Programul din 19 ianuarie 2006

1. Identificare program

Stat membru/Candidat: România

Boala: Pesta porcina clasica

Anul implementarii: 2006

Anul propus pentru finalizare 2010

Număr înregistrare document: Autoritatea Naționala Sanitară

Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor,

Nr. 34921/05.10.05

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și

Dezvoltării Rurale, Nr.62894/24.10.2005

2. Date istorice asupra evoluției epidemiologice a pestei porcine clasice în România:

Pesta porcina clasica este o boala virala a porcilor, extrem de contagioasa, ce afectează atât porcii domestici cat și pe cei salbatici, care cauzează pierderi semnificative directe și indirecte fermelor infectate și reprezintă un mare obstacol în calea dezvoltării sectorului național de creștere a porcilor, implicit prin restricțiile comerciale ce se aplică la nivel internațional.

România are aproximativ 4.9 milioane de porci și aproximativ 1.8 milioane de deținători de porci. Aproximativ 20% reprezentând 950000 din porci sunt crescuti în câteva ferme comerciale mari, comparabile cu sistemele industrializate de producție a carnii de porc în viu din Uniunea Europeană. Aceste ferme sunt înregistrate oficial și se afla sub controlul serviciului veterinar de stat. Restul de 3.95 milioane de porci sunt crescuti mai ales pentru consumul propriu fie în gospodăriile individuale în grajduri de mici dimensiuni, 1-5 porci într-o gospodărie individuală, fie în aer liber pe terenurile comunale ca porci semi-salbatici. Porcii semi-salbatici se întâlnesc mai ales în sudul și estul tarii, în special în Delta Dunării. O alta categorie de porci sunt crescuti în stabulatie libera, adesea intalniti în zonele de munte împreună cu turmele de oi. Nu exista o estimare a numărului de porci semi-salbatici. Se poate concluziona ca România are de facto trei sisteme diferite de creștere a porcilor:

a) porcii din fermele comerciale circa 20% din populația de porcine;

b) porcii din gospodăriile individuale închise;

c) porci semi-salbatici ținuți temporar sau permanent în stabulatie libera.

Populația de porci mistreti din România este supusă unor fluctuatii însemnate. Se estimeaza ca în acest an, în România trăiesc aproximativ 50.000 de porci mistreti. De aceea efectivul care se recolteaza sau vaneaza este stabilit la 14.000 animale. Se vaneaza exclusiv animale adulte, de peste 2 ani. Potrivit datelor disponibile, densitatea porcilor mistreti este de sub un animal pe kmp.

În condițiile sistemului actual de creștere a porcilor în România, descris mai sus, populația de porcine suferă de pesta porcina clasica de mai mulți ani. Situația actuala poate fi considerată fără indoiala endemica, din datele disponibile concluzionandu-se ca pesta porcina clasica se răspândește continuu în toată țara, fiind afectați mai ales porcii din gospodăriile populației - exploatații individuale unde vaccinarea a fost interzisă încă din anul 2003.

Situația pestei porcine clasice în România ingrijoreaza statele membre ale Uniunii Europene, mai ales în contextul aderării în anul 2007 și se regaseste în scrisoarea de avertizare a Comisiei ca posibila clauza de salvgardare. În cadrul procesului de negociere pentru aderare, România s-a angajat sa interzică total vaccinarea contra pestei porcine clasice, urmând politica comunitara de eradicare a bolii.

În acest context, în perioada august - noiembrie 2005, în strânsă cooperare cu experții comunitari. România a dezvoltat un program strategic pentru monitorizarea, controlul și eradicarea pestei porcine clasice, asumat de Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor și Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și transmis Comisiei Europene.

3. Descrierea programului:

Programul se va aplica pe teritoriul României ținând cont de legislația comunitara transpusa în legislația naționala și va lua în considerare ca:

a) Zone ale României cu populație de porci salbatici infectati cu pesta porcina clasica sunt definite ca zone infectate în conformitate cu Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 67/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la măsurile pentru controlul pestei porcine clasice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 5 august 2005, ce transpune

Directiva Consiliului 2001/89/CE

.

b) Măsurilor de control, combatere și eradicare a pestei porcine clasice sunt prevăzute în Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 67/2005, ce transpune

Directiva Consiliului 2001/89/CE

și Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 66/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care aproba un manual de diagnostic stabilind proceduri de diagnostic, metode de prelevare a probelor și criterii pentru evaluarea testelor de laborator pentru confirmarea pestei porcine clasice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 5 august 2005, ce transpune

Decizia Comisiei 2002/106/EC

.

