Manualul Primarului din 5 decembrie 2005

---------

ANEXA Nr.1

M A N U A L U L P R E F E C T U L U I

pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații

PARTEA I- PREVEDERI LEGISLATNE

CAPITOLUL

I -

DISPOZIT ,

II GENERALE

1.

GENERALITĂȚI

Riscul producerii inundațiilor datorită ploilor abundente și topirii bruște a zăpezii

se datorează, pe de o parte, caracteristicilor cursurilor de apă din România, amplasării unor importante obiective în zone inundabile, iar pe de altă parte insuficienței lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor. Astfel de riscuri există îndeosebi în bazinele hidrografice ale: Bârladului, Siretului, Sucevei, Moldovei, Bistriței, Trotușului, Putnei și Milcovului, Râmnicului, Buzăului,

Ialomiței, Argeșului și Dâmboviței, Teleormanului și râului Vedea, Oltului, Jiului, Cemei, Nerei, Carașului, Timișului, Begăi, Mureșului, Crișurilor, Barcăului, Someșurilor, Tisei și Vișeului, Arieșului, Tâmavelor.

Riscul producerii unor inundații bruște și unor dezastre de proporții,

poate conduce la posibile avarii ori distrugeri ale construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor provocând pierderi de vieți omenești și mari pagube materiale.

Tipuri de risc generatoare de situații de urgență:

a)

inundații,

prin revărsările naturale ale cursurilor de apă, datorate creșterii debitelor sau blocajelor produse de ghețuri, plutitori, aluviuni și avalanșe de zăpadă și prin scurgeri de pe versanți;

b)

inundații provocate de

accidente sau avarii la construcțiile hidrotehnice;

c)

fenomene meteorologice periculoase:

ploi torențiale, ninsori abundente, furtuni și viscole, depuneri de gheață, chiciură, polei, înghețuri timpurii sau târzii, grindină și secetă (hidrologică).

Smit expuse direct sau indirect acestor tipuri de risc:

a)

populația, precum și bunurile sale mobile și imobile;

b)

obiectivele sociale;

c)

capacitățile productive (societăți comerciale, platforme industriale, centrale electrice, ferme agrozootehnice, amenajări piscicole, porturi și altele);

d)

barajele și alte lucrări hidrotehnice care reprezintă surse de risc în aval, în cazul producerii de accidente;

e)

căile de comunicații rutiere, feroviare și navale, rețelele de alimentare cu energie electrică, gaze, sursele și sistemele de alimentare cu apă și canalizare, stațiile de tratare și de epurare, rețelele de telecomunicații și altele;

f)

mediul natural (ecosisteme acvatice, păduri, terenuri agricole, intravilanul localităților și altele).

Gestionarea

situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale este o

activitate de interes național

având în vedere frecvența de producere și dimensiunea efectelor acestor tipuri de risc.

2.

PREVEDERI CADRU ȘI ATRIBUȚII

Managementul situațiilor de urgență se realizează prin:

a)

măsuri de

prevenire și de pregătire

pentru intervenții;

b)

măsuri operative urgente de intervenție

după declanșarea fenomenelor periculoase cu urmări grave;

c)

măsuri de intervenție ulterioară pentru

recuperare și reabilitare.

Prin

gestionarea

situațiilor

de

urgență

generate

de

inundații,

se

înțelege

identificarea

și monitorizarea, înștiințarea

factorilor

interesați,

avertizarea

populației,

evaluarea,

limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc.

Ministerul Administrației și Internelor

coordonează gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, la nivel central, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar la nivel teritorial, prin inspectoratele pentru situații de urgență județene, constituite conform legii.

Măsurile de limitare, înlăturare sau contracarare a efectelor tipurilor de risc constituie o

obligație pentru organele administrației publice centrale și locale cu atribuții în acest domeniu

și pentru toate persoanele juridice și fizice, cu excepția persoanelor cu handicap, a bătrânilor, copiilor și a altor categorii defavorizate.

Acțiunile operative de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase ș1 accidentelor la construcții hidrotehnice se organizează de

Comitetele Județene,

respectiv a municipiului București, pentru situații de urgență,

care funcționează pe lângă prefecturi, și de comitetele comunale, orășenești și municipale pentru situații de urgență, conduse de primari.

Comitetele județene, respectiv a municipiului București, pentru situații de urgență sunt constituite prin ordin al prefectului și își desfășoară activitatea pe baza planurilor anuale elaborate de secretariatele tehnice permanente.

Evaluarea situațiilor de urgență produse în județ, stabilirea măsurilor și acțiunilor specifice pentru gestionarea acestora și urmărirea îndeplinirii lor revine Comitetului județean pentru situații de urgență.

Centrul operațional din cadrul Inspectoratului județean pentru situații de urgență organizează și asigură secretariatul tehnic permanent al comitetului județean pentru situații de urgență.

Elaborarea strategiei

și concepției de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase,

accidentelor la construcții hidrotehnice și de prevenire și combatere

a poluărilor accidentale, revine

Comitetului Ministerial

pentru situații de urgență din Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor,

care se subordonează Comitetului Național pentru Situații de Urgență.

Monitorizarea

situațiilor

de

urgență,

evaluarea

informațiilor,

înștiințarea,

avertizarea, prea/armarea, alertarea la nivel național, precum și coordonarea aplicării unitare a măsurilor de prevenire și gestionare

a situațiilor de urgență sunt asigurate de

Centrul Operativ pentru situații de urgență, organ tehnic cu activitate permanentă, constituit în cadrul Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor.

Aplicarea

strategiei

și coordonarea

tehnică

de specialitate,

la nivel național,

al

bazinelor hidrografice

și

județelor,

a

acțiunilor

preventive

și

operative

pentru

apărarea

împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice este asigurată de către Administrația Națională ăApele Române" și unitățile sale teritoriale.

Asigurarea continuității activităților de prevenire și coordonare tehnică de specialitate se asigură pnn:

-

Centre operative

pentru situații de urgență

cu activitate permanentă

constituite la nivelul Administrației Naționale "Apele Române", Direcțiilor de Ape și Sistemelor de Gospodărire a Apelor,

sub conducerea directă a directorului general și respectiv a directorilor.

-

Grupuri de suport tehnic

pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice, care se constituie

în cadrul fiecărui Comitet județean,

din specialiștii cooptați cu responsabilități în acest domeniu, fiind

conduse de directorii Sistemelor de Gospodărire a Apelor.

Grupul de suport tehnic din cadrul Comitetului județean este numit prin Ordinul prefectului de constituire al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență și este alcătuit din reprezentanți ai Sistemului de Gospodărire a Apelor, Agenției de Protecție a Mediului, Comisariatului județean al Gărzii Naționale de Mediu, unităților teritoriale ale Administrației Naționale a Îmbunătățirilor Funciare, ale S.C. HIDROELECTRICA S.A., Regiei Naționale a Pădurilor, Administrației Fluviale a Dunării de Jos, altor deținători de construcții hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, Centrelor

meteorologice

regionale

sau

Serviciilor

regionale

de

prognoză

a

vremii,

Stațiilor meteorologice

județene

(după

caz),

cooptați

în

cadrul

Comitetului

județean

în

calitate

de consultanți.

Deținătorii,

cu orice titlu,

de baraje și de alte construcții hidrotehnice

a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populația și bunurile sale materiale, obiectivele sociale și capacitățile productive sau poate aduce prejudicii mediului ambiant,

sunt obligați să le întrețină, să le repare și să le exploateze corespunzător, să doteze aceste lucrări cu aparatură de măsură și control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populației în caz de pericol și să organizeze activitatea de supraveghere, intervenție și reabilitare

conform regulamentelor aprobate prin autorizațiile de gospodărire a apelor, a planurilor de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și accidentelor la construcții hidrotehnice, planurilor de avertizare-alarmare a localităților și a obiectivelor din aval de baraje, în caz de accidente la acestea și a planurilor de prevenire și combatere a poluărilor accidentale.

Coordonarea, îndrumarea și urmărirea activității de supraveghere a barajelor, a lacurilor de acumulare și a altor lucrări hidrotehnice, în vederea exploatării în siguranță a acestora, se realizează de către

Comisia Națională pentru Siguranța Barajelor și Lucrărilor Hidrotehnice,

constituită din reprezentanți ai ministerelor, ai operatorilor economici interesați și ai instituțiilor publice interesate și care funcționează pe lângă Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor.

Evacuarea dintr-un lac de acumulare a unor volume de apă diferite de cele înscrise în regulamentul de exploatare, precum și efectuarea la mecanismele barajului a unor manevre neprevăzute în acesta se pot face numai cu aprobarea sau din dispoziția Administrației Naționale ăApele Române".

Persoanele fizice sau juridice, care au în proprietate sau în folosință obiective în zone ce pot fi afectate de acțiunile distructive ale apelor, de fenomenele meteorologice periculoase sau de accidentele la construcțiile hidrotehnice, au obligația să asigure întreținerea și exploatarea corespunzătoare a lucrărilor de apărare existente.

În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor sau a unor construcții hidrotehnice datorită viiturilor, deținătorii cu orice titlu ai unor astfel de lucrări au obligația să le refacă sau să le repare în cel mai scurt timp posibil, fondurile necesare execuției putând fi asigurate din surse proprii, de la bugetul local, bugetul de stat sau din alte surse.

În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor sau a unor construcții hidrotehnice ca urmare a acțiunii persoanelor fizice sau juridice, acestea au obligația să le refacă în cel mai scurt timp, din surse proprii.

În scopul asigurării stabilității și integrității digurilor, barajelor și a altor lucrări de apărare împotriva acțiunilor distructive ale apelor, se interzic:

a)

extragerea pământului sau a altor materiale din diguri, baraje sau din alte lucrări de apărare, ca și din zonele de protecție a acestora;

b)

plantarea arborilor de orice fel pe diguri, baraje și pe alte lucrări de apărare;

c)

pășunarea pe diguri sau baraje, pe maluri sau în albii minore, în zonele în care sunt executate lucrări hidrotehnice și în zonele de protecție a acestora;

d)

realizarea de balastiere sau lucrări de excavare în albie, în zona captărilor de apă din râu, a captărilor cu infiltrare prin mal, a subtraversărilor de conducte sau alte lucrări de artă.

Cu acordul Administrației Naționale ăApele Române" sunt permise:

a)

depozitarea de materiale și executarea de construcții pe diguri, baraje și în zona altor lucrări de apărare;

b)

circulația cu vehicule sau trecerea animalelor pe diguri sau baraje prin locuri special amenajate pentru astfel de acțiuni;

c)

traversarea sau străpungerea digurilor, barajelor sau a altor lucrări de apărare cu conducte, linii sau cabluri electrice sau de telecomunicații, cu alte construcții sau instalații care pot slăbi rezistența lucrărilor sau pot împiedica acțiunile de apărare.

Declararea unui areal ca zona de risc natural se face prin hotărâre a Consiliului Județean în aza hărților de risc natural avizate.

In zonele de risc natural, delimitate geografic și declarate astfel conform legii,

se instituie măsuri specifice

privind prevenirea și atenuarea riscurilor, realizarea construcțiilor și utilizarea terenurilor, care se cuprind în planurile de urbanism și amenajare a teritoriului, constituind totodată și baza întocmirii planurilor de protecție și intervenție împotriva dezastrelor.

Administrația Națională "Apele Române",

în vederea îndeplinirii obiectului său de activitate, are, printre altele, și următoarele

atribuții:

-

exploatarea, întreținerea și dezvoltarea infrastructurii Sistemului Național de Gospodărire a Apelor, aflat în administrarea sa;

-

monitorizarea

hidrologică,

hidrogeologică și de calitate a resurselor

de apă, precum și

elaborarea diagnozelor și prognozelor;

-

avertizarea și realizarea măsurilor de prevenire, combatere și înlăturare a efectelor inundațiilor, prin lucrările proprii de gospodărire a apelor;

-

avertizarea și participarea la aplicarea măsurilor pentru prevenirea, combaterea și înlăturarea efectelor inundațiilor și a poluărilor accidentale;

-

avizarea, autorizarea și controlul folosințelor de apă, al lucrărilor construite pe ape sau în legătură cu apele, indiferent de deținător, în condițiile legii;

-

asigurarea activității de inspecție și aplicarea de sancțiuni conform prevederilor legale în domeniu.

-

repararea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, care se află în administrarea Administrației Naționale ăApele Române", cu rol de apărare împotriva inundațiilor și activitățile operative de apărare împotriva inundațiilor;

-

refacerea și repunerea în funcțiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, care se află în administrarea Administrației Naționale ăApele Române", afectate de calamități naturale sau de alte evenimente deosebite.

Activități

specifice

care

se îndeplinesc

în

cadrul

funcțiilor

de sprijin

la inundații

și responsabilități:

1.

Monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor negative ale acestora

-

monitorizarea

fenomenelor hidrologice pe cursurile de apă

și a calității apelor acestora: Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor si Administrația Națională «Apele Române»;

-

monitorizarea principalelor

lucrări hidrotehnice:

administratorul acestora, Ministerul Mediului și Gospodăririi

Apelor,

Ministerul

Economiei

și

Comerțului,

Administrația

Națională

a Îmbunătățirilor Funciare;

-

monitorizarea

fenomenelor meteorologice periculoase:

Ministerul Mediului ș1 Gospodăririi Apelor, Administrația Națională de Meteorologie.

2.

