Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 670/2005

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

prezumat în vigoare

Data actului
15 decembrie 2005
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 77 din 27 ianuarie 2006
Citat de
5 acte
Citează
5 acte
Structură
0 articole · 9.217 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 , excepție ridicată de Ana Tutuianu și Maria Bejan în Dosarul nr. 2.150/2005 al Curții de Apel Bacău - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal răspund Maria Bejan, personal și asistată de avocat, precum și Ana Tutuianu, prin avocat, constatându-se lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul autorilor excepției solicită admiterea acesteia, considerând că textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 21 din Constituție, privind accesul liber la justiție. Propune, în cazul admiterii excepției, următoarele formulări posibile ale dispozitivului deciziei pronunțate de Curte: dispozițiile

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

sunt constituționale numai în măsura în care persoana care se consideră vătămată într-un drept al său este subiect de drept al actului administrativ ori

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

este neconstituțional în măsura în care persoana ce se consideră vătămată este un terț în raport cu actul administrativ;

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

este neconstituțional în cazul în care actul administrativ privește un drept real de proprietate imobiliară;

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

este neconstituțional în măsura în care împiedică persoana ce se consideră vătămată de a obține cenzurarea fondului pricinii de către instanța de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că prin textul de lege criticat se reglementează o procedură administrativă prealabilă obligatorie, iar nu o jurisdicție administrativă cu caracter facultativ.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 20 iunie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 2.150/2005, Curtea de Apel Bacău - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 , excepție ridicată de Ana Tutuianu și Maria Bejan într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni formulate potrivit Legii contenciosului administrativ.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că obligația prevăzută de textul criticat "nu numai că este o barieră la accesul la justiție, dar este demonstrată ca fiind inutilă și făcută cu rațiunea de a îngrădi accesul liber la justiție sau de a realiza în fapt doar un simulacru de acces liber".

Curtea de Apel Bacău - Secția comercială și de contencios administrativ își exprimă opinia în sensul admiterii excepției de neconstituționalitate, arătând că "recursul grațios reglementat prin

art. 5 alin. 1 din Legea nr. 29/1990

face parte din categoria «jurisdicțiilor speciale administrative», iar interpretarea acestor dispoziții, în sensul excluderii sale din această categorie, apare [...] ca fiind contrară principiului liberului acces la justiție consacrat prin art. 21 din Constituție".

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile

art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

sunt constituționale, așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozițiile

art. 5 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 .

Având în vedere că la data ridicării excepției textul de lege criticat nu mai era în vigoare, întrucât prin

Legea nr. 554 din 2 decembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004,

Legea nr. 29/1990

a fost abrogată, Curtea urmează să rețină că, în realitate, obiect al excepției îl constituie dispozițiile art. 7 alin. (1) din noua lege a contenciosului administrativ, text care preia soluția legislativă de principiu din dispozițiile

art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990 .

Așadar, prin prezenta decizie Curtea se va pronunța cu privire la constituționalitatea

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 , care prevede: "Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Plângerea se poate adresa în egală măsură organului ierarhic superior, dacă acesta există".

Aceste dispoziții sunt considerate de autorul excepției ca fiind neconstituționale în raport cu prevederile art. 21 din Constituție privind accesul liber la justiție.

Examinând excepția, Curtea Constituțională reține următoarele:

Critica de neconstituționalitate constă, în esență, în susținerea că textul

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

împiedică accesul la justiție, prevăzut de art. 21 din Constituție.

Textul de lege criticat a mai format obiect al controlului exercitat de Curtea Constituțională, care a respins excepțiile de neconstituționalitate cu acest obiect. Prin

Decizia nr. 39 din 27 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 24 februarie 2005, de exemplu, Curtea a statuat că textul constituțional care se referă la caracterul facultativ al jurisdicțiilor speciale administrative nu este aplicabil prevederilor criticate care instituie obligația persoanei vătămate de a se adresa cu reclamație organului administrativ emitent al actului contestat, mai înainte de sesizarea instanței de contencios administrativ.

De asemenea, prin aceeași decizie, Curtea a stabilit că dispoziția constituțională invocată în susținerea excepției a prevăzut că sunt facultative și gratuite numai jurisdicțiile speciale administrative. Nici o dispoziție constituțională nu interzice ca prin lege să se instituie o procedură administrativă prealabilă, fără caracter jurisdicțional, cum este, de exemplu, procedura recursului administrativ grațios sau a celui ierarhic.

Curtea mai reține că prin

Decizia sa nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, s-a statuat că liberul acces la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiția se înfăptuiește.

Așa fiind, instituirea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicțional nu este contrară principiului liberului acces la justiție cât timp decizia organului administrativ poate fi atacată în fața unei instanțe judecătorești.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Ana Tutuianu și Maria Bejan în Dosarul nr. 2.150/2005 al Curții de Apel Bacău - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 decembrie 2005.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.