Obiectivele programului includ:

a) o monitorizare cuprinzatoare a porcilor pentru pesta porcina clasica;

b) oprirea totală a vaccinari profilactice;

c) aplicarea rapida și eficace a măsurilor de combatere și eradicare;

d) înregistrarea adecvată a datelor epidemiologice;

e) aspectele financiare ale programului.

În timpul implementarii programului, autoritatea veterinara competența va acorda atenția cuvenită următoarelor:

1. rezultatele investigatiilor epidemiologice efectuate privitor la transmiterea pestei porcine clasice și distribuția geografică a bolii,

2. prezenta a trei sisteme diferite de creștere a porcilor:

a) porci din fermele comerciale

b) porci din gospodăriile populației închise

c) porci ținuți temporar sau permanent în aer liber

3. prezenta populației de porci salbatici care consta din: (a) porci mistreti și (b) porci care trăiesc temporar și permanent în aer liber și care nu sunt ținuți sub control de către proprietar sau deținător

4. existenta unor importante obstacole naturale sau artificiale în calea circulației porcilor salbatici

5. controlul circulației porcilor, controlul piețelor.

Monitorizare pentru pesta porcina clasica

Monitorizarea pestei porcine clasice la porci se va face începând cu anul 2006 pe întreg teritoriul României.

Vaccinarea de necesitate, denumita și de urgenta

Potențiala vaccinare de necesitate a porcilor mistreti pe cale orala este parte integrantă a programului de combatere. Zona identificata pentru vaccinarea orala de necesitate (zona de vaccinare) este, din motive epidemiologice, de asemenea o zona infectata. O zona de monitorizare este stabilită în jurul zonei de vaccinare pentru identificarea timpurie a răspândirii virusului pestei porcine clasice. Se vor colecta probe de la porcii mistreti impuscati și de la cei gasiti morți în zona de monitorizare și se vor efectua examene serologice și virusologice pentru pesta porcina clasica.

Programul vaccinarii de necesitate a porcilor domestici în primul an al programului poate fi modificat și completat prin Ordin al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor cu acordul Comisiei Europene.

Eradicarea - staniping-out efectivelor de porci infectati

Depistarea pestei porcine clasice la porcii domestici va duce la uciderea porcilor din exploatatia infectata și a porcilor din exploatatiile de contact. Măsurile care se vor aplica sunt stabilite de legislația sanitară veterinara în domeniu.

Populația ținta

Porci crescuti în exploatații

România are aproximativ 4.9 milioane de porci domestici și aproximativ 1.8 milioane de deținători de porci.

Porci salbatici

1. Toată România

Se estimeaza ca România are o populație de porci salbatici de aproximativ 50.000 de animale și anual se recolteaza/vaneaza un efectiv de aproximativ 14.000 de animale.

2. Delta Dunării

Delta Dunării este o zona protejata vasta aflată sub administrarea Administrației Rezervatiei Biosferei Delta Dunării, în care exista o populație de porci salbatici. Este o zona ideala pentru regionalizare deoarece este despartita prin granite naturale de restul tarii iar granitele pot fi controlate cu usurinta. Este posibil ca vaccinarea orala să fie necesară în aceasta zona.

Ultimul an al aplicării programului de eradicare 2010

Scopul măsurilor este de a se eradica pesta porcina clasica înainte de anul 2010, în funcție de rezultatele obținute în privinta:

a) realizării Programului de monitorizare a porcilor crescuti în exploatații;

b) testarii obligatorii a porcilor salbatici vanati sau gasiti morți.

4. Măsurile programului

4.1. Sumarul măsurilor din program

Durata programului: 5 ani

Primul an: 2006

Ultimul an: 2010

4.2. Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor este autoritatea competentă pentru realizarea supravegherii și coordonării activității autorităților și a celorlalte instituții responsabile cu implementarea programului.

Atunci când considera necesar, autoritatea veterinara centrala va solicita sprijinul Comandamentului Antiepizootie Central și Comitetului Național pentru Situații de Urgenta.

4.3. Descrierea și delimitarea zonelor geografice și administrative în care se va implementa programul:

Programul se va aplica pe tot teritoriul României.

Granitele administrative sunt granitele României și ale celor 41 de județe și municipiului București.

În ceea ce privește porcii salbatici, zonele geografice sunt considerate a fi cele aproximativ 2.100 fonduri de vânătoare.

