Decizia nr. 22/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokâr Gâbor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Florentina Baltă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. 1 și 2, art. 16 lit. g) și

art. 26 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 , excepție ridicată de Stoian Cristache în Dosarul nr. 538/CAF/2005 al Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal răspunde, pentru partea Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, consilier juridic Valentina-Carmen Dachin, lipsind autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul, reprezentantul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, depunând la dosarul cauzei note scrise în acest sens.

Reprezentantul Ministerului Public, referindu-se la jurisprudența Curții Constituționale în materie, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 13 septembrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 538/CAF/2005, Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. 1 și 2, art. 16 lit. g) și

art. 26 din Legea nr. 36/1995

a notarilor publici și a activității notariale, excepție ridicată de Stoian Cristache în dosarul menționat.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele de lege criticate încalcă prevederile din Legea fundamentală invocată, prin aceea că nu permit militarilor cu studii juridice să profeseze ca notari publici și "anulează" militarilor cu studii juridice dreptul conferit de

Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 779/1961 , constând în echivalarea stagiului efectuat în serviciul militar, cu stagiul în specialitatea pentru care au pregătirea dovedită prin acte oficiale. Se încalcă astfel normele constituționale privind supremația Constituției și a legilor, desfășurarea activității asociațiilor profesionale în condițiile legii, reglementarea statutului cadrelor militare prin lege organică, respectiv cele privind conflictul temporal de legi. Se consideră că refuzul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, întemeiat pe textele de lege criticate, de a recunoaște un drept legal, creează discriminare în cadrul aceleiași categorii de cetățeni, cea a militarilor trecuți în rezervă, precum și încălcarea dreptului de asociere, a liberei inițiative, a dreptului la exercitarea unei profesii.

Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu limitează dreptul de alegere a profesiei sau a ocupației, ci condiționează exercitarea profesiei de notar public de îndeplinirea unor condiții prin care să fie garantată calitatea serviciilor notariale.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate de autorul excepției.

Avocatul Poporului, referindu-se și la jurisprudența Curții Constituționale în materie, consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 15 alin. 1 și 2, art. 16 lit. g) și ale

art. 26 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995.

Ulterior sesizării Curții Constituționale, dispozițiile

art. 16 lit. g) din Legea nr. 36/1995

au fost modificate prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2005

pentru realizarea unor măsuri necesare în procesul de integrare europeană, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.179 din 28 decembrie 2005, astfel încât, în prezent, textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 15 alin. 1 și 2: "În circumscripția unei judecătorii pot funcționa unul sau mai multe birouri de notari publici. Numărul notarilor publici și al birourilor în care aceștia își desfășoară activitatea se stabilește de ministrul justiției, la propunerea Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici.

Numărul de notari publici se actualizează anual de către ministrul justiției, potrivit propunerilor Camerelor Notarilor Publici și, cu prioritate, în raport cu numărul notarilor stagiari care au promovat examenul de notar public.";

- Art. 16 lit. g): "Notar public poate fi cel care îndeplinește următoarele condiții:

[...] g) a îndeplinit timp de 2 ani funcția de notar stagiar și a promovat examenul de notar public sau a exercitat timp de 5 ani funcția de notar, judecător, procuror, avocat sau o altă funcție de specialitate juridică și dovedește cunoștințele necesare funcției de notar public, prin promovarea unui concurs organizat, potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi, de Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici.";

- Art. 26: "În circumscripția fiecărei Curți de apel funcționează câte o Cameră a Notarilor Publici, cu personalitate juridică.

Din Cameră fac parte toți notarii publici care funcționează în circumscripția Curții de apel.

Camera Notarilor Publici este condusă de un colegiu director format dintr-un președinte, un vicepreședinte și 3-5 membri. Colegiul director este ales de adunarea generală a membrilor Camerei, pentru o perioadă de 3 ani, dintre notarii publici.

Președintele Colegiului director va primi o indemnizație al cărei cuantum se va stabili de adunarea generală.

Colegiul director va avea un secretar salarizat și personal auxiliar, în numărul și în structura stabilite de adunarea generală a notarilor publici din județele ce compun circumscripția Camerei.

Colegiul director al Camerei Notarilor Publici are următoarele atribuții:

a) rezolvă plângerile părților împotriva notarilor publici și a notarilor stagiari, luând măsurile corespunzătoare și aducându-le la cunoștința Uniunii Naționale a Notarilor Publici;

b) deleagă, în cazuri excepționale, pentru o perioadă determinată, un notar public, din aceeași circumscripție a judecătoriei, care să asigure funcționarea unui alt birou de notar public, cu încunoștințarea Uniunii Naționale a Notarilor Publici. Cheltuielile cu delegarea se suportă din veniturile biroului notarului public la care este delegat;

c) informează Uniunea Națională a Notarilor Publici în legătură cu activitatea birourilor notarilor publici, asupra necesarului de notari publici și notari stagiari și face recomandări cu privire la persoanele ce urmează să fie propuse de uniune pentru numirea lor în funcția de notar public de către ministrul justiției;

d) reprezintă Camera în relațiile cu terții la nivelul circumscripției Curții de apel;

e) întocmește documentarea juridică și asigură consultarea și informarea curentă a notarilor publici;

f) ține evidența veniturilor și cheltuielilor Camerei și a contribuției membrilor săi;

g) procură datele și lucrările necesare pentru Buletinul Notarilor Publici și asigură difuzarea acestuia;

h) îndeplinește alte atribuții prevăzute de lege și de regulament."