Informarea, înștiințarea și avertizarea

a)

Informarea

și

educarea

preventivă

a

populației:

Ministerul

Administrației

ș1 Internelor/autoritățile administrației publice locale, Ministerul Educației și Cercetării prin instituțiile de învățământ, Ministerul Sănătății, mass-media

b)

Înștiițarea autorităților Administrației Publice:

asupra

stărilor potențial generatoare

de situații de urgență: autoritățile administrației publice centrale de specialitate cu responsabilități de monitorizare a pericolelor și riscurilor

specifice- Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență;

asupra

producerii situațiilor de urgență:

administratorii obiectivelor sursă de risc, sau, după caz, administratorii proprietăților afectate

c)

Avertizarea populației

-

prin

sisteme și mijloace tehnice de avertizare și alarmare publică:

Ministerul Administrației și Internelor / Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Centrele operaționale ale Inspectoratelor județene pentru situații de urgență, Comitetele locale pentru situații de urgență;

-

prin mass-media.

3.

Planificarea și pregătirea resurselor și serviciilor

-

pentru

intervenție operativă:

Ministerul Administrației și Internelor/ Inspectoratul General pentru Situații de Urgență;

-

pentru punere la dispoziție, conform legii, a unor resurse materiale și umane: Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale;

-

asigurarea finanțării măsurilor de protecție a infrastructurilor critice: Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul de resort și patronatele

4.

Comunicații și informatica

5.

Căutarea, descarcerarea și salvarea persoanelor

6.

Evacuarea persoanelor, populației sau bunurilor periclitate

-

asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare: Ministerul Administrației și Internelor/ Autoritatea administrației publice locale

-

asigurarea primirii și cazării persoanelor evacuate: Ministerul Administrației și Internelor/ fiecare unitate administrativ-teritorială locală

-

instalarea taberelor de evacuați: Ministerul Administrației și Internelor / Inspectoratul General pentru Situații de Urgență;

-

recepția și depozitarea bunurilor evacuate: fiecare unitate, pentru bunurile proprii

-

evacuarea animalelor: Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale ș1 autoritățile administrației publice locale

-

evacuarea valorilor culturale importante și a bunurilor de patrimoniu: MCC ș1 autoritățile administrației publice locale

7.

Acordarea asistenței medicale de urgență

8.

Prevenirea îmbolnăvirilor în masă

9.

Neutralizarea efectelor materialelor periculoase

1O. Asigurarea

transportului

forțelor

și

mijloacelor

de intervenție,

persoanelor evacuate și altor resurse

-

asigurarea transportului urban necesar pentru realizarea evacuării: Ministerul Administrației și Internelor/ și autoritățile administrației publice locale

-

transportul forțelor și mijloacelor pentru intervenție operativă la lucrările de gospodărire a apelor: Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor - Administrația Națională "Apele Române", Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale-Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare

11.

Efectuarea lucrărilor publice și inginerești de reabilitare la construcțiile, instalațiile și amenajările afectate-deținătorii de lucrări

12.

Asigurarea apei și hranei pentru persoanele și animalele afectate sau evacuate

-

asigurarea apei și hranei pentru persoane: - în primele 72 de ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă: Ministerul Administrației și Internelor/ autoritățile administrației publice locale

13.

Asigurarea cazării și adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate

Ministerul Administrației și Internelor/ autoritățile administrației publice locale și alții

14.

Asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire și alte utilități

15.

Efectuarea depoluării și decontaminării

-

supravegherea gradului de contaminare în mediul urban și rural, evaluarea efectelor și realizarea decontaminării: Ministerul Administrației și Internelor/ administrația publică locală

16.

Menținerea și restabilirea ordiniii publice

17.

Logistica intervențiilor

-

asigurarea bazei materiale

pentru realizarea funcțiilor de sprijin: fiecare organ al administrației publice centrale de specialitate pe domeniul lui de activitate, precum și pentru obiectivele din coordonare/ subordine sau de sub autoritatea acestuia

18.

Reabilitarea zonei afectate

19.

Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri și asistență socială ș1 religioasă

-

acordarea de ajutoare și despăgubiri financiare pentru populație, operatori economici, instituții și unități administrativ teritoriale afectate: Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, Ministerul Administrației și Internelor / autoritățile administrației publice locale și Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Activitatea de protecție civilă din România este coordonată de primul-ministru, care conduce această activitate prin ministrul administrației și internelor, în calitate de președinte al Comitetului Național pentru Situații de Urgență.

La nivelul instituțiilor publice centrale și locale, activitatea de protecție civilă este condusă de către președinții comitetelor pentru situații de urgență, constituite potrivit legii, iar la nivelul operatorilor economici, de către conducătorii acestora.

La toate nivelurile de competență, în structurile cu activitate permanentă sau temporară din Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență se constituie structuri specializate în domeniul protecției civile.

La nivelul municipiilor, al orașelor, al comunelor, al instituțiilor publice și al operatorilor economici cuprinși în clasificarea din punct de vedere al protecției civile, se încadrează personal de specialitate cu atribuții în domeniul protecției civile.

Autoritățile administrației publice centrale și locale asigură stabilirea și integrarea măsurilor de protecție civilă în planurile și programele de dezvoltare economico-socială ce se elaborează la nivel național, județean și local și urmăresc realizarea acestora.

Măsurile și acțiunile de prevenire din planurile de protecție civilă se planifică și se execută prioritar de către toate autoritățile administrației publice centrale și locale, potrivit competențelor acestora.

Autoritățile administrației publice

centrale și locale

poartă întreaga răspundere

pentru asigurarea condițiilor de supraviețuire a populației afectate de urmările situațiilor de urgență.

Asigurarea condițiilor se realizează prin serviciile de urgență, serviciile publice de gospodărie comunală, instituții și operatori economici, inclusiv prin utilizarea, în condițiile legii, a bunurilor din rezervele de stat și a serviciilor și bunurilor puse la dispoziție de organizații neguvernamentale române sau de comunitățile locale și populația din zonele neafectate, de state și organizații străine ori cu caracter internațional.

Prefectul

este reprezentantul Guvernului pe plan local și conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale.

Conform Legii nr.481/2004 privind protecția civilă prefectul are următoarele atribuții principale:

•

Aprobă planurile operative și de pregătire pe linia protecției civile și planificarea exercițiilor și a altor activități desfășurate la nivelul unității administrativ-teritoriale;

•

Urmărește îndeplinirea măsurilor de protecție civilă la nivelul unității administrativ­ teritoriale;

•

Dispune, potrivit legii, instituirea stării de alertă, activarea sau folosirea, după caz, a formațiunilor de intervenție;

•

Aprobă schema cu riscurile teritoriale întocmite de Inspectoratul pentru Situații de Urgență;

•

Asigură condiții pentru buna desfășurare și integrarea activității forțelor de intervenție din alte județe sau al chipelor internaționale, după caz, sosite în unitatea administrativ-teritorială în scopul limitării și înlăturării efectelor dezastrelor;

•

Prezintă Consiliului județean sau Consiliului general al Municipiului București, după caz, propuneri de completare a sistemului de înștiințare și alarmare a populației, a fondului de adăpostire, a bazei materiale și alte măsuri de protecție a populației, a bunurilor materiale, a valorilor culturale și a mediului;

•

Exercită controlul aplicării măsurilor în situație de protecție civilă.

Prefecții și primarii

au următoarele

atribuții specifice

pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale:

a)

asigură condițiile de funcționare a permanenței la primării, oficii poștale și posturi de poliție;

b)

asigură mijloacele necesare înștiințării și alarmării populației din zonele de risc

ce

pot fi afectate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale;

c)

coordonează pregătirea populației pentru realizarea acțiunilor de protecție și intervenție în caz de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale;

d)

asigură întocmirea planurilor de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale;

e)

asigură organizarea acțiunilor de limitare și de înlăturare a efectelor inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și poluărilor accidentale, pentru salvarea oamenilor, animalelor

și bunurilor materiale,

acordarea primului

ajutor,

evacuarea

și transportul victimelor, cazarea sinistraților, aprovizionarea cu apă și alimente, asistența sanitară a persoanelor afectate, retragerea din consum a produselor contaminate;

j) stabilesc, împreună cu operatorii economici și unitățile de profil, acțiuni și măsuri operative pentru identificarea și înhumarea persoanelor decedate, repunerea în stare de funcționare a serviciilor și utilităților de gospodărie comunală, transport, telecomunicații și alimentare cu apă, energie electrică și gaze naturale;

g)

centralizează datele privind urmările inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și poluărilor accidentale și întocmesc rapoarte operative și de sinteză potrivit modelelor din anexe pe care le transmit, după caz, Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Comitetului ministerial al MMGA, Inspectoratului Județean pentru situații de urgență;

h)

asigură fondurile necesare pentru constituirea și completarea stocurilor de materiale și mijloace de apărare, pentru acțiuni operative de apărare împotriva inundațiilor și fenomenelor meteorologice periculoase, întreținerea și repararea construcțiilor hidrotehnice proprii și întreținerea albiilor cursurilor de apă în zona localităților;

i)

asigură realizarea și întreținerea corespunzătoare a șanțurilor și rigolelor de scurgere a apelor pluviale, îndepărtarea materialului lemnos și a deșeurilor din albia majoră a cursurilor de apă, din secțiunile de scurgere a podurilor și podețelor;

j)

urmărește întocmirea hărților de risc la inundații a localităților atât din revărsări de cursuri de apă cât și din scurgeri de pe versanți și introducerea lor în Planurile de Urbanism General și respectarea regimului de construcții în zonele inundabile, conform prevederilor Legii nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național -Secțiunea V-Zone de risc natural.

CAPITOLUL

II PREDEZASTRU

ACTIVITĂȚI

DESFĂȘURATE

ÎN

PERIOADA

1.

PREGĂTIRE

-

PREVENIRE

Măsurile de intervenție operativă se realizează în mod unitar, pe baza planurilor de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor

meteorologice

periculoase,

accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale, ce se elaborează pe județe, localități

și de către utilizatorii de apă potențial poluatori, precum și la obiectivele care pot fi afectate de astfel de fenomene sau accidente si la nivel bazinal.

Elaborarea planurilor de apărare se va face cu luarea în considerare a planurilor de amenajare a teritoriului și a restricționării regimului de construcții în zonele inundabile.

Se elaborează:

-

plan

de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor

și poluărilor accidentale

al comitetelor municipale, orășenești și comunale

pentru situații de urgență prin grija primarilor;

-

plan

județean

de apărare

împotriva

inundațiilor,

fenomenelor

meteorologice

periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale, al comitetului județean pentru situații de urgență prin grija prefecților;

-

plan bazinal

de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale, întocmit de către Direcțiile de Ape ale Administrației Naționale ăApele Române".

Conținutul cadru al Planului județean de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice al Comitetelor județene pentru situații de urgență este prezentat în anexă.

Totodată, fiecare instituție sau agent economic trebuie să aibă un plan propriu de apărare în situații de urgență generate de inundații, pentru personalul și partimoniul individual.

Deținătorii de baraje a căror avariere poate conduce la pierderi de vieți omenești și mari pagube materiale întocmesc

Planuri de avertizare-alarmare a obiectivelor și localităților situate în aval.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență organizează periodic instruiri ale prefecților, subprefecților, președinților Consiliilor județene și primarilor pe probleme de management al situațiilor de urgență.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Inspectoratele județene pentru situații de urgență organizează, periodic,

exerciții și aplicații de protecție civilă și de intervenții la dezastre

.

În scopul

verificării

sistemului de înștiințare și alarmare din localități, instituții publice și operatori economici, periodic, se execută

exerciții de alarmare publică.

Prevenirea populației și protecția acestora și a bunurilor materiale se asigură printr-un ansamblu de

măsuri,

constând din:

înștiințare și alarmare, evacuare, adăpostire, protecție și

alte măsuri tehnice și organizatorice specifice.

Mijloacele de alarmare specifice se instalează în locurile stabilite de inspectoratele pentru situații de urgență județene.

Evacuarea

se execută pe baza

planurilor

întocmite în acest scop.

Organizarea,

pregătirea și asigurarea fortelor, mijloacelor și a materialelor de interventie

Comitetele locale, operatorii economici care au obiective ce pot fi afectate de inundații și fenomene meteorologice periculoase, deținătorii de lucrări hidrotehnice, precum și utilizatorii de apă potențiali poluatori au obligația de a organiza și asigura apărarea acestor obiective cu forțe și mijloace proprii, prevăzute din timp în planurile de apărare, adaptate la condițiile concrete care pot apărea.

Toți factorii au obligația să constituie formații de intervenție nominalizate, înzestrate cu mijloace și materiale de intervenție potrivit Normativului-cadru de dotare cu mijloace și materiale de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și combaterea poluărilor accidentale.

Formațiile de intervenție locale vor fi

instruite

de către specialiști din cadrul comitetelor județene pentru situații de urgență, pe categorii de risc, pentru cunoașterea exactă a atribuțiilor ce le revin în diferite situații de urgență.

Comitetele județene pentru situații de urgență au obligația să constituie formații dotate cu mijloace de intervenție pentru sprijinirea Comitetelor locale, în cazul în care este depășită capacitatea de intervenție a acestora, potrivit legii.

Comitetele județene, respectiv al municipiului București pentru situații de urgență, împreună cu Comitetul ministerial din Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor vor organiza

anual simulări

de fenomene hidrometeorologice periculoase, de avarii la construcții hidrotehnice și de poluări accidentale, pentru verificarea modului de funcționare a fluxului informațional pentru aceste tipuri de riscuri, vor efectua exerciții aplicative pentru verificarea pregătirii formațiilor, funcționării sistemelor de avertizare-alarmare și a modului de folosire a mijloacelor și materialelor de intervenție, precum și instruiri ale personalului implicat în gestionarea situațiilor de urgență generate de tipurile de risc specifice.

Deținătorii de lucrări de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundațiilor vor efectua verificări periodice în vederea asigurării condițiilor tehnice și funcționale corespunzătoare ale acestora.