4.4. Măsuri ce trebuie implementate pentru realizarea programului

4.4.1. Măsuri și termeni legislativi privind înregistrarea exploatațiilor

a) Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabilește reguli detaliate pentru înregistrarea exploatațiilor în baza de date naționala pentru porcine după cum se prevede în

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 236/2002 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 20 noiembrie 2002, reda conținutul registrului de exploatatie pentru porcine.

b) Prevederile art. 14 din Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 236/2002, reglementează conținutul bazei de date pentru porcine.

c) Prevederile art. 3, 4, 5, 9, 12, 15, 20, 25 din Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 5/2005 pentru aprobarea Regulamentului pentru identificarea și înregistrarea animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1182 din 28 decembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, reglementează înregistrarea exploatațiilor de porcine, închiderea și redeschiderea acestora, obligațiile proprietarilor de exploatații și de animale, ale deținătorilor de animale, ale medicilor veterinari de libera practica împuterniciți, ale medicilor veterinari oficiali, ale Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a municipiului București și ale Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor privind exploatatiile de porcine.

Este necesar ca Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 5/2005, cu modificările și completările ulterioare pentru aprobarea Regulamentului pentru identificarea și înregistrarea animalelor, să fie revizuit.

În plus, înregistrarea tuturor exploatațiilor de porcine și identificarea porcinelor trebuie să fie finalizate.

4.4.2. Măsuri și reglementări legale în vigoare privind identificarea animalelor

a) Prevederile art. 2, 6, 7, 8, 10, 11, 13, 14-19, 21-24 din Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 5/2005, reglementează principii, funcții și obiective generale ale Sistemului Național de identificare și înregistrare a Animalelor, pentru porcine obligațiile proprietarilor de exploatații, ale proprietarilor de animale și ale deținătorilor de animale, ale medicilor veterinari împuterniciți, ale medicilor veterinari oficiali, ale Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a municipiului București și Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor privind identificarea și înregistrare a suinelor.

b) Prevederile art. 1 din

Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 170/2004

privind sistemul de identificare și înregistrare a suinelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 16 martie 2004, prezintă scopul sistemului, definirea unor termeni tehnici privind identificarea și înregistrarea porcinelor.

Este necesar ca

Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 170/2004

să fie revizuit. În plus, este necesar să se găsească modalități eficiente de stopare a comerțului ilegal cu porci și produse provenite de la aceștia în România.

4.4.3. Măsuri și reglementări legale în vigoare privind notificarea bolii

a)

Ordinul ministrului agriculturii și alimentației nr. 156/1999 , pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 23 martie 2000.

b) Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 77/ 2005 privind notificarea bolilor animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 30 august 2005 completează prevederile

Ordinului ministrului agriculturii și alimentației nr. 156/1999

cu unele definiri suplimentare de termeni tehnici, forma codificata a bolilor notificabile și lista extinsă a acestor boli, precum și informațiile ce trebuie notificate în relație cu focarul primar și cele corelate cu focarele secundare și de asemenea modalitățile de trimitere a evidentei epizootiilor.

4.4.4. Măsuri și reglementări legale în vigoare în cazul unui rezultat pozitiv

Măsurile, precum uciderea, distrugerea porcilor și a produselor, dezinfectia, crearea zonei de protecție și a zonei de supraveghere și repopularea sunt reglementate în România în conformitate deplina cu Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 67/2005, ce transpune

Directiva Consiliului 2001/89/CE

și Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 66/2005, ce transpune

Decizia Comisiei 2002/106/EC

.

Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 67/2005 prezintă detaliat:

a) definirea termenilor tehnici privind prevenirea și combaterea pestei porcine clasic;

b) măsurile ce se întreprind în cazul suspectarii sau confirmării acesteia într-o exploatatie, în exploatatiile ce conțin diferite sectoare de producție și în exploatatiile de contact;

c) modul de întocmire a anchetei epidemiologice;

d) stabilirea zonelor epizootice și măsurile ce trebuie instituite în aceste zone;

e) realizarea acțiunilor de dezinfecție în vederea repopularii.

f) măsurile instituite la depistarea pestei porcine clasice sau mijloace de transport;

g) măsurile instituite la suspiciunea sau confirmarea bolii la porcii salbatici

Abatorizarea - taierea animalelor pozitive

Abatorizarea animalelor infectate cu pesta porcina clasica sau suspecte de a fi infectate este interzisă în România prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 67/2005.

Uciderea animalelor pozitive

Porcii infectati cu pesta porcina clasica trebuie să fie ucisi și distrusi. Porcii suspecti de a fi infectati sunt ucisi înainte de confirmarea diagnosticului conform prevederilor Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 67 /2005.

