual realizat de autoarea excepției este mai mare decât cel prevăzut de

art. 78 alin. (4) din Legea nr. 19/2000 , limitarea acestuia, prin textul de lege criticat, la 5 puncte într-un an calendaristic determinând plafonarea venitului lunar brut. Se încalcă astfel dreptul la muncă, alegerea locului de muncă nemaifiind liberă, dreptul persoanei la un trai decent, precum și dreptul persoanei de a dispune de ea însăși. De asemenea, arată că, în cazul în care persoana are un salariu mai mare, virează către bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție calculată la valoarea salariului brut, iar prin textul de lege criticat, deși persoana a cotizat mai mult, se limitează punctajul mediu anual realizat, încălcându-se astfel prevederile art. 1 alin. (3), art. 26 alin. (2), art. 41 alin. (1) și ale art. 47 din Constituție.

Consilierul juridic al Casei de Pensii a Municipiului București solicită respingerea excepției de neconstitu-ționalitate ca neîntemeiată, arătând că dispozițiile art. 78 alin. (4) nu încalcă prevederile din Constituție invocate de autorul excepției. De asemenea, arată că, în cazul în care angajatorul plătește un salariu al cărui cuantum este mai mare decât suma a cinci salarii medii pe economie, la stabilirea plafonului maxim al bazei de calcul al contribuției de asigurări sociale se are în vedere valoarea corespunzătoare sumei a cinci salarii medii brute lunare pe economie, fără a se depăși acest plafon.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că dispoziția de lege criticată este în acord cu prevederea art. 47 din Constituție. În acest sens arată că legiuitorul are competența exclusivă pentru stabilirea modalității de determinare a punctajului anual al asiguratului, a punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare, a modului de majorare a punctajului realizat după îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă, precum și a modului de determinare a cuantumului drepturilor de asigurări sociale. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) referitoare la statul român, art. 26 alin. (2) privind dreptul persoanei de a dispune de ea însăși și ale art. 41 alin. (1) privind libera alegere a profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă, arată că acestea nu au incidență în cauză.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 20 aprilie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 242/AS/2005, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 78 alin. (4) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Excepția a fost ridicată într-o cauză civilă de Mariana Keskin, prin mandatar Ștefania Stoica.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile art. 1 alin. (3), art. 26 alin. (2), art. 41 alin. (1) și ale art. 47 din Constituție, prevederile art. 8 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și prevederile art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Se arată că limitarea valorii punctajului anual potrivit

art. 78 alin. (4) din Legea nr. 19/2000

determină, pe de-o parte, limitarea cuantumului pensiei, deși dreptul la pensie se exercită corelativ cu îndeplinirea obligațiilor și se cuvine în temeiul contribuțiilor lunare plătite, iar pe de altă parte, limitarea valorii punctului realizat în fiecare lună. Ca urmare a acestei limitări cuantumul salariului brut lunar prevăzut în carnetul de muncă, precum și cuantumul contribuției lunare sunt afectate, valoarea lor schimbându-se.

Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că limitarea la 5 puncte a punctajului mediu anual realizat reprezintă o restrângere a drepturilor făcută în conformitate cu dispozițiile art. 53 și art. 139 alin. (1) din Constituție. De asemenea, se arată că nu este întemeiată nici critica potrivit căreia dispozițiile de lege criticate înfrâng prevederile art. 26 alin. (2) din Constituție, deoarece prin stabilirea unui plafon maxim pentru punctajul mediu anual nu se aduce atingere dispoziției constituționale invocate, care se referă la viața intimă, familială și privată. În continuare, arată că prin limitarea numărului de puncte nu se aduce atingere dispozițiilor art. 41 alin. (1) din Constituție.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția ridicată.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens arată că stabilirea modalității de determinare a punctajului anual al asiguratului, respectiv a limitei maxime a acestui punctaj, utilizat pentru calculul cuantumului pensiei, în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile, conform cerințelor prevăzute de art. 138 alin. (5) din Constituție, precum și toate condițiile și procedurile pentru acordarea drepturilor de pensie sunt în competența liberă și exclusivă a legiuitorului, în temeiul prevederilor constituționale ale art. 47 alin. (2), ce consacră dreptul cetățenilor la pensie, potrivit legii, corelativ obligației constituționale a statului, prevăzută la alin. (1) al art. 47, de a lua măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent. Astfel, se arată că nu poate fi reținută critica autoarei excepției potrivit căreia prin plafonarea punctajului prevăzut de textul de lege criticat s-ar aduce atingere exercițiului dreptului la pensie, în cazul asiguraților care realizează punctaje mai mari decât cel plafonat, ori că statul nu și-ar îndeplini obligația constituțională instituită de prevederile alin. (1) al art. 47. În ceea ce privește critica potrivit căreia dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile art. 1 alin. (3), art. 26 alin. (2) și art. 41 alin. (1) din Constituție, ale art. 8 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, se arată că aceasta nu poate fi reținută, prevederile constituționale și internaționale invocate neavând incidență asupra textului legal criticat.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. În ceea ce privește critica potrivit căreia dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile art. 47 din Constituție, arată că aceasta nu poate fi reținută, deoarece plafonarea punctajului de pensie, precum și a cuantumului pensiei se aplică tuturor categoriilor de cetățeni înscriși în sistemul public de pensii, fiind impusă de limitele fondurilor financiare existente pentru plata pensiilor și a altor drepturi de asigurări sociale. Prin