Se va verifica funcționalitatea dispozitivelor hidromecanice, a aparaturii de măsură și control, a comportării construcțiilor, precum și buna funcționare a sistemelor hidrometrice, de telecomunicație și a surselor de energie de rezervă. De asemenea, se vor verifica existența materialelor și mijloacelor de intervenție potrivit Normativului-cadru de dotare cu mijloace și materiale de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și combaterea poluărilor accidentale, modul în care sunt depozitate și se vor lua măsurile ce se impun în toate aceste direcții.

Comitetul ministerial, prin Centrul operativ și Comitetele județene, vor efectua anual verificări privind starea tehnică a lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundațiilor, precum și întreținerea cursurilor de apă, a rigolelor și șanțurilor de scurgere în localități, dispunând măsuri obligatorii pentru unitățile deținătoare și administrația publică locală.

Comitetele locale pentru situații de urgență și deținătorii de construcții hidrotehnice au obligația să asigure instalarea și exploatarea dispozitivelor meteorologice, hidrologice sau hidrometrice necesare cunoașterii și urmăririi mărimilor caracteristice locale de apărare și asigurarea corelației acestora cu cele zonale.

Întreținerea și exploatarea dispozitivelor se fac în conformitate cu instrucțiunile aprobate de Comitetul Ministerial al MMGA, iar transmiterea datelor și măsurătorilor se asigură de către deținători.

Pentru

asigurarea transmiterii informațiilor, prognozelor

și avertizărilor

de la unitățile meteorologice și hidrologice la Comitetele județene și locale și la Comitetul ministerial, prin planurile operative de apărare

se stabilesc mijloacele de telecomunicații

ce

vor fi folosite, la care se va asigura permanența.

La județe permanența va fi asigurată de către Centrele operaționale din cadrul Inspectoratelor județene pentru situații de urgență, la municipii, orașe și comune permanența va fi asigurată prin

grija Comitetelor locale, iar la obiectivele sociale și economice periclitate, prin grija conducătorilor acestora.

Pentru asigurarea fluxului informațional decizional operativ între Comitetele județene și locale,

pot fi folosite și mijloacele de telecomunicații ale posturilor de poliție, unităților militare și ahe mijloace de telecomunicații disponibile.

Conținutul planului de avertizare-alarmare a populației, obiectivelor economice și sociale situate în aval de lacuri de acumulare, în caz de accidente la construcții hidrotehnice, este prevăzut în anexa nr.1.6.

Conținutul rapoartelor operative ce se transmit zilnic de către Comitetele locale prin primării și de la

centrele

operative

ale

unităților

județene

ce

monitorizează

efecte

ale

fenomenelor hidrometeorologice periculoase, la Comitetele județene prin Inspectoratele județene pentru situații de urgență și la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor și de la Comitetul județean, prin Grupul de suport tehnic, la Centrul Operativ din Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor - pe timpul producerii fenomenelor periculoase este prevăzut în anexa nr. 1.7.

Conținutul raportului de sinteză privind apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale este prevăzut în anexa nr. 1.8.

2.

ÎNȘTIINȚAREA, AVERTIZAREA ȘI ALARMAREA

Protecția populației, a bunurilor materiale și a valorilor culturale se realizează printr-un ansamblu de activități constând în: înștiințare, avertizare, prealarmare și alarmare, adăpostire, evacuare și alte măsuri tehnice și organizatorice specifice.

Înștiințarea

se realizează de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență sau de serviciile de urgență profesioniste, după caz, pe baza informațiilor primite de la populație sau de la structurile care monitorizează sursele de risc.

Avertizarea

populației se realizează de către autoritățile administrației publice centrale sau locale, după caz, prin mijloacele de avertizare specifice, în baza înștiințării primite de la structurile abilitate.

Prealarmara

se realizează prin transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorități despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a unui atac aerian.

Alarmarea

populației se realizează de autoritățile administrației publice centrale sau locale, după caz, prin mijloacele specifice, pe baza înștiințării primite de la structurile abilitate.

Mijloacele de avertizare și alarmare

specifice se instalează în locurile stabilite de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și de serviciile de urgență profesioniste.

Mesajele de avertizare și alarmare

se transmit obligatoriu, cu prioritate și gratuit prin toate sistemele de telecomunicații, posturile și rețelele de radio și de televiziune, inclusiv prin satelit și cablu, care operează pe teritoriul României, la solicitarea expresă a președinților/șefilor structurilor pentru situații de urgență.

Folosirea mijloacelor de alarmare

în cazul producerii unor dezastre se execută numai cu aprobarea primarului localității, a conducătorului instituției publice sau a agentului economic implicat, după caz, ori a împuterniciților acestora.

Sistemul de înștiințare, avertizare și alarmare la localități, instituții publice și operatori economici se verifică periodic prin executarea de antrenamente și exerciții.

Folosirea mijloacelor tehnice de alarmare și alertare cu încălcarea prevederilor legale și a normelor tehnice este interzisă.

Stabilirea

pragurilor de apărare

Starea de alertă

generată de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale

se declanșează în momentul în care se constată apari.fia

fenomenului periculos sau când probabilitatea de apari.ție este stabilită prin prognoză.

Pe parcursul gestionării situațiilor de urgență se pot deosebi

trei etape

care diferă între ele prin gradul de pericol prezentat. Ele sunt declanșate la atingerea unor praguri critice (criterii de avertizare), specifice fenomenului analizat (inundații, fenomene meteorologice și hidrologice periculoase, comportarea în timp a construcțiilor hidrotehnice) și care sunt precizate în instrucțiuni speciale.

a)

Situația de atenție

are semnificația unei situații deosebite și nu reprezintă neapărat un pericol.

Consecințele intrării în situația de atenție sunt:

•

îndesirea observațiilor și măsurătorilor care se fac pentru urmărirea fenomenului și pentru prognoza evoluției sale;

•

verificarea construcțiilor cu rol de apărare și urmărirea asigurării condițiilor de scurgere a apelor mari;

•

informarea despre posibilitatea producerii unei poluări accidentale.

b)

Situația de alarmă

este caracterizată printr-o evoluție a fenomenelor în direcția în care poate conduce la un anume pericol (de exemplu: creșterea în continuare a nivelurilor pe cursul de apă, creșterea debitelor infiltrate prin construcțiile hidrotehnice de retenție și a antrenării de materiale din corpul acestora, creșterea intensității precipitațiilor sau a vitezei vântului, poluări accidentale confirmate care necesită intervenții și altele).

Declanșarea stării de alarmă conduce La intrarea în situația operativă a comitetelor pentru situații de urgență.

Activitățile desfășurate sunt atât activități menite să stăpânească fenomenul, cât și activități pregătitoare pentru eventualitatea declanșării situației de pericol.

c)

Situația de pericol

este declanșată în momentul în care pericolul devine iminent și este necesară luarea unor măsuri excepționale pentru limitarea efectelor inundațiilor (evacuarea populației, a animalelor, a unor bunuri materiale, măsuri deosebite în exploatarea construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, restricții de circulație pe unele drumuri și poduri, precum și pe căile navigabile), precum și pentru combaterea poluărilor accidentale cu efecte grave asupra ecosistemului (modificarea parametrilor de calitate a apei, distrugerea faunei și ihtiofaunei, a mediului înconjurător și altele, sau care depășesc teritoriul de competență).

Trecerea și revenirea de la o stare la alta se pot face în funcție de evoluția fenomenelor.

Mărimile caracteristice

de apărare împotriva inundațiilor sunt:

a)

mărimi zonale de avertizare, stabilite la stațiile hidrometrice și la posturile pluviometrice situate în amonte de obiectivele periclitate, după caz, pentru precipitații, niveluri sau debite;

b)

mărimi locale de apărare, stabilite în apropierea obiectivelor, sub formă de niveluri sau debite.

Posturile avertizoare fac parte din rețeaua națională de hidrologie și meteorologie și trebuie să fie amplasate La o distanță suficientă de obiectivul avertizat,

pentru a putea fi luate măsurile necesare prestabilite prin planurile de apărare.

Mărimile caracteristice de apărare definite în caz de inundații, sunt:

A.

Pentru

zonele îndiguite

ale cursurilor de apă:

•

cota fazei I de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la piciorul taluzului exterior al digului pe o treime din lungimea acestuia;

•

cota fazei a II-a de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la jumătatea înălțimii dintre cota fazei I și cea a fazei a III-a de apărare;

•

cota fazei a III-a de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la 0,5-1,5 m sub cota nivelurilor apelor maxime cunoscute sau sub cota nivelului maxim pentru care s-a dimensionat digul respectiv sau la depășirea unui punct critic.

B.

Pentru

zonele neîndiguite

ale cursurilor de apă:

•

cota de atenție - nivelul la care pericolul de inundare este posibil după un interval de timp relativ scurt, în care se pot organiza acțiunile de apărare sau de evacuare;

•

cota de inundație - nivelul la care începe inundarea primului obiectiv;

•

cota de pericol - nivelul la care sunt necesare măsuri deosebite de evacuare a oamenilor și bunurilor, restricții la folosirea podurilor și căilor rutiere, precum și luarea unor măsuri deosebite în exploatarea construcțiilor hidrotehnice.

C.

Pentru

acumulări:

a) fazele I, II și III de apărare sunt stabilite în funcție de nivelul apei în lac și se calculează de proiectant în ecartul cuprins între Nivelul Normal de Retenție (NNR) și Cota creastă deversor.

D.

Pentru

comportarea barajelor:

a) pragurile critice sunt

stabilite de proiectant

pentru fiecare obiectiv pe baza instrucțiunilor aprobate de Comitetul Ministerial în funcție de:

-

nivelul apei în lac, când acesta depășește cota crestei deversorului;

-

atingerea unor valori limită în comportarea construcției astfel:

•

pragul de atenție - valorile unora dintre parametrii se apropie sau chiar depășesc domeniul considerat normal, fără ca starea generală de stabilitate a construcției să fie modificată;

•

pragul de alertă - modificări periculoase ale parametrilor de comportare cu evoluția spre forme incipiente de cedare;

•

pragul de pericol - barajul suferă modificări ce pot conduce la avarierea gravă sau la ruperea construcției.

În cazul pericolului de inundații prin

aglomerarea ghețurilor

și revărsarea apelor, se stabilesc

următoarele mărimi caracteristice:

•

faza I - atunci când gheața se desprinde și sloiurile se scurg pe cursul de apă;

•

faza a II-a - atunci când sloiurile de gheață formează îngrămădiri;

•

faza a III-a - atunci când sloiurile s-au blocat formând zăpoare (baraje de gheață).

Mărimile caracteristice zonale și locale de apărare se stabilesc o dată cu întocmirea planurilor de apărare pentru fiecare obiectiv în parte și orice modificare survenită în intervalul de valabilitate a planurilor de apărare, se pune de acord cu Direcțiile de Ape din cadrul Administrației Naționale

,,Apele Române" și se reactualizează în planurile de apărare, la toate nivelurile.

Pragurile

critice

de

apărare

pentru

fenomenele

meteorologice

periculoase

se

stabilesc

prin instrucțiuni elaborate de către Administrația Națională de Meteorologie și se aprobă de către Comitetul ministerial al Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor.

CAPITOLUL

III

ACTIVITĂT ,

I PRODUCERIIINUNDATIILOR

'

DESFĂȘURATE

PE

TlMPUL

În cazul prognozării atingerii pragurilor critice sau la atingerea intempestivă a acestora, se iau următoarele măsuri:

•

Comitetul județean

pentru situații de urgență:

a)

declară,

cu acordul ministrului administrației și internelor,

starea de alertă

la nivelul județului sau în mai multe localități din județ, în zonele periclitate și verifică asigurarea permanenței la comitetele locale;

b)

asigură

prin Centrul operațional al Inspectoratului județean pentru situații de urgență,

transmiterea avertizărilor și prognozelor

la toate localitățile și obiectivele din zonele afectabile și urmărește măsurile luate de comitetele locale, deținătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor, operatorii economici specializați, unitățile poluatoare, etc.;

c)

dispune urmărirea permanentă a evoluției factorilor de risc specifici și informează prin rapoarte operative Comitetul ministerial prin Grupul de suport tehnic și Comitetul Național asupra situației concrete din teren;

d)

concentrează mijloacele și forțele de intervenție în zonele critice pentru consolidarea sau supraînălțarea lucrărilor hidrotehnice, îndepărtarea blocajelor de ghețuri de pe cursurile de apă, combaterea poluărilor accidentale, pentru ajutorarea Comitetelor locale în acțiunile de limitare a efectelor

inundațiilor,

fenomenelor

meteorologice

periculoase,

accidentelor

la

construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale;

e)

asigură coordonarea tehnică, prin intermediul Grupurilor de suport tehnic, a acțiunilor de intervenție operativă;

f)

execută evacuarrea și salvarea persoanelor, a bunurilor materiale și a animalelor;

g)

asigură cazarea, aprovizionarea cu alimente, apă și asistență medicală pentru populația sinistrată;

h)

asigură adăpostirea, hrănirea și asistența veterinară a animalelor evacuate, în cazul depășirii capacității de intervenție a Comitetelor locale.

