Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 663/2005

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (2) și (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, art. III cuprins în titlul II al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente și art. VI alin. (4) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 501/2002

prezumat în vigoare

Data actului
8 decembrie 2005
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 68 din 25 ianuarie 2006
Citat de
1 act
Citează
8 acte
Structură
5 articole · 15.679 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 5

  • OUG nr. 83/1999 8 iunie 1999 (prevederi anume) privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparți…
  • OUG nr. 94/2000 29 iunie 2000 (prevederi anume) privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România
  • Legea nr. 10/2001 8 februarie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -…
  • OUG nr. 184/2002 12 decembrie 2002 (prevederi anume) pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobil…
  • Legea nr. 247/2005 19 iulie 2005 (prevederi anume) privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Florentina Baltă - procuror

Irina Loredana Lăpădat - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 8 din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 și ale

art. VI alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 184/2002

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia și a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000

privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 501/2002 , excepție ridicată de Maria Candin în Dosarul nr. 2.222/2005 al Tribunalului Sibiu - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 8 alin. (2) și (3) din Legea nr. 10/2001 ,

art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 ,

art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/1999 , precum și

art. III din titlul II al Legii nr. 247/2005

ca neîntemeiată, și de respingere a excepției

art. VI alin. (4) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 184/2002

ca inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 1 septembrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 2.222/2005, Tribunalul Sibiu - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 8 din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 și ale

art. VI alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 184/2002

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia și a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000

privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 501/2002 , excepție ridicată de Maria Candin.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile legale criticate încalcă art. 16 din Constituție, deoarece "creează o inegalitate între persoanele fizice și cultele religioase din România". Se mai arată că prin legi speciale sunt acordate anumite drepturi cultelor religioase din România, fiind încălcat astfel dreptul de proprietate al persoanelor fizice. De asemenea, se susține că dispozițiile legale criticate fac ineficientă aplicarea

art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 , ce este incident în judecarea cauzei în care s-a invocat excepția.

Tribunalul Sibiu - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că prevederile

art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001

nu reprezintă o normă discriminatorie în ceea ce privește dreptul de proprietate și ocrotirea acestuia, iar dispozițiile

art. VI alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 184/2002

nu încalcă dispozițiile art. 16 din Constituție, ci stabilesc reguli de procedură speciale, derogatorii de la dreptul comun, în privința exercitării drepturilor procesuale.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul arată că, urmare a modificărilor legislative ulterioare sesizării Curții Constituționale, în prezent obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 , ale

art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , precum și ale

art. III cuprins în titlul II al Legii nr. 247/2005

și apreciază că aceste prevederi legale sunt constituționale.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001

este neîntemeiată, iar în ceea ce privește dispozițiile

art. VI alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 184/2002 , arată că aceste texte de lege au fost abrogate expres prin

art. VI cuprins în titlul II al Legii nr. 247/2005 .

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

În legătură cu obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

I. Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepției îl constituie prevederile

art. 8 din Legea nr. 10/2001 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005.

Din analiza motivării formulate de către autorul acesteia, Curtea constată că excepția privește, în realitate, doar

art. 8 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 , astfel încât, prin prezenta decizie, urmează să se pronunțe numai asupra acestui din urmă text de lege.

Urmare a modificărilor succesive intervenite ulterior sesizării Curții Constituționale, în prezent dispozițiile de lege criticate se regăsesc în cuprinsul

art. 8 alin. (2) și (3) din Legea nr. 10/2001 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005,

art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000

privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 1 septembrie 2005, și

art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/1999

privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 1 septembrie 2005, astfel încât Curtea urmează să se pronunțe asupra acestor texte de lege.

II. Prevederile

art. VI alin. (4) din titlul II al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 184/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 18 decembrie 2002, au fost abrogate expres prin

art. VI cuprins în titlul II al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. Dispozițiile tezei întâi a acestui text de lege au fost preluate, cu un conținut identic, în

art. III din titlul II al Legii nr. 247/2005

astfel încât Curtea urmează să se pronunțe asupra acesteia.

Curtea constată că în prezent constituie obiect al excepției de neconstituționalitate următoarele prevederi legale:

-

Articolul 8

alin. (2) și (3) din Legea nr. 10/2001 :

"(2)Regimul juridic al imobilelor care au aparținut cultelor religioase preluate de stat este reglementat prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000

privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, republicată.

(3)Regimul juridic al imobilelor care au aparținut comunităților minorităților naționale preluate de stat este reglementat prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/1999

privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, republicată.";

-

Articolul 7

alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 : "Sub sancțiunea nulității absolute, până la soluționarea procedurilor administrative și, după caz, judiciare, prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, este interzisă înstrăinarea, schimbarea destinației, ipotecarea sau grevarea sub orice formă a imobilelor pentru care au fost depuse cereri de retrocedare în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.";

-

Articolul VI

alin. (4) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 184/2002 : "(...) Pentru soluționarea acestor cauze instanțele judecătorești competente vor avea în vedere dispozițiile

art. 46 alin. (1), (2) și (4) din Legea nr. 10/2001 , cu modificările și completările ulterioare."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste texte de lege contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1), referitor la egalitatea în fața legii și a autorităților publice, și în art. 44 alin. (2) teza întâi, referitor la garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate privată.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:

I. În legătură cu prevederile art. VI alin. (4) teza a doua din titlul II al

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 184/2002 , Curtea constată că acestea au fost abrogate expres prin

art. VI din titlul II al Legii nr. 247/2005 , fără a mai fi preluate în noua reglementare. Prin urmare, dispoziția de lege criticată de autorul excepției de neconstituționalitate nu poate fi supusă controlului de constituționalitate, deoarece, potrivit dispozițiilor

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia."

II. În ceea ce privește art. 8 alin. (2) și

art. VI alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 184/2002 , texte de lege cuprinse în încheierea de sesizare a Curții, acestea au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași dispoziții constituționale invocate și în prezenta cauză și cu o motivare identică. Astfel, prin

Decizia nr. 101 din 22 februarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 1 aprilie 2005, Curtea Constituțională a respins excepția ca neîntemeiată. Curtea constată că prevederile

art. 8 alin. (2) și (3) din Legea nr. 10/2001 ,

art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 ,

art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/1999

și

art. III cuprins în titlul II al Legii nr. 247/2005 , ce fac obiect al prezentei excepții de neconstituționalitate, au preluat întocmai dispozițiile supuse controlului de constituționalitate prin decizia mai sus menționată, astfel încât, neexistând elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele pronunțate în această decizie își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. VI alin. (4) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 184/2002

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia și a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000

privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 501/2002 , excepție ridicată de Maria Candin în Dosarul nr. 2.222/2005 al Tribunalului Sibiu - Secția civilă.

II. Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 8 alin. (2) și (3) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989,

art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000

privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România,

art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/1999

privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, precum și

art. III cuprins în titlul II al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 decembrie 2005.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Lăpădat

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.