Legea nr. 19/2000 , dreptul la asigurări sociale este garantat de stat și se exercită prin sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, dispozițiile de lege criticate dând astfel expresie prevederilor constituționale menționate. De asemenea, se arată că nu poate fi reținută nici critica potrivit căreia dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât dispozițiile criticate reprezintă norme cu caracter tehnic, referitoare la determinarea punctajului mediu anual, iar reglementarea acestei proceduri constituie dreptul exclusiv al legiuitorului. Textul de lege criticat nu conține nici o reglementare care să creeze o inegalitate pe criterii de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială, aplicându-se fără nici o discriminare tuturor persoanelor aflate în situație identică. În acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 500 din 16 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 19 ianuarie 2005. Cât privește critica de neconstituționalitate a

art. 78 alin. (4) din Legea nr. 19/2000

față de prevederile art. 1 alin. (3) din Constituție, se arată că aceasta nu este întemeiată, deoarece un stat de drept, democratic și social are obligația de a asigura cetățenilor condițiile necesare pentru un trai decent și de a lua măsurile necesare în vederea creării unui cadru corespunzător pentru creșterea calității vieții, aspecte ce se realizează, printre altele, și prin garantarea dreptului la pensie. În ceea ce privește invocarea prevederilor art. 26 alin. (2) și art. 41 alin. (1) din Constituție, precum și ale art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, se arată că aceste prevederi nu au incidență în cauza dedusă controlului.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 78 alin. (4) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000. Dispozițiile art. 78 alin. (4) au fost modificate prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 17 martie 2003, ordonanță aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 577/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 2004. Textul de lege criticat are următorul cuprins:

- Art. 78 alin. (4): "Punctajul asiguratului, stabilit conform alin. (1) și (2), nu poate fi mai mare de 5 puncte într-un an calendaristic."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale autorul excepției invocă încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3), art. 26 alin. (2), art. 41 alin. (1), art. 47 din Constituție, ale art. 8 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 1 din Protocolul nr. 12 adițional la convenție, care au următorul conținut:

- Art. 1 alin. (3) din Constituție: "România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate.";

- Art. 26 alin. (2) din Constituție: "Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.";

- Art. 41 alin. (1) din Constituție: "Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă este liberă.";

- Art. 47 din Constituție: "(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent.

(2) Cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetățenii au dreptul și la măsuri de asistență socială, potrivit legii.";

- Art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale: "1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului sau și a corespondenței sale.

2. Nu este admis amestecul unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege și dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății sau a moralei, ori protejarea drepturilor și libertăților altora.";

- Art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale: "Exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de prezenta convenție trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație.";

- Art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale: "1. Exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nici o discriminare bazată, în special, pe sex, pe rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere sau oricare altă situație.

2. Nimeni nu va fi discriminat de o autoritate publică pe baza oricăruia dintre motivele menționate în paragraful 1."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile

art. 78 din Legea nr. 19/2000

reprezintă norme cu caracter tehnic, referitoare la determinarea punctajului mediu anual ca bază de calcul al cuantumului pensiei ce se acordă, respectiv la acordarea unor sporuri la punctajul stabilit, reglementarea acestei proceduri fiind dreptul exclusiv al legiuitorului, fără ca prin aceasta să se aducă atingere vreunei dispoziții sau vreunui principiu constituțional. De asemenea, se constată că nu poate fi reținută critica potrivit căreia dispozițiile de lege criticate înfrâng prevederile constituționale ale art. 47 alin. (2). Se observă că dispozițiile constituționale ale art. 47 alin. (2) consacră, printre altele, dreptul la pensie, pentru toți cetățenii, în condițiile prevăzute de lege. Astfel, criteriile și condițiile ce trebuie îndeplinite pentru beneficiul efectiv al dreptului la pensie, criteriile de acordare a pensiei și modul de calcul al cuantumului acesteia, ca și toate celelalte norme de drept substanțial ori de procedură privind funcționarea sistemului public de asigurări sociale trebuie reglementate prin lege. Legiuitorul are, în consecință, competența exclusivă și opțiunea liberă pentru stabilirea modalității de determinare a punctajului anual al asiguratului, a punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare, a modului de majorare a punctajului realizat după îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă, precum și a modului de determinare a cuantumului drepturilor de asigurări sociale.

În ceea ce privește invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) referitoare la statul român, art. 26 alin. (2) privind dreptul persoanei de a dispune de ea însăși și ale art. 41 alin. (1) privind libera alegere a profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă, se constată că acestea nu au incidență în cauză.

Cu privire la raportarea de către autorul excepției a prevederilor atacate la dispozițiile internaționale din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, se reține că acestea se referă la respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a corespondenței, respectiv la interzicerea discriminării. Astfel, se constată că nici aceste prevederi internaționale nu au incidență în cauză.

În ceea ce privește invocarea prevederilor din Protocolul nr. 12 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea constată că la 26 iunie 2000 Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei a adoptat Protocolul nr. 12 adițional la Convenția europeană a drepturilor omului, deschis spre semnare statelor membre ale Consiliului Europei, la 4 noiembrie 2000, la Roma. Documentul a fost semnat de România cu aceeași ocazie, fără însă a fi ratificat de aceasta. De asemenea, Curtea reține că potrivit art. 11 alin. (2) din Constituție fac parte din dreptul intern tratatele care sunt ratificate de Parlament, potrivit legii. Astfel, dispozițiile din Protocolul nr. 12 adițional la Convenție nu fac parte din dreptul intern, Curtea constatând că acestea nu pot fi reținute ca argument în susținerea excepției de neconstituționalitate.

De altfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor

art. 78 din Legea nr. 19/2000 , statuând prin

Decizia nr. 301 din 6 iulie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 26 august 2004, că acestea sunt constituționale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 78 alin. (4) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Mariana Keskin, prin mandatar Ștefania Stoica, în Dosarul nr. 242/AS/2005 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal:

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 noiembrie 2005.