•

Comitetele locale pentru situații de urgență:

a)

asigură permanența la sediul primăriei în vederea primirii prognozelor și avertizărilor hidrometeorologice, a deciziilor Comitetului județean și pentru transmiterea informațiilor privind evoluția fenomenelor periculoase, efectelor lor, măsurilor luate și măsurilor suplimentare necesare;

b)

folosesc toate mijloacele existente pentru avertizarea cu prioritate a populației și obiectivelor aflate în zonele de risc la inundații din revărsări de cursuri de apă, scurgeri de pe versanți și accidente la construcții hidrotehnice, așa cum sunt ele delimitate în planurile locale de apărare, precum și a populației aflate în zonele de risc pentru producerea fenomenelor meteorologice periculoase și a poluărilor accidentale;

c)

declanșează acțiunile operative de apărare în zonele periclitate, în conformitate cu prevederile planurilor de apărare aprobate, constând în principal din:

•

supravegherea permanentă a wnelor de risc;

•

dirijarea forțelor și mijloacelor de intervenție;

•

supraînălțarea și consolidarea digurilor și a malurilor, în funcție de cotele maxime prognozate;

•

evacuarea preventivă a oamenilor și animalelor și punerea în siguranță a bunurilor

ce

nu pot fi evacuate, prin ridicare la cote superioare sau prin ancorare;

d)

iau măsuri de evitare sau de eliminare a blocajelor cu plutitori și ghețuri, în special în wnele podurilor rutiere și de cale ferată, prizelor de apă, de evacuare a apei din incinte;

e)

asigură participarea forțelor de intervenție alcătuite din localnici la acțiunile operative desfășurate de specialiștii unităților deținătoare de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor;

f)

localizează apele revărsate, precum și pe cele provenite din infiltrații și scurgeri de pe versanți și le dirijează în albiile cursurilor de apă, gravitațional sau prin pompare;

g)

asigură surse suplimentare pentru alimentarea cu apă a populației în perioadele deficitare.

•

Deținătorii de lucrări de gospodărire a apelor

a)

aplică regulile de exploatare a lucrărilor de gospodărire a apelor prevăzute în regulamentele de exploatare la ape mari și pentru perioadele deficitare;

b)

supraveghează continuu barajele, digurile și instalațiile de evacuare a apelor mari și alte lucrări hidrotehnice și urmăresc aparatura de măsură și control pentru verificarea comportării lucrărilor hidrotehnice și luarea măsurilor preventive care se impun;

c)

execută lucrări de intervenție în scopul prevenirii avarierii sau distrugerii lucrărilor hidrotehnice;

d)

limitează extinderea deteriorărilor de diguri sau baraje din materiale locale, prin executarea de lucrări provizorii;

e)

anunță obiectivele social-economice interesate asupra manevrelor ce se efectuează la construcțiile hidrotehnice și care pot produce pagube în zonele de influență;

f)

iau măsuri de avertizare-alarmare a obiectivelor situate în zona de influență, în caz de pericol iminent de avariere a construcțiilor hidrotehnice, utilizând în acest scop sistemele de avertizare­ alarmare;

g)

asigură funcționarea fluxului informațional decizional de apărare împotriva inundațiilor și fenomenelor meteorologice periculoase, mărind frecvența transmiterilor de informații, prognoze și avertizări către obiectivele periclitate, conform prevederilor planurilor operative de apărare;

h)

transmit informații despre efectele inundațiilor și fenomenelor meteorologice periculoase și despre măsurile luate.

La acțiunile de limitare și înlăturare a urmărilor provocate de inundații participă unități militare și formațiuni de protecție și intervenție în situații de urgență existente pe timp de pace sau care se pot mobiliza, alte formațiuni și cetățeni.

Conducerea activităților de intervenție se realizează prin rețeaua centrelor operaționale și operative sau a punctelor de comandă existente la autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și la instituțiile publice și operatorii economici.

Conducerea nemijlocită a operațiunilor de intervenție se asigură de

comandantul acțiunii,

împuternicit potrivit legii, care poate fi ajutat în îndeplinirea sarcinilor de către grupa operativă și punctul operativ avansat.

Grupa operativă

se constituie, prin ordin al prefectului, din personal cu putere de decizie și specialiști ai serviciilor de urgență ale autorităților administrației publice, ai operatorilor economici și instituțiilor implicate în gestionarea situației de urgență.

Punctul operativ avansat

este

mobil

și se asigură de către serviciul de urgență profesionist sau de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, printr-o autospecială echipată și încadrată corespunzător. În funcție de amplasamentul față de zona afectată, rolul punctului operativ poate fi preluat de centrul operațional.

Până la sosirea la fața locului a comandantului acțiunii, conducerea operațiunilor se asigură de comandantul sau de șeful formațiunii de intervenție din serviciul de urgență, cu sprijinul reprezentanților autorității administrației publice locale sau al patronului, după caz.

Coordonarea elaborării și derulării programelor de recuperare, reabilitare sau de restaurare pe timpul situațiilor de urgență se asigură de către reprezentanții autorităților, instituțiilor sau

ai

operatorilor economici stabiliți de comitetele pentru situații de urgență competente.

Evacuarea

- este o măsură de protecție luată în cazul amenințării iminente, stării de alertă ori producerii unei situații de urgență și care constă în scoaterea din zonele afectate sau potențial a fi afectate, în mod organizat, a unor instituții publice, operatori economici, categorii sau grupuri de populație ori bunuri și dispunerea acestora în zone și localități care asigură condiții de protecție a persoanelor, bunurilor și valorilor, de funcționare a instituțiilor publice și operatorilor economici.

Evacuarea în cazul dezastrelor se execută pe baza planurilor întocmite în acest scop, conform legislației în vigoare.

Trecerea la executarea acțiunii de evacuare în situații de dezastre se hotărăște de primar

sau de prefect, după caz, la propunerea comitetului pentru situații de urgență competent.

Accesul persoanelor neautorizate în zonele afectate și periculoase, delimitate și marcate corespunzător, care intră sub incidența situațiilor de urgență, este interzis.

CAPITOLUL

IV -

ACT ,

IUNI CARE TREBUIE ÎNTREPRINSE PENTRU REVENIREA LA STAREA DE NORMALITATE

1.

EVALUARE ȘI MĂSURI DE REABILITARE

După trecerea perioadelor de inundații, fenomene meteorologice periculoase, sau după accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale, în vederea restabilirii situației normale,

Comitetele județene și locale și operatorii economici specializați iau următoarele măsuri:

a)

repunerea în funcțiune a instalațiilor de alimentare cu apă, de evacuare a apelor reziduale industriale și menajere care au fost afectate, precum și evacuarea apelor din inundații și băltiri de pe terenurile agricole, prin săparea unor canale de scurgere și prin instalarea de agregate de pompare mobile;

b)

aplicarea măsurilor sanitara-epidemice necesare;

c)

stabilirea pagubelor fizice și valorice determinate de inundații, fenomene meteorologice periculoase și poluări accidentale și a măsurilor necesare pentru refacerea obiectivelor afectate;

d)

refacerea căilor de comunicații și a podurilor, refacerea instalațiilor de pompare a apelor;

e)

refacerea liniilor de telecomunicații și de transport a energiei electrice;

f)

repararea și punerea în funcțiune a conductelor de apă, aburi, gaze, petrol, avariate sau distruse;

g)

repunerea în funcțiune a obiectivelor social-economice afectate;

h)

sprijinirea populației pentru refacerea sau repararea gospodăriilor proprietate personală, avariate sau distruse;

i)

demolarea lucrărilor hidrotehnice provizorii de apărare, care împiedică desfășurarea normală a activităților și recuperarea materialelor care mai pot fi folosite, refacerea terasamentelor degradate, remedierea avariilor la lucrările hidrotehnice.

Unitățile de gospodărire a apelor materializează în teren nivelurile maxime înregistrate, pentru reconstituirea undelor de viitură și reactualizarea valorilor caracteristice de apărare; verifică comportarea lucrărilor hidrotehnice; stabilesc măsurile ce se impun și fac propuneri de lucrări noi de apărare în zonele afectate sau de refacere a construcțiilor grav avariate de viituri.

La sfârșitul fiecărei perioade de inundații, fenomene meteorologice periculoase și poluări accidentale, comitetele județene și al municipiului București

întocmesc rapoarte

de sinteză potrivit conținutului prezentat în Anexe

Intervenția se realizează pe baza planurilor de intervenție și cooperare întocmite la nivel județean și local prin grija inspectoratelor județene pentru situații de urgență și a administrației publice locale.

La limitarea și înlăturarea urmărilor dezastrelor pot participa și formațiuni de intervenție private specializate.

Autorizarea formațiunilor se execută pe baza normelor metodologice elaborate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și aprobate de ministrul administrației și internelor.

Principiile de organizare, de conducere și modul de utilizare a serviciilor de urgență profesioniste și voluntare, unităților de intervenție, formațiunilor de intervenție specializate și private în acțiunile de limitare și înlăturare a urmărilor situațiilor produse de inundații, precum și planurile operative întocmite în acest scop se stabilesc prin regulamente, ordine și instrucțiuni elaborate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și aprobate de ministrul administrației și internelor.

2.

ASIGURAREA MATERIALĂ ȘI FINANCIARĂ

Cheltuielile pentru acțiunile operative, de interes public, de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice, precum și cele pentru constituirea stocului de materiale și mijloace de apărare, se prevăd și se finanțează, după caz, din bugetul de stat, din bugetele locale și din surse proprii ale persoanelor fizice și ale persoanelor juridice.

În cazul în care sumele prevăzute în bugetele unităților administrativ-teritoriale în care au avut loc inundații, fenomene meteorologice periculoase sau efecte negative ca urmare a unor accidente la construcții hidrotehnice, sunt insuficiente pentru combaterea

și

înlăturarea efectelor acestora, ele urmează să fie asigurate din Fondul de Intervenție prevăzut în bugetul de stat, potrivit legii, la propunerea prefectului.

De

la bugetul

de

stat,

în baza programelor anuale, în limita sumelor alocate cu această destinație în bugetul autorității publice centrale din domeniul apelor,

se vor asigura cheltuielile pentru:

a)

conservarea ecosistemelor și delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă din domeniul public al statului;

b)

întreținerea, repararea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de apărare împotriva inundațiilor și activitățile operative de apărare împotriva inundațiilor;

c)

refacerea și repunerea în funcțiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, afectate de calamități naturale sau de alte evenimente deosebite;

d)

activitatea de cunoaștere a resurselor de apă, precum și activitățile de hidrologie operativă și prognoză hidrologică

De la bugetele locale

se vor asigura cheltuielile pentru:

a)

întreținerea, repararea, punerea în siguranță a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public de interes local, cu rol de apărare împotriva inundațiilor, și activitățile operative de apărare împotriva inundațiilor;

b)

refacerea și repunerea în funcțiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public de interes local, afectate de inundații.

c)

Refacerea infrastructurii din administrarea unitaților administrativ-teritoriale (poduri, podețe, drumuri județene și comunale, etc.)

Finanțarea cheltuielilor pentru structurile locale ale IGSU se asigură, potrivit legii, din bugetul de stat, din bugetele locale, din bugetele instituțiilor publice autonome, ale instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii și din bugetele proprii ale operatorilor economici, după caz.

Finanțarea serviciilor de urgență se asigură de către persoanele juridice care le-au constituit. Obiectivele de investiții de interes național pentru situații de urgență se finanțează de la bugetul de stat.

Fondurile bănești pentru

realizarea și desfășurarea activităților de management

al situațiilor de urgență la nivel central și local se asigură din bugetul de stat și/sau din bugetele locale, după caz, precum și din alte surse interne și internaționale, potrivit legii.

PARTEA a II-a-MANAGEMENTUL SITUAT ,

IILOR DE URGENT ,

Ă GENERATE DE INUNDAT ,

II

A.

PREDEZASTRU

z ;..;

Acțiuni care se desfășoară de către prefect

Mod de realizare

1

2

3

1.

Organizează periodic acțiuni de verificare a modului de funcționare a fluxului informațional hidrometeorologic pentru avertizarea - alarmarea populației;

până la nivel de localitate.

2.

Aprobă întocmirea, verificarea ș1 actualizarea schemei fluxului informațional din planurile de apărare și stabilește mijloacele de telecomunicații ce vor fi folosite;

Deține harta cu zonele de inundabilitate;

- periodic verifică legăturile cu celelalte forțe cu atribuții în limitarea ș1 înlăturarea efectelor produse de inundații.

3.

Dispune verificarea periodică a stării tehnice și funcționale a tuturor construcțiilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor de pe raza județului indiferent de deținător precum și acțiuni de verificare a modului de întreținere a cursurilor de apă și torenților;

- dispune Grupului de suport tehnic verificarea modului de întreținere ș1 exploatare a construcțiilor ș1 amenajărilor hidrotehnice, ș1 a modului de întreținere a cursurilor de apă și a

torenților.

4.

Asigură întocmirea, prin intermediul grupului de suport tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, planului de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la

construcțiile hidrotehnice și poluărilor accidentale;

- dispune Grupului de suport tehnic verificarea viabilității și a modului de punere în practică a planului

de apărare

împotriva

inundațiilor.

5.

Dispune întocmirea, verificarea și actualizarea planurilor de avertizare-alarmare a populației, obiectivelor economice și sociale situate în aval de barajele existente în județ în caz

de avarierea acestora.

- dispune Inspectoratului județean pentru situații de urgență actualizarea

ș1

verificarea

sistemelor de avertizare-alarmare.

6.

Dispune întocmirea, verificarea și actualizarea ăPlanului de evacuare din zonele inundabile".

- dispune Inspectoratului județean pentru situații de urgență verificarea periodică ș1 actualizarea inventarului mijloacelor prevăzute în plan pentru evacuarea populației precum

ș1

funcționalitatea

acestora.

7.

Coordonează modul de organizare și dotare a comitetului

județean și a comitetelor locale pentru situații de urgență precum ș1 a formațiunilor de intervenție cu materiale

- dispune Inspectoratului județean

pentru situații de urgență verificarea

funcționalității

-

dispune unităților de gospodărire a apelor ș1 celor meteorologice, verificarea mijloacelor de observare - măsurare;

-

dispune Grupului de suport tehnic orgamzarea periodică a exercițiilor de simulare pentru verificarea fliuxului informațional

specifice.

punctului de comandă al comitetului județean/local, precum și dotarea cu mijloace tehnice și

materiale specifice a formațiunilor de intervenție.

8.

Dispune constituirea stocurilor de materiale și mijloace de intervenție în caz de inundații, în conformitate cu Normativul de dotare cu astfel de mijloace.