4.4.5. Măsuri și reglementări legale în vigoare privind calificarea animalelor din punctul de vedere al statusului de sănătate

Acestea sunt aplicate în conformitate cu prevederile din "Codul Sanitar pentru animalele terestre" al Oficiului Internațional de Epizootii.

4.4.6. Proceduri pentru control și în special reguli pentru circulația animalelor posibile de a fi infectate sau contaminate de o anumită boala și inspectarea regulată a exploatațiilor sau a zonelor implicate

Punerea în practica și realizarea în mod eficient a procedurilor privind controlul circulației animalelor sunt dificile de a fi efectuate de către autoritățile sanitare veterinare locale fără sprijinul organelor aparținând Ministerului Administrației și Internelor. Sunt în curs consultări între cele doua Ministere cu privire la acest aspect.

Circulația animalelor pe teritoriul României este reglementată de prevederile art. 6, 7, 11, 14, 17, 19, 26, 27, 28 din Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 5/2005, cu modificările și completările ulterioare.

4.4.7. Măsuri și reglementări legale în vigoare privind controlul pestei porcine clasice

4.4.7.1. Porci

4.4.7.1.1 Testare

Testarea se efectuează conform Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 66/2005, ce transpune

Decizia Comisiei 2002/106/CE

.

Sunt supuse testarii toate exploatatiile:

a) cu constatări clinice similare simptomelor de pesta porcina clasica:

(i) febra combinata cu diferite simptome;

(îi) avort și creșterea problemelor de infertilitate în ultimele trei luni;

(iii) tremur congenital al purceilor;

(iv) animale cu boli cronice și animale pipernicite;

(v) hemoragii, infarcte sau hematoame;

(vi) decelarea de butoni - ulcerati.

b) cu contacte directe sau indirecte cu o exploatatie de porcine infectata sau cu porci salbatici, mai ales porci mistreti dintr-un efectiv în care a apărut pesta porcina clasica,

c) în care s-au detectat constatări serologice, mai puțin după vaccinarea cu un vaccin convențional,

d) unde exista o suspiciune clinica este necesară: oficială, care necesita:

(i) examinare clinica cu confidenta de 95% pentru a detecta o prevalenta de 5% la scroafele de reproducție sau 10% la alte categorii de porci.

Numărul de probe ce trebuie prelevate pentru detectarea pestei porcine clasice sau a titrurilor serologice cu o confidenta de 95% și o prevalenta de 5, 10 sau 20% este prevăzut în Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 67/2005, ce transpune Decizia Consiliului 2001/89/CE. În articolele următoare se va regasi doar prevalenta care trebuie să fie cel puțin detectata, numărul de probe ce trebuie prelevate este nominalizat în a doua, a treia sau a patra coloana în funcție de numărul de porcine dintr-o exploatatie sau unitate de pe prima coloana conform modelului din anexa nr. 1a.

(îi) examinare post-mortem a cel puțin 5 porci morți sau muribunzi din fermele comerciale, iar dacă este necesar, examinarea se face suplimentar pe 3-4 porci de contact.

(iii) teste serologice de la probe prelevate de la porci la care se suspicioneaza boala și porci din aceeași sub-unitate.

Prevalenta: 5% la scroafe de reproducție, 10% la alți porci.

e) după uciderea porcilor în urma confirmării pestei porcine clasice probele sunt prelevate la întâmplare pentru testare serologice în scopul este de a se detecta o seroprevalenta de 10% în fermele în care porcii sunt vaccinati ar trebui să se facă o supraveghere virusologica.

f) ca măsura preventivă după uciderea porcilor într-o exploatatie suspecta probele trebuie prelevate la întâmplare din fiecare exploatatie/subunitate pentru testare serologica și virusologica în scopul este de a se detecta o prevalenta de 5% la scroafele de reproducție sau 10 % și alte categorii de porci.

g) înainte de acordarea autorizației de a muta porcii în conformitate cu Articolul 10(3) din se efectuează:

(i) examinare clinica efectuată într-o perioadă de 24 de ore înainte de mutarea porcilor;

(îi) dacă porcii sunt mutati într-o alta exploatatie, este necesară examinarea clinica a tuturor porcilor din exploatatie/subunitate iar în cazul porcilor mai mari de 3 până la 4 luni, trebuie să se înregistreze și temperatura pentru a detecta febra la o prevalenta de 5% la scroafele de reproducție, 10% la alți porci sau 20% la porcii ce trebuie livrați la abator;

(iii) în cazul vierilor, toate animalele trebuie testate în acest fel.

h) după repopulare:

(i) în cazul în care sunt reintrodusi porci santinela se efectuează testare serologica la întâmplare pentru detectarea unei seroprevalente de 10%.