În motivarea excepției de neconstituționalitate se invocă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), privind supremația Constituției și a legilor, în art. 9, privind sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale, în art. 16, care consacră egalitatea în drepturi, în art. 40, privind dreptul de asociere, în art. 41 alin. (1), privind munca și protecția socială a muncii, în art. 45, referitoare la libertatea economică, în art. 53, referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, în art. 118 alin. (2) și (3), referitoare la forțele armate, și în art. 154, privind conflictul temporal de legi.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:

În fapt, autorul excepției a chemat în judecată Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, solicitând obligarea acesteia la recunoașterea dreptului de a profesa ca notar public, drept pe care l-a dobândit, în opinia sa, în temeiul

Hotărârii Consiliului de Miniștri nr. 779/1961

privind echivalarea stagiului efectuat în funcții militare de către ofițerii și subofițerii de rezervă, proveniți din activitate, cu stagiul specific funcțiilor administrative, tehnice și economice din economia națională. Așadar, în realitate, criticile formulate în motivarea excepției vizează modul de interpretare a prevederilor art. 15 alin. 1 și 2, art. 16 lit. g) și

art. 26 din Legea nr. 36/1995 , prin raportare la dispozițiile

Hotărârii Consiliului de Miniștri nr. 779/1961

și ale Instrucțiunilor date în aplicarea acestei hotărâri, în sensul acordării dreptului de a profesa ca notar public. Or, așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa, de exemplu în

Decizia nr. 486 din 11 decembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 19 ianuarie 2004, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezultă din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel, s-ar ajunge inevitabil la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. În ceea ce privește cenzurarea modului de interpretare și de aplicare a legii în raport cu situațiile de fapt, aceasta nu intră în competența Curții Constituționale, ci se realizează de către instanțele judecătorești în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.

De altfel, nu se poate reține nici o contradicție între textele de lege criticate și prevederile constituționale referitoare la dreptul de asociere și asociațiile profesionale. Aceasta, întrucât libertatea de asociere, consacrată de art. 40 din Legea fundamentală, nu înseamnă că orice persoană, indiferent de statutul său civil și profesional, poate face parte din orice tip de asociație. Legiuitorul are libertatea fundamentată pe dispozițiile art. 9 teza întâi din Constituție, potrivit cărora "Sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale se constituie și își desfășoară activitatea potrivit statutelor lor, în condițiile legii", de a reglementa condițiile în care pot fi constituite, organizate și în care funcționează diferite tipuri și forme de asociație, inclusiv să dispună constituirea obligatorie a unor asociații pentru exercitarea unor profesii ori îndeplinirea unor atribuții de interes public.

De asemenea, prevederile legale ce fac obiectul excepției nu aduc atingere dreptului la muncă, astfel cum este acesta consacrat de dispozițiile cuprinse în art. 41 din Constituție, întrucât libertatea alegerii profesiei, a meseriei și a locului de muncă nu înseamnă că orice persoană, oricând și în orice condiții, poate exercita profesia sau meseria pe care o dorește. Alegerea profesiei și a meseriei presupune, înainte de toate, pregătirea și calificarea corespunzătoare în vederea exercitării acestora. Această libertate este condiționată sau limitată și de alte criterii legale, justificate constituțional, cum ar fi, de exemplu: starea sănătății, aptitudinea și altele, determinate de specificul profesiei, meseriei ori al locului de muncă.

Nu poate fi reținută nici pretinsa încălcare, prin textele de lege criticate, a principiului egalității în drepturi, întrucât acestea se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale, fără discriminări pe considerente arbitrare.

Întrucât art. 15 alin. 1 și 2, art. 16 lit. g) și

art. 26 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995

nu stabilesc restrângeri ale exercițiului unor drepturi sau libertăți, ci doar reglementează condiții de exercitare a unei profesii, respectiv de funcționare a unei asociații profesionale, nu poate fi reținută pretinsa încălcare a prevederilor art. 53 din Constituție.

În ceea ce privește dispozițiile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), privind supremația Constituției și a legilor, în art. 45, referitoare la libertatea economică, în art. 118 alin. (2) și (3), referitoare la forțele armate, și în art. 154, privind conflictul temporal de legi, invocate, de asemenea, de autorul excepției în motivarea acesteia, se constată că nu au relevanță în cauză.

Curtea constată, totodată, că s-a mai pronunțat în jurisprudența sa asupra constituționalității dispozițiilor alin. 1 și 2 ale

art. 26 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 , în acest sens fiind

Decizia nr. 233 din 25 mai 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 5 iulie 2004, a cărei soluție de respingere a excepției de neconstituționalitate, precum și considerentele care au fundamentat-o, sunt valabile și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții.

Pentru cele arătate mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. 1 și 2, art. 16 lit. g) și ale

art. 26 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 , excepție ridicată de Stoian Cristache în Dosarul nr. 538/CAF/2005 al Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 12 ianuarie 2006.