- dispune Grupului de suport tehnic inventarierea periodică a stocurilor de materiale și mijloace de intervenție constituite la deținătorii de lucrări cu rol de apărare ș1 la comitetele locale pentru situații de urgență ș1 dispune,

dacă

situația

impune,

completarea acestuia.

9.

Dispune asigurarea - completarea cu mijloacele necesare avertizării și alarmării populației din zonele de risc la inundații.

- dispune Inspectoratului județean pentru situații de urgență verificarea existenței, funcționalității ș1 eficienței mijloacelor de avertizare alarmare

a populației.

10.

Urmărește asigurarea fondurilor necesare pentru realizarea ș1 completarea stocurilor de materiale ș1 mijloace de apărare în caz de inundații, pentru întreținerea, repararea și refacerea construcțiilor hidrotehnice din județ, precum și pentru

întreținerea

albiilor

cursurilor

de apă în zona

1 oealităților.

- identifică resursele financiare ș1 materiale necesare realizării ș1 completării stocurilor de materiale precum ș1 refacerii obiectivelor afectate de inundații.

11.

Urmărește întocmirea hărților de nsc la inundații a localităților și introducerea lor în Planurile de Urbanism General precum și respectarea regimului de construcții în zonele inundabile.

- dispune Comitetului județen pentru situații de urgență acțiuni de recunoaștere pe teren în vederea actualizării hărților cu

surse de risc la inundații.

12.

Aprobă planurile de pregătire a populației privind cunoașterea semnalelor de avertizare alarmare, a măsurilor ș1 regulilor de comportare pnn instruiri ș1 exerciții periodice de simulare a situațiilor de urgență generate de inundații.

- dispune Inspectoratului județean pentru situații de urgență elaborarea și urmărește punerea în practică a planului de pregătire a populației privind cunoașterea semnalelor de avertizare alarmare precum ș1 a modului de comportare în cazul producerii

inundațiilor.

13.

Solicită și urmărește realizarea lucrărilor de amenaJare a versanților pentru prevenirea inundațiilor:

- dispune Grupului de suport tehnic verificări periodice pe teren pentru inventarierea punctelor vulnerabile la inundații.

14.

Dispune realizarea/verificarea lucrărilor pentru scurgerea apelor pluviale în localități (șanțuri, rigole, canale colectoare, văi nepermanente)

- dispune Grupului de suport tehnic verificarea periodică a modului de realizare și întreținere a lucrărilor pentru scurgerea apelor

pluviale.

15.

Dispune actualizarea periodică a surselor de risc existente pe teritoriul județului/localității în planurile de apărare

împotriva inundațiilor.

- dispune Grupului de suport tehnic recunoașteri pe teren în

vederea stabilirii noilor surse de

nsc (poduri

Șl

podețe subdimensionate, zone lipsite de rigole sau șanțuri de scurgere,

eroziuni de maluri).

16.

Dispune asigurarea permanenței la pnma - ru ..

pe baza

avertizărilor hidrometeorologice primite.

- dispune funcționarea permanentă a centrului operativ în cadrul

primăriilor.

17.

Dispune măsuri de curățire a malurilor cursurilor de apă în vederea evitării blocajelor la poduri și podețe cu diverse materiale.

- dispune Grupului de suport tehnic urmărirea modului de realizare a lucrărilor de deblocare a

secțiunilor

de

scurgere

a

cursurilor de ape.

18.

Asigură condițiile de funcționare a permanenței secretariatului tehnic al comitetului de apărare propriu, prin dotarea cu spații, mijloace de telecomunicații și alte

dotări corespunzătoare

- asigură dotarea corespunzătoare a secretariatului tehnic permanent și instruirea personalului acestuia.

B.

PE TIMPUL PRODUCERII DEZASTRUL Ul

STAREA DE ATENTIE

1.

Asigură convocarea imediată în ședință extraordinară a Comitetului județean pentru situații de urgență

- prezentarea măsurilor necesare pentru

evitarea

situațiilor

de

urgență generate de inundații

2.

Urmărește funcționarea fluxului informațional între Comitetul județean pentru situații de urgență

Șl

IGSU precum și cu Comitetul ministerial al MMGA.

-

urmărește

modul

de

transmitere/recepționare

a

informațiilor referitoare la derularea evenimentelor.

3.

Dispune transmiterea/primirea avertizărilor și prognozelor la toate localitățile

Șl

obiectivele din zonele potențial inundabile.

- urmărește modul de ținere a legăturii

cu

comitetele pentru situații

de

urgență

a

localităților/județelor vecine.

4.

Urmărește măsurile, de limitare a efectelor inundațiilor, luate de comitetele locale, deținătorii de lucrări cu rol de apărare

împotriva

inundațiilor,

operatorii

econom1c1

specializați, etc.

- organizează acțiunile de limitare a efectelor inundațiilor și verifică punerea în aplicare prin verificări

pe teren.

5.

Asigură informarea permanentă a populației cu măsurile urgente care trebuie aplicate (prin mijloacele mass-media).

-

dispune anunțarea populației,

pnn intermediul sistemului de avertizare alarmare, cu privire la activitățile

prioritare

pe

care

trebuie să le desfășoare.

6.

Dispune măsuri de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, podețelor, prizelor de apă, gurilor de evacuare și în alte zone critice.

- dispune Comitetelor locale pentru situații de urgență urmărirea modului de scurgere a apelor man în vederea evitării blocajelor cu diferite materiale a

albiilor cursurilor de apă.

7.

Dispune supravegherea permanentă a cursurilor de apă și a construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor și, după caz, supraînălțarea și consolidarea

digurilor

Șl

malurilor corespunzător cotelor maxime prognozate.

- stabilește modalitățile, forțele și mijloacele necesare supravegherii construcțiilor și cursurilor de apă precum și realizării lucrărilor de consolidare, supraînălțare a malurilor și digurilor.

8.

Coordonează repartiția forțelor

Șl

mijloacelor de intervenție în zonele afectate

STAREA DE ALARMĂ

1.

Dispune asigurarea permanenței la primării în cazul în care se instituie direct starea de alarmă

- dispune funcționarea permanentă

a centrului operativ în cadrul primăriei.

2.

Urmărește funcționarea fluxului informațional între Comitetul județean pentru situații de urgență

Șl

IGSU precum și cu Comitetul ministerial al MMGA.

-

urmărește

modul

de

transmitere/recepționare a informațiilor

referitoare

la

derularea evenimentelor.

3.

Declară

starea de alertă

la nivelul județului/localității, în zonele periclitate și verifică modul de realizare a măsurilor prevăzute în planul de apărare împotriva inundațiilor.

-

pe baza informațiilor

primite,

stabilește necesitatea declarării stării de alertă și dispune măsuri

preliminare pentru intervenție.

4.

Dispune transmiterea/primirea avertizărilor și prognozelor la toate localitățile și obiectivele din zonele afectate.

- dispune menținerea legăturii cu comitetele pentru situații de urgență

a

localităților/județelor

vecme.

5.

Dispune informarea permanentă a populației cu măsurile urgente care trebuie aplicate.

-

dispune anunțarea populației,

pnn intermediul sistemului de avertizare alarmare, cu privire la activitățile

prioritare

pe

care

trebuie să le desfășoare.

6.

Dispune continuarea măsurilor de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă, gurilor de evacuare și în alte puncte critice de pe cursurile de apă.

-

dispune

Comitetelor

locale

pentru situații de urgență urmărirea măsurilor de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă, gurilor

de evacuare și în alte puncte critice de pe cursurile de apă

7.

Dispune introducerea restricțiilor de consum a apei

Șl

a unor alimente care provin din zona afectată.

- stabilește modul de urmărire a aplicării măsurilor de restricție a consumului de apă și alimente.

8.

Dispune aplicarea măsurilor de avertizare-alarmare a obiectivelor ce pot fi inundate sau situate în zona inundabilă în caz de pericol iminent de avariere a construcțiilor hidrotehnice.

-

în caz de pericol iminent de

producere a inundației anunță, prin intermediul sistemului de avertizare alarmare, factorii de decizie

din

zonele

potențial

inundabile.

9.

Dispune

autoevacuarea

Șl

evacuarea

preventivă

a

oamenilor, animalelor

Șl

bunurilor materiale în afara zonelor potențial inundabile.

- coordonează nemijlocit acțiunile de evacuare.

10.

Dispune asigurarea pazei bunurilor materiale evacuate.

-

dispune comandantului forțelor

de ordine realizarea dispozitivului

de pază a bunurilor materiale.

11.

Dispune punerea în siguranță a bunurilor ce nu pot fi evacuate prin ridicare la cote superioare sau ancorare.

- stabilește prioritățile de evacuare a bunurilor și animalelor precum și măsurile de protejare a celor care

nu pot fi evacuate.

12.

Dispune întreruperea alimentării cu energie electrică ș1 gaze a zonelor inundate pentru prevenirea electrocutărilor sau a unor intoxicări, accidente tehnologice, etc.

- când situația impune, dispune

încetarea fumizării energiei

electrice,

gazelor

naturale ș1

agentului termic.

13.

Dispune stabilirea rutelor ocolitoare a zonei inundate ș1 asigurarea ordinii pe timpul operațiunilor de evacuare ș1 salvare.

- împreună cu forțele de ordine execută recunoașteri în vederea stabilirii căilor de acces ș1 evacuare capabile să asigure fluxul

necesar realizării interventiei.

14.

Prezintă propuneri Comitetului județean pentru situații de urgență în legătură cu măsurile ce trebuie luate, ia hotărâri și coordonează acțiunile de intervenție în zonele afectate.

- analizează situația existentă la momentul respectiv ș1 de perspectivă în vederea folosirii eficiente a forțelor și mijloacelor

de intervenție avute la dispoziție.

15.

Coordonează acțiunile pentru salvarea oamenilor, animalelor, tehnicii, utilajelor și materialelor.

- stabilește prioritățile de acțiune în vederea salvării oamenilor, animalelor, tehnicii, utilajelor ș1

materialelor.

16.

f---

17.

r---

18.

Dispune supraînălțarea ș 1

consolidarea digurilor și - stabilește modalitățile, forțele și malurilor corespunzător cotelor maxime prognozate.

mijloacele

necesare

realizării

-+---------------------------<

lucrărilor de consolidare, Coordonează repartiția forțelor ș1 mijloacelor de

supraînălțare a malurilor ș1

intervenție în zonele afectate

--ț----- -------------------------1

digurilor,

limitarea

extinderii

Organizează acțiunile de limitare a extinderii breșelor în breșelor și a altor acțiuni de diguri și baraje prin executarea de lucrări provizorii.

interventie în zonele afectate.

19.

- analizează capabilitățile de intervenție, stabilind prioritățile de acțiune pentru evacuarea apei din

Dispune măsuri de evacuare a apei provenite din revărsare, imobilele

(gospodăriile, infiltrații și din precipitații precum și evacuarea apei din obiectivele economico-sociale) ș1 clădirile afectate și canale tehnologice.

în situația în care resursele proprii sunt insuficiente, solicită spnJm

din partea instituțiilor cu atribuții

în domeniu.

20.

- organizează distribuirea apei potabile, alimentelor și ajutoarelor umanitare către populația afectată;

Dispune distribuirea ajutoarelor populației afectate.

- identifică și direcționează spre

taberele de sinistrați formațiunile

ș1 mijloacele de acordare a primului ajutor medical și sanitar veterinar.

21.

-

identifică

instituțiile

ș1

Dispune aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice necesare

persoanele specializate în vederea

prevenirii epidemiilor.

executării salubrizării și aplicării măsurilor sanitam-epidemice în

zonele afectate.

STAREA DE PERICOL

1.

Urmărește funcționarea :fluxului informațional între Comitetul județean pentru situații de urgență ș1 IGSU precum și cu Comitetul ministerial al MMGA.

- urmărește modul de transmitere/ recepționare

a

informațiilor

referitoare

la

derularea evenimentelor.

2.

Menține

starea de alertă

la nivelul județului/localității, în zonele periclitate și verifică modul de realizare a măsurilor prevăzute în plan.

- pe baza informațiilor primite, stabilește menținerea stării de alertă ș1 dispune măsuri pentru

intervenție.

3.

Dispune continuarea aplicării măsurilor de avertizare­ alarmare a obiectivelor ce pot fi inundate sau situate în zona inundabilă în caz de pericol iminent de avariere a construcțiilor hidrotehnice.

- în caz de pericol iminent de producere a inundației anunță, prin intermediul sistemului de avertizare alarmare, factorii de decizie

din

zonele

potențial

inundabile.

4.

Dispune transmiterea/primirea avertizărilor și prognozelor la toate localitățile și obiectivele din zonele afectate.

- dispune menținerea legăturii cu comitetele pentru situații de urgență

a

localităților/județelor

vecme.

5.

Dispune informarea permanentă a populației cu măsurile urgente care trebuie aplicate.

- dispune anunțarea populației, pnn intermediul sistemului de avertizare alarmare, cu privire la activitățile

prioritare

pe

care

trebuie să le desfășoare.

6.

Dispune continuarea măsurilor de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă, gurilor de evacuare și în alte puncte critice de pe cursurile de apă.

- dispune Comitetelor locale pentru situații de urgență urmărirea măsurilor de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă, gurilor

de evacuare și în alte puncte critice de pe cursurile de apă

7.

Dispune introducerea restricțiilor de consum a apei ș1 a unor alimente care provin din zona afectată.

- stabilește modul de urmărire a aplicării măsurilor de restncț1e a consumului de apă și alimente.

8.

Dispune aplicarea măsurilor de avertizare-alarmare a obiectivelor ce pot fi inundate sau situate în zona inundabilă în caz de pericol iminent de avariere a construcțiilor hidrotehnice.

- în caz de pericol iminent de producere a inundației anunță, prin intermediul sistemului de avertizare alarmare, factorii de decizie

din

zonele

potențial

inundabile.