(îi) în cazul repopularii totale se efectuează testare serologica la întâmplare pentru detectarea unei seroprevalente de 5% la scroafele de reproducție și 10% la alte categorii de porci. Probele vor fi prelevate din toate exploatatiile/subunitatile.

(iii) de la toți porcii din centrele de colectare a materialului seminal.

i) în zona de protecție înainte de ridicarea restrictiilor se efectuează:

(i) examinari clinice în toate exploatatiile;

(îi) probelor de sânge pentru efectuarea testarii serologice trebuie să fie prelevate din fermele/subunitatile comerciale pentru detectarea unei seroprevalente de 5% la scroafele de reproducție sau 10% de la alte categorii de porci imediat ce se va termina vaccinarea; altfel se va face supraveghere virusologica;

(iii) recoltarea de material seminal de la toți vierii din centrele de colectare;

(iv) testarea serologica la întâmplare din incintele gospodariilor populației până când România va deveni stat membru al Uniunii Europene în condițiile în care un sat este echivalent cu o unitate epidemiologica/exploatatie.

j) în zona de supraveghere înainte de ridicarea restrictiilor se efectuează:

(i) examinari clinice în toate exploatatiile;

(îi) prelevarea probele de sânge pentru testarea serologica:

1. din toate exploatatiile în care nu sunt ținuți porci între doua și opt luni;

2. din exploatatiile considerate de medicul veterinar oricând considera veterinarul oficial ca pesta porcina clasica ar putea fi raspandita neobservat;

3. oricând considera veterinarul oficial ca prelevarea probelor este necesară;

4. din toate centrele de colectare a materialului seminal;

5. în alte exploatații respectând regulile descrise pentru zonele de protecție.

În condițiile practice prezente, se va face în mod randomizat.

Examinare clinica înseamnă inclusiv înregistrarea temperaturii corporale în principal în cazul următorilor porci sau grupe de porci:

(i) porci bolnavi sau anorexici;

(îi) animale recent refăcute după boala;

(iii) animale care au avut orice fel de contact cu o potențiala sursa de pesta porcina clasica;

(iv) animale care au fost deja testate serologic pentru pesta porcina clasica, în cazul în care rezultatul acestor teste nu permite excluderea pestei porcine clasice.

Scopul examinării - inclusiv a investigatiilor și testelor suplimentare dacă sunt necesare - excluderea oricărei suspiciuni de pesta porcina clasica!

4.4.7.1.2. Vaccinare

Vaccinarea preventivă a porcinelor din România a început în anul 1972. În anul 2003, vaccinarea preventivă porcilor crescuti în gospodăriile populației a fost interzisă.

Vaccinarea porcinelor din fermele comerciale continua cu utilizarea unui vaccin produs în România - tulpina C, vaccin viu. Vaccinarea profilactica este interzisă la toate porcinele domestice începând cu data de 1 ianuarie 2006.

În cazul în care vor aparea noi focare de pesta porcina clasica după data de 1 ianuarie 2006, se efectuează vaccinarea de necesitate cu un vaccin convențional dacă vor fi îndeplinite criteriile precizate în Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 67/2005 ce transpune Directiva Comisiei 2001/89/CE.

4.4.7.1.3. Eliminarea produselor

Pentru 2006, ca prim an al programului, sunt disponibile:

a) 5 unități tip protan cu o capacitate zilnica de ecarisare diferita de la 1.6 până la 4.0 tone zilnic.

b) eliminarea tuturor categoriilor de carcase sau a produselor provenite de la abator în cazul focarelor sau suspiciunilor de focar de pesta porcina clasica, este reglementată de Ordonanța Guvernului nr 47/2005 privind reglementări de neutralizare a deșeurilor de neutralizare, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 778 din 26 august 2005, metoda folosită va fi ingroparea.

4.4.7.2. Porci salbatici

4.4.7.2.1. Testare

Structura administrativă a zonelor de vânătoare este egala cu structura celor 42 de județe ale României. În țara exista 2,100 fonduri de vânătoare. Media zonelor de vânătoare ale fondurilor este de aproximativ 100 kmp. Fiecare dintre ele are un manager oficial.

În 2005, numărul estimat de porci salbatici din România este de 50,000, din care se recolteaza (vaneaza) aproximativ 14,000. Motivul pentru aceasta rata scăzută de reproducție a vânatului îl constituie pierderile mari de purcei de-a lungul anului.

În fiecare iarna (februarie) în zonele cu porci salbatici se distribuie oua inoculate cu vaccin contra pestei porcine clasice (vaccin viu, tulpina C) pentru vaccinarea orala.