9.

Dispune autoevacuarea ș1 evacuarea preventivă a oamem ·1 or, ani • ma 1

e 1

or ș1

b

unun ·1 or

materi"ale

1 n afara

zonelor potențial inundabile.

- coordonează nemijlocit acțiunile de evacuare.

10.

Dispune asigurarea pazei bunurilor materiale evacuate.

- dispune comandantului forțelor de ordine realizarea dispozitivului de pază a bunurilor materiale.

11.

Dispune punerea în siguranță a bunurilor ce nu pot fi evacuate prin ridicare la cote superioare sau ancorare.

- stabilește prioritățile de evacuare a bunurilor și animalelor precum și măsurile de protejare a celor care

nu pot fi evacuate.

12.

Dispune întreruperea alimentării cu energie electrică

Șl

gaze a zonelor inundate pentru prevenirea electrocutărilor sau a unor intoxicări, accidente tehnologice, etc.

-

când situația impune, dispune încetarea

fumizării

energ1 . e .

1

electrice,

gazelor

naturale

Șl

agentului termic.

13.

Dispune stabilirea rutelor ocolitoare a zonei inundate

Șl

asigurarea ordinii pe timpul operațiunilor de evacuare

Șl

salvare.

- împreună cu forțele de ordine execută recunoașteri în vederea stabilirii căilor de acces

Șl

evacuare capabile să asigure fluxul

necesar realizării interventiei.

14.

Prezintă propuneri de măsuri Comitetului județean pentru situații de urgență, ia hotărâri și coordonează acțiunile de intervenție în zonele afectate.

-

analizează situația existentă la momentul respectiv

Șl

de perspectivă

în vederea folosirii

eficiente a forțelor și mijloacelor de intervenție avute la dispoziție.

15.

Coordonează acțiunile pentru salvarea oamenilor, animalelor, tehnicii, utilajelor și materialelor.

- stabilește prioritățile de acțiune în vederea salvării oamenilor, animalelor, tehnicii, utilajelor

Șl

materialelor.

16.

Dispune

supraînăl țarea

Șl

consolidarea

digurilor

Șl

malurilor corespunzător cotelor maxime prognozate.

- stabilește modalitățile, forțele și mijloacele necesare realizării lucrărilor de consolidare, supraînăl țare a malurilor

Șl

digurilor, limitarea extinderii breșelor

Șl

a altor acțiuni de intervenție în zonele afectate.

17.

Coordonează repartiția forțelor

Șl

mijloacelor de intervenție în zonele afectate

18.

Organizează acțiunile de limitare a extinderii breșelor în diguri și baraje prin executarea de lucrări provizorii.

19.

Dispune măsuri de evacuare a apei provenite din revărsare, infiltrații și din precipitații precum și evacuarea apei din clădirile afectate și canale tehnologice.

-

..

-

analizează

capabilitățile

de

intervenție, stabilind prioritățile de acțiune pentru evacuarea apei din imobilele (gospodării!e, obiectivele economico-sociale)

Șl

în situația în care resursele proprii sunt insuficiente, solicită spnJm din partea instituțiilor cu atribuții

în domeniu.

20.

Dispune asigurarea cazarn persoanelor sinistrate, aprov1 . z .

1onarea

cu

apă, alimente,

bunuri

de strictă

necesitate și acordarea de asistență medicală.

posibilităților de cazare temporară a persoanelor sinistrate;

apei

potabile,

alimentelor

Șl

ajutoarelor umanitare;

21.

Dispune asigurarea adăpostirii, hrănirii și acordarea de asistență veterinară animalelor evacuate.

22.

Dispune distribuirea ajutoarelor populației afectate.

-

dispune

identificarea

-

dispune orgamzarea distribuirii

23.

Dispune aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice necesare prevenirii epidemiilor.

- dispune identificarea și direcționarea, spre taberele de sinistrați a formațiunilor și mijloacelor de acordare a primului

ajutor medical și sanitar veterinar.

24.

Dispune identificarea victimelor, sinistraților și întocmirea situației cu persoanele dispărute.

-

organizează

activitățile

de

căutare și identificare a victimelor

și persoanelor date dispărute.

25.

Dispune acordarea asistenței religioase și înhumarea victimelor.

-

dispune

acordarea

asistenței

religioase și înhumarea victimelor.

26.

Dispune colectarea, transportul și mcmerarea animalelor moarte

-

dispune punerea la dispoziția

reprezentanților direcției sanitar- veterinare a personalului necesar colectării,

transportului

și

incinerării animalelor moarte.

C.

POSTDEZASTRU

1.

Dispune funcționarea permanentă a centrelor operative în cadrul primăriilor

- dispune funcționarea permanentă

a centrului operativ în cadrul primăriei/prefecturii.

2.

Asigură continuarea informării permanentă a populației cu măsurile urgente care trebuie aplicate cu ajutorul mass- mediei.

- dispune anunțarea populației, pnn intermediul sistemului de avertizare alarmare, cu privire la activitățile

prioritare

pe

care

trebuie să le desfășoare.

3.

Dispune măsuri de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă și a gurilor de evacuare.

- dispune urmărirea modului de scurgere a apei în vederea evitării blocării cu diferite materiale a

cursurilor de apă.

4.

Dispune menținerea restricțiilor de consum a apei și a unor alimente.

-

dispune modul de urmărire a

aplicării măsurilor de restricție a

consumului de apă și alimente.

5.

Dispune menținerea asigurării pazei bunurilor materiale evacuate.

- dispune comandantului forțelor de ordine realizarea dispozitivului

de pază a bunurilor materiale.

6.

Dispune menținerea rutelor ocolitoare a zonei inundate

(unde este cazul) și asigurarea ordinii pe timpul operațiunilor de evacuare și salvare.

- forțele de ordine asigură dirijarea traficului pe rutele stabilite.

7.

Prezintă propuneri, ia hotărâri și coordonează acțiunile de intervenție.

- analizează situația existentă la momentul respectiv și de perspectivă în vederea folosirii

eficiente a forțelor și mijloacelor de intervenție la dispoziție.

8.

Coordonează repartiția forțelor și mijloacelor de intervenție în zonele afectate

9.

Dispune măsuri de evacuare a apei din zonele afectate.

-

analizează

capabilitățile

de

intervenție, stabilind prioritățile de acțiune pentru evacuarea apei din imobilele (gospodării!e, obiectivele economico-sociale) și în situația în care resursele proprii sunt insuficiente, solicită spnJm din partea instituțiilor cu atribuții

în domeniu.

10.

Dispune cazarea persoanelor sinistrate, aprov1z10narea cu

apă, alimente și acordarea de asistență medicală pentru populația afectată.

-

dispune identificarea spațiilor de cazare temporară a persoanelor sinistrate;

-

dispune distribuirea apei potabile, alimentelor și ajutoarelor

umanitare;

-

dispune

identificare a

Șl

direcționarea spre taberele de sinistrați a formațiunilor

Șl

mijloacelor de acordare a primului

ajutor medical și sanitar veterinar.

11.

Dispune adăpostirea, hrănirea și acordarea de asistență veterinară a animalelor evacuate.

12.

Dispune distribuirea ajutoarelor populației afectate.

13.

Dispune măsuri de salubrizare a surselor și instalațiilor de alimentare cu apă și a terenurilor care au fost afectate.

Dispune aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice necesare

- dispune identificarea instituțiilor

Șl

persoanelor specializate

în

vederea executării salubrizării

Șl

aplicării măsurilor sanitam- epidemice în zonele afectate.

14.

prevenirii epidemiilor și epizootiilor.

15.

Dispune refacerea infrastructurii afectate (căilor de comunicație

Șl

a podurilor, refacerea liniilor de telecomunicații

Șl

de energie

electrică, a avariilor la

conductele de apă și gaze).

- dispune identificarea resurselor financiare necesare refacerii infrastructurii.

16.

Dispune măsurile pentru reluarea activității instituțiilor și operatorilor economici afectați.

17.

Dispune identificarea resurselor materiale

Șl

financiare necesare refacerii locuințelor avariate sau distruse.

- stabilește prioritățile de acordare de ajutoare materiale și financiare în vederea refacerii gospodăriilor

afectate.

18.

Coordonează activitățile de evaluare a pagubelor (fizice și

valorice) determinate de inundații

Șl

modalitățile de refacere a obiectivelor afectate.

-

aprobă constitmrea comi . s . 1e1 pentru evaluarea pagubelor.

19.

Dispune și urmărește refacerea construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor afectate de viituri. Dispune

recuperarea

materialelor

folosite

la lucrări

provizorii care pot fi refolosite.

-

urmărește executarea lucrărilor

de refacere;

-

dispune recuperarea materialelor refolosibile.

20.

Dispune identificarea victimelor, sinistraților și întocmirea situației cu persoanele dispărute.

-

organizează activitățile de căutare și identificare a victimelor

și persoanelor date dispărute.

21.

Dispune

acordarea

asistenței

religioase

Șl

înhumarea

victimelor.

-

dispune

acordarea

asistenței

religioase și înhumarea victimelor.

22.

Dispune colectarea, transportul

Șl

mcmerarea animalelor moarte

-

dispune punerea la dispoziția

reprezentanților direcției sanitar- veterinare a personalului necesar colectării,

transportului

Șl

incinerării animalelor moarte.

23.

Dispune elaborarea raportului sinteză privind apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteo periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice și înaintarea lui la

MMGA și IGSU.

-

verifică

Șl

aprobă rapoartele sinteză elaborate de specialiști.

24.

Dispune refacerea capacității de acțiune a sistemului de protecție - intervenție.

-

efectuează

bilanțul

activităților

de intervenție desfășurate

Șl

dispune refacerea capacității de protecție - intervenție.

ANEXE

ANEXA NR. 1.1

ECHIPAMENTE

Autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile publice și operatorii economici au obligația să planifice și să realizeze asigurarea materială și financiară a IGSU și ale structurilor locale ale acestuia, potrivit legii.

Înzestrarea și dotarea Inspectoratului General

pentru Situații de Urgență și a structurilor subordonate

cu tehnică, aparatură și materiale specific militare se asigură de Ministerul Administrației și Internelor, pe baza normelor de înzestrare și dotare aprobate de ministrul administrației și internelor.

Înzestrarea și dotarea structurilor pentru situații de urgență cu alte bunuri materiale specifice se execută pe baza normelor de înzestrare și dotare elaborate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și aprobate de ministrul administrației și internelor.

Contractarea și aprovizionarea cu tehnică și materiale se asigură de fiecare beneficiar, contra cost.

Tehnica și alte categorii de materiale necesare structurilor pentru situații de urgență se asigură și din donații, sponsorizări sau din alte surse legal constituite.

Tehnica și materialele provenite din donații externe sunt scutite de la plata taxelor vamale, taxei pe valoarea adăugată, accizelor și oricăror altor sume care se cuvin statului la importul de mărfuri.

Întreținerea, repararea, depozitarea și evidența mijloacelor tehnice de specialitate, precum și durata normată de folosință a acestora se realizează potrivit normelor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și aprobate de ministrul administrației și internelor. Montarea, întreținerea, repararea și exploatarea sistemelor de alarmare, de comunicații și informatice se asigură cu sprijinul operatorilor economici de profil, pe baza contractelor sau a convențiilor legale încheiate cu aceștia.

Materialele didactice necesare pentru IGSU și structurile acestuia: filme, diafilme, planșe, manuale, broșuri, pliante, reviste și altele se realizează de Ministerul Administrației și Internelor și se asigură

gratuit

autorităților

administrației publice, instituțiilor

publice și operatorilor economici.

Autoritățile administrației publice, instituțiile publice și operatorii economici au obligația de a realiza materiale de popularizare a activităților de protecție civilă, emisiuni de radio și de televiziune, precum și alte activități cu resurse proprii sau altele legal constituite, cu acordul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și al serviciilor de urgență profesioniste.

Serviciile

de

urgență

si

inspectoratele

pentru

situații

de

urgență

județene

au

în

înzestrare autospeciale și utilaje de intervenție, de descarcerare și acordare a primului ajutor, echipamente și aparatură de transmisiuni, gestionare apeluri de urgență, alertare-înștiințare, de informatică, de identificare riscuri și de protecție a personalului, mijloace de transport, substanțe și alte materiale tehnice specifice, precum și animale de căutare-salvare, necesare în vederea îndeplinirii atribuțiilor prevăzute de lege.

Lucrările comitetelor pentru situații de urgență se desfășoară în spații special amenajate prin grija autorităților administrației publice centrale sau locale care le-au constituit.

Spațiile de lucru vor fi echipate cu mobilier, aparatură și echipament de comunicații, echipament de comunicații speciale și de cooperare, informatică și birotică, corespunzător componenței comitetului respectiv și atribuțiilor acestuia.

Aparatura și echipamentul de comunicații și informatică, exceptând echipamentul de comunicații speciale și de cooperare, se conectează cu centrul operativ corespondent și fac parte din sistemul de comunicații, de prelucrare automată și stocare a datelor necesare funcționării Sistemului Național.

Comitetele pentru situații de urgență se asigură cu spații destinate conferințelor și comunicatelor de presă, de regulă cele utilizate în mod curent pentru astfel de activități de către autoritățile și instituțiile în cauză.

Dotările pentru spațiile de lucru ale comitetelor și pentru mass-media se asigură de către autoritățile administrației publice centrale sau locale care le-au constituit.

ANEXA NR. 1.2

NORMATIV-CADRU

DE DOTARE CU MATERIALE ȘI MIJLOACE DE APĂRARE OPERATIVĂ ÎMPOTRIVA INUNDAȚIILOR, GHEȚURILOR ȘI COMBATEREA EFECTELOR POLUĂRILOR ACCIDENTALE

Deținătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor, comitetele locale și unitățile potențial poluatoare își constituie stocuri de materiale și mijloace de intervenție operativă, în baza prezentului Normativ-cadru, numai din sortimentele și în cantitățile necesare în funcție de amplasarea zonei, gradul de amenajare al acesteia, tipul de lucrări cu rol de apărare existente, specificul acțiunilor operative de apărare, pe haza experienței anterioare.

Comitetele județene pentru situații de urgență au obligația de a verifica constituirea stocurilor de materiale și mijloace de apărare, conform prezentului normativ-cadru, de către comitetele locale.

Fondurile necesare pentru constituirea stocurilor de materiale și mijloacelor de apărare vor fi asigurate din bugetul de stat, din bugetele locale și din sursele proprii ale operatorilor economici implicați în gestionarea situațiilor de urgență.

Fondurile alocate de la bugetul de stat vor fi prevăzute distinct în bugetele Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor și Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, iar cele alocate de la bugetele locale, în bugetele comunelor, orașelor și județelor, după caz.

Materialele și mijloacele de apărare se folosesc în acțiuni operative de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și combaterea efectelor poluărilor accidentale, pentru intervenții la lucrări cu rol de apărare, de limitare a pagubelor, precum și în acțiuni de prevenire și pregătire pentru intervenții (verificarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor, a planurilor de apărare

ale comitetelor locale și ale operatorilor

economici, precum și în

desfășurarea exercițiilor de simulare pentru apărarea împotriva inundațiilor și poluărilor accidentale).

Se pot folosi, de asemenea, în realizarea de către deținători/administratori a unor reparații urgente ale lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor pentru refacerea continuității liniilor de apărare, cu obligația de a fi refăcute în cel mai scurt timp.

Unele mijloace care presupun o continuitate în folosire pot deservi activitatea generală de întreținere a construcțiilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor. Același regim au și mijloacele de calcul, măsurare, transmisie și avertizare.

Stocurile cu materiale și mijloace de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și poluărilor accidentale vor fi evidențiate distinct și depozitate separat în magazii corespunzător întreținute.

Materialele și mijloacele de apărare prevăzute în normativ pot fi înlocuite și cu alte sortimente cu efecte similare, la intervențiile operative, în caz de ape mari, ghețuri și poluări accidentale.

Materialele și mijloacele de apărare pentru baraje, cuprinse în normativ, se referă în principal la barajele din pământ și anrocamente. Pentru celelalte baraje deținătorii acestora vor asigura dotări specifice, corespunzător necesităților de intervenție care se vor prevedea în regulamentele de exploatare și în planurile de apărare.

Pentru calcularea necesarului de materiale și mijloace de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și poluărilor accidentale în cuprinsul prezentului normativ sunt indicate lucrările și cursurile de apă pe categorii, după cum urmează:

-

D1

-

diguri la Dunăre și râurile principale;

-D2

-

diguri la celelalte cursuri de apă;

-

Rl

-

zone inundabile neîndiguite la Dunăre și râurile principale;

-

R2

-

zone inundabile neîndiguite la celelalte cursuri de apă;

-

BP

-

baraje din pământ;

-

CH

-

alte construcții hidrotehnice, noduri hidrotehnice, prize etc.;

-

SH, SM

-

stații hidrologice și stații meteorologice.

Stabilirea râurilor și sectoarelor de râuri considerate principale, în sensul art. 8., precum și trecerea de la o categorie la alta se fac de către Direcțiile de Ape din cadrul Administrației Naționale "Apele Române".

Materialele și mijloacele de apărare se prevăd în planurile de apărare județene, ale comitetelor municipale, orășenești și comunale, ale sistemelor hidrotehnice.

Pentru zonele neamenajate de pe cursurile de apă și pentru construcțiile hidrotehnice proprii, cu rol de apărare împotriva inundațiilor, materialele și mijloacele de apărare se asigură de către comitetele locale și operatorii economici, care au obligația să pună la dispoziție organelor tehnice, în afară de forța umană și materialele și mijloacele de intervenție pe care le dețin și care au/ost înscrise în planurile de apărare.

Operatorii economici care au obiective inundabile sau potențial poluatori, precum și primarii municipiilor, orașelor și comunelor vor stabili în planurile de apărare modul de asigurare a materialelor și mijloacelor de intervenție și locurile de depozitare.

Modul de stabilire a cantităților de materiale și mijloace de apărare este următorul:

-

cantitate/km lungime de dig sau lungime de cursuri de apă neamenajate, prin încadrarea într­ una din coloanele 3-6;

-

cantități pe fiecare baraj sau alte construcții hidrotehnice, care necesită materiale de apărare;

-

la rubrica "Mențiuni speciale" se stabilesc unele materiale, mijloace de apărare și cantități în funcție de specificul de organizare, pe sisteme de gospodărire a apelor, pe sisteme hidrotehnice, echipe de intervenție, stații meteorologice și hidrometrice.

Operatorii economici care dețin lucrări cu rol de apărare vor lua măsuri pentru asigurarea rezervelor operative folosite în intervențiile rapide la punctele critice, în special surse autonome de energie și iluminare, mijloace de intervenție.

În cazul cursurilor de apă neamenajate se vor prevedea materiale și mijloace de apărare numai pentru zonele cu puncte critice, cel mai frecvent afectate de inundații, ținându-se seama de experiența anterioară.

Materialele și mijloacele de apărare aferente obiectivelor situate în zona de influență a lucrărilor hidrotehnice, care atenuează sau deviază apele de viitură (acumulări sau derivații de ape mari), se pot reduce, față de prevederile normativului, în proporție de până la 50%, cu condiția să se mențină un grad de asigurare corespunzător.

Stocurile de materiale și mijloacele de apărare, precum și locurile de depozitare a acestora vor fi aprobate o dată cu planurile de apărare împotriva inundațiilor ale obiectivelor inundabile.

Sistemele de alarmare, în caz de inundații, prevăzute în prezentul normativ, vor fi corelate cu sistemele de alarmare locale ale protecției civile.

După expirarea perioadei normate de folosire și funcționare a materialelor și mijloacelor de apărare, o comisie constituită prin decizia conducătorului unității care le deține va inventaria materialele, obiectele de inventar și fondurile f,xe, va stabili starea tehnică și destinația acestora (scoaterea din uz sau folosirea în continuare).

O parte din materialele lemnoase va fi folosită la construcții provizorii sau la acele lucrări de întreținere-reparații care nu necesită materiale de calitate superioară sau va putea fi folosită în continuare ca stoc, pe o perioadă determinată, stabilită de comisie.

Materialele și mijloacele de apărare folosite în acțiuni de intervenție operativă și care nu mai pot fi recuperate se inventariază de către o comisie constituită prin decizia conducătorului unității care le deține, se consemnează într-un proces-verbal ce va fi

vizat de către președintele comitetului local pe teritoriul căreia s-au desfășurat acțiunile de intervenție și, pe baza acestuia, se scad din stoc.

NORMATIV-CADRU

de dotare cu materiale și miiloace de apărare împotriva inundatiilor, gheturilor și combaterea

efectelor poluărilor accidentale

Tipul zonelor de apărare:

•

D1

-

diguri la Dunăre și râuri principale;

•

D2

-

diguri la celelalte cursuri de apă;

•

Rl

-

zone inundabile neîndiguite la Dunăre și râuri principale;

•

R2

-

zone inundabile neîndiguite la celelalte cursuri de apă;

•

BP

-

baraje de pământ;

•

CH

-

alte construcții hidrotehnice, baraje din beton, anrocamente, noduri hidrotehnice, prize, etc.;

•

SH

-

stații hidrologice și hidrometrice;

•

T-Durata defuncționare orifolosire.

1m-. I

crt.1

DENUMIREA M11TERI11LELOR ȘI MIJLOACELOR

DE

INTERVENJ!IE

I U.M.

I

Dl

I

D2

I

Rl

I

R2

I

BP

I

CH

I

SH

I

T

I

MENJ!IUNI SPECI11LE

I

(km)

I

(km)

I

(km)

I

(km)

I

(buc.)

I

(buc.)

I

I

(ani)

I

C11P.

A. M11TERI11LE

DE

APĂRARE

!Snopi

de fascine 0-30 cm.,.

L

=

3-4

ml

I

I

I

!pentru zone

fără

1.1

(stocuL de fascine dacă

nu a

fost

I buc.

I

75

I

50

I

15

10

50-

50-

1

!protecție

forestieră

lreinoi

minim

1/3

din

fiecare

an)

I

I

I

I

!majora

cu 25%

2.IPari

din .Lemn rotund c.r.

esență

lbuc.

I 150-l lOO-

30

10

100-

100-

-

10

I idem pct. l

I tare

f>

8-12 cm; L

=

1-3

m

I

300

300

300

300

I

IPiLoți

din Lemn rotund

c.r.

esență

I

3.ltare

+

12-20

cm cu cerc

de

oțe.L .Latlbuc.

50

20

4

2

-

10

I

I

I

30/3

rrm

(pentru

Dl,

D2: L=3,6ml,I

I

!pentru

Rl.,. R2.,.

L

=

2-4 ml)

I

I

I

I

scânduri

de 2.,.5

cm.,.

L

=

4

ml,

I

4.1

(cherestea c.Lase.Le 4-5)

-0,0275

I

lm::;/buc.

I

5.

I

Dulapi

+

palplan'ie (5 cm, 1-20-25

I

m::;

1cm)

I

!Cozi

de .Lemn pentru une.Lte

0,5

0,5

0,2

0,3

0,2

0,2

0,5

2

0,5

8

6

I I

!pentru zone

fără

lperde.Le

de

protecție

I

I I

120% din numă:ru.L

lfo.losit

inacțiuni de apărare se

val

I

I

I

100

100

I

cantități.Le se pot

6.

I

(rezerv.ii.)

I

I buc.

I I

I

2-4

I

uneltelor cu cozi

!prevăzute

in no.rrna:tiv

7.

I Pro:file

metalice ușoare

I

kg

I

20

10

30

10

15

8.

I Scoabe din oțel.

rotund

(i> 18-20 cm) I

buc.

I

50 20

20

2

15

9.

I Cuie

cu

lungimi diferite (2-20 cm)

kg

10

5

20

3

8

10.

I

Sârmă

neagră <t

2-4

nm

kg

15

8

9

2

10

10

8

11.IPlasă sârmă (zincată

sau

neagră)+

Kg

80

60

80

20

8

I

2-3 nm

I

Saci de 50/80 cm

pentru

pământ din

I

I

12.

lcânepăă iutăă

polietilenă și sfoarălbuc.1200 120

I pentru l.egat saci

I

I

10

10

200

100

I0ă5

ml.

sfoară pentru

8

lsac

I

13.

I Funii subțiri

pentru

asigurarea:

I oamenilor

și

uneltelor <t

15-10

nm

I Piatră

brută

(blocuri de 15-30

cmJ,I

kg

2

2

0,2

0,1

50

2

8

!numai

unde este nevoie

14.

lblocuri betonă piatră 200-1000

I kg/buc.

I

I

m::

I I

5

3

5

3

5

5

40

I (zone de

eroziuni

de

lmal,

consolidări de

I diguri etc. )

15.

I

Pietriș

sortat (i>7-15 nm)

m::

5

3

20

!pentru zone cu grifoane

I Folii de polietilenă

(cantitatea

del

kg 12,5

80

4

I - pentru:

zonel.e expuse

I 'folie

rezultată

din aplicarea:

I

I

16.

I normativului se va aproviziona:

I

I

I eșa.Z.onată

câte

1/5 din necesar)

1111P

I -

20

I :fără. perdel.e de

I protecție

I -

pentru: zone

cu:

I I

I

17.

I

Geotextil.

I

CAP.

B.

CARBURANȚI

ȘI

LUBRIFU!NJ!I

I I I I I I I I I

Motorină.,. benzină.,. l.ubri:fianțiă

18.

ul.ei hidraul.ic

ă

combustibil. de

tip

rrprr

și aditivi pentru motorină

I

I

111P

1100

60

I

lperdel.e 50%

I - pentru: zone cu:

10

lgrifoane

cât este

I necesar

lse

asigu.ră

un

stoc

I minim pentru

!:funcționarea util.ajel.or

I de intervențieă

lstațiil.or deponpare șil

lgrupu:ril.or

de il.wrrinat

I

I

timp de

48

de

ore.

I I Ul.e iul. hidrau:l.ic intr-o

I

!cantitate

egal.ă cu

I

!capacitatea instal.ației

lhidraul.ice. Se asigu.ră

I stocul. pentru

lautotu:rismel.e

de teren

l:fol.osite inacțiuni

!operative de apă.rare,.

lprecwrr

și

pentru:

!verificarea in teren

a

lconstrucțiil.or

!hidrotehnice cu rol. de

!apărare

inpotriva linundațiil.or și

!exerciții desimul.are.

CAP. C. MIJLOACE

DE INTERVENJ!IE

lz.anterne

tubul.are

mariă Lanterne

cu:I

lacwnul.atori

reîncarcabil.i și al.te

I

19.

I mij

l.oace

de il.wrrinat zoobil.e

cu:

I buc.

4

0,2

1

0,2

4

4

1

8

I

I

13-4 fel.inare

sau:

fii.el.iii

I accesorii de rezervă (încărcător

I I acwnul.atoriă baterii de rezervăă

I I becuriă :fel.inare

ă

:făcl.ii)

I

I.Pe

canton

I

I

I

I

I

20.

I Bidoane de 10-20 l. pentru petrol.

lbuc.

8

I

un

bidon/canton

21.

I Petrol.

l.,;u,pant

1

I 3 l.itri/fel.inar

I

I I

I

I I

120

buc.

pt.1

I fiecare

I

22.

I Cazmal.e și Lopeți

cu

cozi

I

lbuc.