Aceasta campanie va continua cel puțin și în 2006. Strategia următoare va depinde de rezultatele programului obligatoriu de monitorizare a porcilor salbatici impuscati sau gasiti morți. S-a decis să se preleveze probe de la fiecare porc salbatic impuscat sau găsit mort. Datorită vaccinarii mai sus menționate, investigatia include examinari atât serologice cat și virusologice.

Prelevarea de probe se face în conformitate cu Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 66/2005 ce transpune

Decizia Comisiei 2002/106/CE

, Capitolul V B.1.:

Vânătorii și gestionării fondurilor de vânătoare vor preleva următoarele probe pentru efectuarea investigațiile virusologice și serologice:

(i) în mod obligatoriu o parte din stern;

(îi) părți din splina și rinichi;

(iii) probe de sânge prelevate și din inima sau din interiorul pieptului.

Transportul probelor la laborator se efectuează astfel:

a) direct și cat mai repede posibil în containere închise ermetic;

b) probele trebuie să fie păstrate la temperaturi scăzute nu inghetate;

c) probele vor fi înregistrate;

d) Direcția Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor și a municipiului București comunică transportul probelor Laboratorului unde se efecteaza analizele;

În funcție de rezultatele examinarilor obligatorii din perioada sezonului de vânătoare 2005-2006, se va decide cum se va continua în anii următori, aplicându-se prevederile Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 66/2005 ce transpune

Decizia Comisiei 2002/106/CE

.

4.4.7.2.2. Vaccinare

Pentru anul 2006, ca prim an al programului, este planificata continuarea vaccinarii de necesitate a mistretilor pe cale orala.

După evaluarea rezultatelor testarii în primavara anului 2006, trebuie să se ia o decizie cu privire la viitoarea strategie de vaccinare a porcilor salbatici.

4.4.7.3. Capacități de diagnosticare

În 15 din cele 42 de județe ale României exista laboratoare regionale care pot efectua testul de Imunofluorescenta (IF) și Elisa pentru diagnosticarea pestei porcine clasice. Toate laboratoarele regionale participa în mod regulat la teste interlaboratoare organizate de Laboratorul Național de Referința pentru pesta porcina clasica din București.

Pentru clarificarea rezultatului unor examene de laborator efectuate în unele laboratoare regionale probele se trimit la Laboratorul Național de Referința.

4.4.8. Măsuri și termeni legislativi privind compensarea proprietarilor animalelor sacrificate și ucise

În prezent, compensarea se plătește integral de la bugetul de stat potrivit prevederilor

Hotărârii Guvernului nr. 1415/2004

privind acordarea de despăgubiri pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile la animale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 10 septembrie 2004. Acest sistem va fi revizuit în viitor pentru dezvoltarea unui sistem de compensare adecvată și rapida a fermierilor după un focar de pesta porcina clasica.

5. Descriere generală a costurilor și beneficiilor:

Costurile programului

Pentru ca prezentul program să fie funcțional, alături de măsurile legislative necesare, resursele financiare suficiente sunt indispensabile între altele pentru:

1. a oferi sprijinul necesar, la solicitarea serviciilor veterinare, pentru măsurile de ucidere, abatorizare, transport al animalelor din focare, din zonele de protecție și supraveghere;

2. a oferi sprijinul necesar, la solicitarea serviciilor veterinare, pentru închiderea temporară sau permanenta a exploatațiilor de animale, a unităților de abatorizare, a unităților de procesare a produselor de origine animala, a targurilor de animale, a piețelor de carne și a altor obiective, în conformitate cu măsurile stipulate în programele de combatere;

3. controlul mijloacelor de transport pentru animale vii pe drumurile publice, pentru a depista transporturile ilegale;

4. înființarea unui sistem eficient pentru colectarea, transportul și neutralizarea animalelor moarte și a deșeurilor animale;

5. a oferi un sistem de compensare în conformitate cu necesitatea solicitată de a compensa animalele moarte sau care sunt ucise din ratiuni de eradicare a bolii.

Coordonarea eforturilor depuse de autorități se va referi în special la sprijinul acestora pentru înființarea exploatațiilor comerciale de porcine, capabile să aplice măsurile specifice de biosecuritate, precum și realizarea:

1. unui sistem funcțional de înregistrare a exploatațiilor precum și de identificare și înregistrare a porcinelor;

2. încrederii proprietarilor de porcine ca vor fi compensați în mod corect și într-o perioadă adecvată de timp;

3. unui sistem de ecarisare funcțional.

Beneficiile programului

1. Programele de supraveghere aplicabile abatoarelor și exploatațiilor de porcine vor ajuta la prevenirea răspândirii virusului prin circulația porcilor vii și a produselor provenite de la porcine.

2. Programele de supraveghere pentru determinarea extinderii pestei porcine clasice la populația de porci salbatici vor ajuta la obținerea de date epidemiologice care să fie utilizate în programele de posibila vaccinare orala și de aplicare a măsurilor pentru prevenirea transmiterii virusului de la porcii mistreti la porcii crescuti în exploatații.

3. Eradicarea pestei porcine clasice la porcii crescuti în exploatații și la populația de porci salbatici reduce costurile producției de carne de porc și oferă oportunitati de acces la comerțul internațional cu porci vii și carne de porc.

6. Scopuri

Aspectele epidemiologice ale pestei porcine clasice sunt luate în considerare pentru definirea scopurilor pentru care se face testarea efectivelor și a animalelor. Din punct de vedere epidemiologie, în România sunt două categorii de porci:

A) Porcii domestici din fermele comerciale și din gospodăriile populației;

B) Porci salbatici, porcii semi-salbatici și porcii mistreti.

6.1. Scopuri legate de testarea porcilor

6.1.1. Testarea porcilor din fermele comerciale

Vaccinarea contra pestei porcine clasice s-a aplicat în câteva ferme comerciale. De aceea, examinarile serologice pot avea o valoare limitată în primul an al programului. În fermele în care s-a folosit vaccinarea, monitorizarea se bazează pe examinarile clinice și virusologice. Animalele care prezintă semne clinice sunt preferate pentru examinarile virusologice. Sunt respectate următoarele:

a) Efectuarea examinării clinice oficiale a tuturor fermelor înregistrate de doua ori pe an la un interval de șase luni. Examinarea clinica include detectarea febrei. Numărul minim de porci ce vor fi examinati permite detectarea febrei dacă aceasta are loc la o prevalenta de 10% cu o confidenta de 95%;

b) Se preleveaza sânge EDTA pentru examinarile virusologice de la cel puțin 5 animale care prezintă febra. RT-PCR și izolarea virusului vor fi folosite ca test de sustinere (siguranța). Pentru RT-PCR se pot aduna până la zece probe dintr-o ferma;

c) Dacă sunt detectati porci morți sau muribunzi, trebuie să se facă examinari post-mortem combinate cu testări virusologice, de preferinta pe cel puțin trei dintre aceștia și în special pe porcii care au murit recent și care au prezentat semne de imbolnavire înainte de deces. Testul folosit va fi testul de detectare a antigenului în probe de stern. Izolarea virusului și RT-PCR vor fi folosite pentru rezerva.

d) Testul de detectare a antigenului în probe de stern se va face la nivel regional, izolarea virusului și RT-PCR se vor face la Laboratorul Național de Referința pentru pesta porcina clasica. Dacă se va detecta virusul pesta porcina clasica, Laboratorul Național de Referința pentru pesta porcina clasica va genotipiza izolatul.

e) Se va facă investigarea serologica a porcilor nevaccinati mai mari de 6 luni. Dacă se considera necesar, prelevarea de probe se va face în momentul abatorizarii. Numărul minim de porci care vor fi examinati permite detectarea a 10% seroprevalenta cu o confidenta de 95%. Testele serologice sunt efectuate la nivel regional cu ELISA comercial pentru detectarea anticorpilor. Testul de neutralizare se folosește ca test de rezerva.

6.1.2. Testarea porcilor din gospodăriile populației

În scopul de a testa porcii din gospodăriile populației, un sat va fi considerat o unitate epidemiologica. Testele se bazează pe examinari serologice și virusologice la întâmplare. Totuși, animalele cu semne clinice, febrile sunt folosite preferențial pentru examinarile virusologice. Dacă este nevoie, prelevarea de probe se va face în momentul abatorizarii. Sunt respectate următoarele:

a) Examinarea clinica a tuturor gospodariilor individuale de doua ori pe an la un interval de șase luni.

b) În satele cu mai puțin de 500 de porci, se preleveaza 29 probe de sânge pe an pentru examinarile serologice.

c) În satele cu 500 sau cu mai mult de 500 de porci, se preleveaza 59 probe de sânge pe an pentru examinarile serologice.

d) Testele serologice se efectuează la nivel regional cu ELISA comercial pentru detectarea anticorpilor. Testul de neutralizare se folosește ca test de rezerva.

e) Se preleveaza sânge EDTA de la animalele cu febra pentru examinarile virusologice. RT-PCR și izolarea virusului vor fi folosite ca teste de sustinere.

f) Dacă sunt detectati porci morți sau muribunzi, trebuie să se facă examinari post-mortem combinate cu testări virusologice, de preferinta pe cel puțin trei dintre aceștia și în special pe porcii care au murit recent și care au prezentat semne de imbolnavire înainte de deces. Testul folosit va fi testul de detectare a antigenului în probe de stern. Izolarea virusului și RT-PCR vor fi folosite pentru rezerva.

g) Testul de detectare a antigenului în probe de stern se va face la nivel regional, izolarea virusului și RT-PCR se vor face la Laboratorul Național de Referința pentru pesta porcina clasica. Dacă se va detecta virusul pesta porcina clasica, Laboratorul Național de Referința pentru pesta porcina clasica va genotipiza izolatul.

6.2. Scopuri legate de testarea porcilor salbatici

Întrucât nu se cunoaște situația epidemiologica a pestei porcine clasice la porcii salbatici în România, scopul acestui prim an va fi evaluarea situației epidemiologice pentru a se obține o baza de date solida, esențială pentru gestionarea infectiei. Pentru atingerea acestui tel, inițial în timpul sezonului de vânătoare 2005-2006 se vor colecta probe de la toți porcii salbatici vanati și porcii salbatici gasiti morți; toate probele vor fi supuse examinarilor serologice și virusologice.

Ulterior vor fi respectate următoarele:

În cadrul zonei definite de prelevare a probelor, numărul minim de porci salbatici de la care se vor preleva probe pentru examinarile serologice și virusologice, permite detectarea unei prevalente de 5% cu o confidenta de 95%. În acest scop se vor preleva probe de la cel puțin 59 de animale din fiecare zona identificata. Într-un județ sunt definite mai multe zone de prelevare de probe în funcție de suprafața județului și de condițiile locale.

Dimensiunea probei este stabilită în funcție de numărul estimat de animale vii și nu în funcție de animalele impuscate.

Zona geografică ce face obiectul prelevarii de probe de la porcii salbatici tine cont de prezenta continua a porcilor salbatici și de existenta barierelor naturale sau artificiale eficiente pentru a preveni deplasarea masiva și continua a animalelor. Dacă nu apar aceste circumstanțe, sau în cazul zonelor cu suprafețe mari, se identifica zone de prelevare a probelor de până la 200 kmp, în care de obicei poate trai o populație de până la 1.000 porci salbatici.

În zonele în care presiunea de vânătoare este mai mare și este realizată cu regularitate, sau este efectuată vânătoarea selectiva ca măsura de control, aproximativ 50% din animalele de la care se preleveaza probe aparțin clasei de vârsta între 3 luni și 1 an, 35% clasei de vârsta între 1 și 2 ani și 15 % clasei de vârsta de peste 2 ani.

În zonele în care presiunea de vânătoare este foarte scăzută sau absenta, se preleveaza probe de la cel puțin 32 de animale pentru fiecare dintre cele trei clase de vârsta;

Prelevarea de probe este efectuată într-o perioadă scurta de timp, de preferat nu mai mare de 2 luni.

Vârsta animalelor utilizate pentru prelevare de probe este stabilită (identificata) în funcție de eruptia dintilor.

Testele virusologice sunt efectuate pentru toate categoriile de vârsta. Totuși cea mai mare importanța este acordată animalelor ținere (sub 1 an), tuturor porcilor mistreti bolnavi și animalelor găsite moarte. În cazul în care se suspicioneaza pesta porcina clasica, toți porcii mistreti vanati pe o raza de la 3 la 5 kilometri sunt examinati virusologie timp de cel puțin o luna.

Testele serologice sunt făcute la nivel regional cu ELISA comercial pentru detectarea anticorpilor. Testul de neutralizare se folosește ca test de sustinere.

Testul de detectare a antigenului în probe de stern se va folosi pentru detectarea virusului. Izolarea virusului și RT-PCR se vor folosi pentru rezerva. Testul de detectare a antigenului se va face la nivel regional, izolarea virusului și RT-PCR se vor efectua la Laboratorul Național de Referința pentru pesta porcina clasica. Dacă se va detecta virusul pesta porcina clasica, Laboratorul Național de Referința pentru pesta porcina clasica va genotipiza izolatul.

Toate probele trimise la laborator sunt însoțite de un chestionar în care se indica cel puțin vârsta animalului, locul în care a fost vanat și sexul animalului conform modelului din anexa nr. 1b.