I

4

4

1

1

10

4

2-4

150% cazm:;:l.elcanton;

I

150% Lopeți 120 buc./

I

I

I I

lfo...,..ție

I

I intervenție

23. I

Târnăcoape și sape

cu:

cozi

I

lbuc.

1

I

1

0,2

0,2

10

2

2-4 ISO% târnăcoape

150% sape

24.

I

Furci de :fier

sau

căngi de fier

cu: I buc. 1

I cozi

I

0,5

0,25 0,25

2

2

2-4

I

idem

I

25.IRoa.be

metal.ice

cu

roți pepneuri

lbuc.

2

Isau:

tărgi de Lemn

I

1

4

1

2-4

I

idem 2

I

I.Maiuri

pentru: conpactat

pămâ:nt

I

26.

I

(din Lemn

sau:

metal.)/ maiuri

lbuc.

2

0,5

1

1

4

I 2 bu:c./sistem

2

2-4

I hidrotehnic (pl.ăci

I.Pentru:

bătut pari

I

I vibratoare)

I

I

2

7

-1

Berbeci

de

mână

în

greutate

de

lbuc.

0,5

0,4

0,2

2

15

buc./form.<ție de

1

2-4

interventie

până l.a 50 kg

I

I

I

I 5 bu:c./s.istem

I hidrotehnic

28.

I Ciocane diferite

I

29.

ICl.ește de

cuie

combinată patent

I izol.ant

lbuc.

0,5 0,5

I

lbuc.

0,1 0,1

I

3

3

2-4

15

buc./sistem

I hidrotehnic

1

1

2-4

30.

I

Barele

pentru ciopl.it și topoare

lbu:c.

0ă5

0ă2

0ă2

0ă2

1

1

2-4

31.

I

S:fredel.e de Lemn diferite

lbuc.

0,3

0,2

0,3

0,3

2-4

33.IFierăstraie de mână, .foarfece de

I tăiat pl.asă

lbuc.l0,1

I

I

I0,1 I

I0,1

1

1

2-4

I

I

I

I

I

I

12

bucăți pe form,oție

del

32.

I Pil.e

di.ferite

lbuc.l0,4

I0,3 I0,1 0,1

1

1

2-4

I

34.

I Fierăstraie mecanice (drujbe)

I

lbuc.1

x

I

x

I

x

X

I

I

I

I

I

I

2 2-3 !intervenție/zonă

cu

I

I

vegetație

I

35.

lcuțitoaie pentru ciopl.it; dăl.ți

36.IGăl.eți pentru apă sau bidoane din

lbuc.l0,2

I0,2 lpl.astic și căni de apă

I

0,2

0,2

2

2

1

8

15 căni

pentru

o

găl.eatăl

I

sau

bidon

I

37.I.Marmite

pentru transport hrană

lbuc.

I

I

8

14/sistem, nlll'Jla:i

unde

Ieste

cazul.

!pentru l.emn

lbuc.l0,4

I0,2 I0,2 0,2

I

I

I

I

1

1

10 ISO%

cuțitoaie

ISO% dăl.ți pentru l.emn

38.

IButoaie de tabl.ă 100-200 l. pentru

lutil.aje

de intervenție

I

I

sonete de mână

sau

mecanice

lbuc.

I

I

4

4

5

2

8

16

pe sistem hidrotehnici

I

I

Ix)

2 până l.a 4 buc. pe

I sistem hidrotehnic (in

39.

I

( L

=

6

m

cu

berbec de 100-150 'kg)

I I

I I

!Bărci

de l.emn metal.ice, fibră de

lbuc. x

I I

I I

I

1

1

6-10

!funcție

de nivel.ul. de

!organizare

al.

I

sistemul.ui)

Ix) una

bucată/canton

I

I

(funcție de nivel.ul. de

I

organizare a

I

40.

lsticl.ă

sau

pnel.ll'na:tice

cu rame,

bărci

cu

motor

lbuc.

x

I I I

X

X

1

1

1

12

! sistemul.ui: 30% din

I

I nwnărul.

de bărci se pot I

!dota cu

motoare de

I

I

barcă)

I

I

Ix)

una/sistem

I

I

!hidrotehnic

cu

l.ac de

I

I

I

acumul.are

I

I

I

in expl.oatare diguri l.a

41.

Șal.upe

42.

IBacuri dormitor

I I

I

!Autoturisme

de teren

cu

două

43.

ldi.ferențial.e dotate

cu

stații

I emisie-recepție fixe

I

I

44.

Vaqoane dormitor echipate

cu

I

I

I

vagon dormitor

45.IBorma.șină el.ectrică portabil.ă; lpol.izor el.ectric portabil.

lbuc.

I

x

X

1

10

I

Ix!

I

4/sistem hidrotehnic

I

I

lutil.ități

lbuc. x

I I I I I

I

I I

lbuc. x

I I

I

lbuc. x

I I

I

luna/unitatea

care are

I

20

!Dunăre

o șal.upă rapidă

lpt. unit.

de qosp.

a

!apel.or care adm.

!Lucrări

cu

rol. de

!apărare

inpotriva linundațiil.or din Del.ta

I

Dunării

I

Ix) unul.

l.a fiecare

I sistem hidrotehnic: 2

20

ll.a

fiecare unitate

carel

I are in expl.oatare

I

!diguri l.a Dunăre

I

Ix)

1/sistem

I

I

hidrotehnic, li.forma.ție

I

6

I

de l.ucru,

I

11/Sistem de Gospodărire!

la

Apelor

I

lbuc.

x

X

X

X

X

X

6

Ide

intervenție sau

I

!cort;

4 cal.ori.fere/

Ix)

li.fiecare .forma.ție

I I

46.

I Frigidere 240 L

I

I I

lbuc.

x

X

I

Ix)

1/c,mton de lexpl.oatare de l.a diguri

4-6

I și baraje

Ix)

1/sediu .forma.ție de

I Lucru

I Containere pentru ma:terial.e și

I

47.

lechipamente de protecție,

lbuc. x

X

lcaza nt,

al.imente neal.terabil.e

I

Ix)

l pentru fiecare

10

I forma:ție

I

48.

ICostum scafandru

autonom

I

49.

I capre taluz

I

lbuc.

I

lbuc.

I

x

x

X

1

8

X

8

Ix) 1-2 pentru fiecare

I sistem hidrotehnic

I

Ix)

1/canton l.a Dunăre

I 1/baraj

I

50. I Binocl.u

I

lbuc.

x

X

1

1

20

Ix) 1/forma.ție de

I

intervenție

I

I

11/sistem hidrotehnic

I

51.

I Jll>arat

foto

I

I

52.

IRezervor combustibil. de 10 t

I

I

53.

I Cameră video, aparat video

I

I

lbuc.

x

X

I

I

lbuc.

x

X

1

I

I

lbuc.

I

Ix) 1/sistem hidrotehnici

15 11/forma.ție de l.ucru,

I

12/direcție de ape

I

Ix)

1/canton, 1/sistem

I

8

I hidrotehnic, 1/Sistem

I

Ide

Gospodărire

a

]Wel.orl

1

pentru fiecare Sistem!

15

1 de Gospodărire

a }q;)el.orl

11/sistem hidrotehnic

I

C11P. D.

MIJLOACE

DE

C11LCUL, MĂSURARE, TIUINSMISIE

Ș

AVERTIZARE

I

I

I

I I

I

I

I

I I

Ix)

1 buc.

RTF

fix/

I

I canton

I

I

1

buc.

RTF

portabil/La

I

IRadio-tel.efoane fixe, portabil.e

cu

54.

lacumul.atori, modem-uri, radio, lacumul.atori și piese de schi.mb

I

I

I

I

I

I

I

I

I

lbuc. I x

I

X

I

X

I

X

I

I

I

I

I

15

km

Dl, D2

și 2 buc./

I

lbaraj

I

2

1

1

3-5

I

1 buc.

RTF

portabil/șefi

I forma.ție

I

55.

Tel.e.foa.ne mobi.Z.e

Sirene.,.

difuzoare pentru al.armă.,.

56.

inc.Z.usiv materia.Le necesare l100ntă.rii

I I I I

I I I

I

Echipamente de

pre.Z.u:cra.re

și

57.

I

transmitere

automată. a

da.telor

I

(microca.lcu:la.tor PC.,.

modem.,.

I

tel.efax)

I I I I

I

58

-1 Pluviometre

și

nivelmetre de

!avertiza.re

automată.

I

I

lbuc.

x

I I

buc.

I buc.

I

I

X

X

X

X X

I 1 buc.

RTF

portabiL/ș-efl

I sistem

I I

1

buc.

RTF

portabiL/

I

!forma.ție

de intervenție

Ix)

1/ș-ef forma.ție, ș-ef

x

3-5

I sistem hidrotehnic

11/ca.nton

exp.Z.oa.ta.re

I

lista.ție hidrometrică.

I-

în .Z.oca..Z.ită.ți și

La.

!obiective inporta.nte

!situa.te

în a.val. de

I acu:mu:.lări

10

I -

2/ba.ra.j

I -

a u:tovehicu:.le

dotate

Icu

sirene

12/Sistem de Gospodărire!

la

Apelor

I

11/sistem hidrotehnic

I

I -

un

set pentru:

I I comitetul. ministerial.

I I-

u:n

set

pentru: fiecare

I

Direcție de e.,.

3-5

I

unitate IINIF,

IHIDR0ELECTRIC1!, Sistem

Ide

Gospodărire a

I .Apel.or.,. sistem

I hidrotehnic.,. .formație

I de

.lucru

I-

un

fa.x/ba.ra.j

16-8

pl.u:viometre/sistem

8

16-8

nivelmetre/sistem

I 1 pluviometru/comitet

11.ocal.

59.

IMorifti

hidrometrice

cu

tijă

I

buc.

5

8

I

I

Teodolit electrooptic

60.

lstație GPS (precizie 1-10 cm)

I

Stație totală

I I

61.

INivelă NI-007

cu trusă

I

I

62.

I Rul.etâ

20-50

m

I I

I

63.

I Set miră

+

plăcuțe

I I

I Sistem dedicat de transmisie prin 64. I dial.-up (conputer

+

modem

+

Linie

I tel.efonică)

C1!P.

E. MIJLOACE FIXE DIVERSE

I

I

I I

I buc.

I I I

I buc.

I

I

I buc.

I I

I

I buc.

I I

I

I buc.

I

I

I

I 1 buc./sistem

I hidrotehnic

8

11

buc./Sistem de

!Gospodărire

a

.Apelor

11

buc./Sistem de

!Gospodărire a .Apelor

8

11

buc./forma.ție de

11.ucru

I 2 buc./sistem

8

I hidrotehnic

12

buc./formație de

I intervenție

I 1 buc./:f'ormație de

1

8

I Lucru

I 1 buc./sistem

I hidrotehnic

11

buc./Sistem de

5

I Gospodărire a .Apelor

I

Ix)

1/sistem hidrotehnici

11/formație

de

I

65.

I

Grupuri el.ectrogene

cu anexe

pentru

Ibuc.

I il.uminat

I

I

I

I

I

1

1

8

I

intervenție

I

11/Sistem de Gospodărire!

la

Apel.or

I

11/canton

de exploatare

I

I Reflectoare

(:faruriă

cablu

izolant

I

Ix!

1/sistem hidrotehnici

I pentru

rețeaua

de re:fl.ectoare)

/ 66.I- cabl.u

pentru il.uminat

I-

izol.ator pentru prinderea

lcabl.ul.uiă

:fasunguriă

!întrerupătoareă becuriă

etc.

I buc.

1ml.

I

buc.

I I

8

11/formație de

I

I

intervenție

I

11/Sistem de Gospodărire!

la.

Apel.or

I

11/canton

de exploatare

I

- câte 4 buc. de grup

I

I

I

.Agregate pentru

sudură

el.ectrică

I

67.

lsau

oxiacetil.enică fi material.e de

lbuc.

!sudurăă truse aferente

I

I

I

I

I

I

I

1

1

10

I electrogen

+

2 buc. de

!rezervă/formație de

I intervenție

1-

câte 100 ml.de grup

lel.ectroqen

I-

câte 200

buc.

de

I I :fiecare grup electrogen

I

I

68.

I Motoponpe

cu anexe

fi

150 ml.

I

I buc.

x

1

Ix)

1/sistem hidrotehnici

8

I

1/formație de

I

I conductă sau :furtun

I

I

intervenție

I

I

I

11/Sistem de Gospodărire

I

I

la

Apel.or

I epuismente

I

lbuc.

I

I

lbuc.

x

x

X

X

X

1

2

1

x

8

6-10

I

x)

2/forma.ție de

I

intervenție

I

Ix)

2-4 buc./sistem

!hidrotehnică

I

I

12

buc./formație de

I

I

I Lucru

I util.aje terasiere (bul.dozer

ă

71.

I

excavator)

cu

piese de schimb

I

lbuc.

x

X

X

X

X

X

x

4-8

Ix)

1

buc.

bul.dozer/

l:forma:ție

de intervenție

I aferente

I

I

11

buc. excavator/

!:formație de intervenției

I T.r-actor

articul.at :forestier

(T.1lF)

I

72.

I

pentru

tractarea

pl.uti toril.or

lbuc.

x

X

X

X

X

X

X

Ix)

1 buc./Sistem de 4-8 !Gospodărire

a

.Apelor

69.

I

Ponpe submersibil.e pentru

70.

!Motocositori (nrul.ti:funcțional.e)

I

mari

+

ca.b.Z.u :f.Z.exibi.Z.

73.

I

Autobascu.Z.antă pentru transport

I buc.

I

4-6

I

1 buc. /forma.ție de

I

materia.Z.e de intervenție

I

I

I

intervenție

CIIP.

F.

ECHIPAMENTE DE PROTECȚIE, SIGURANȚĂ ȘI

CAZARMJIMENT

74.

I

Cizme de

cauciuc

scurte și .Z.ungi

I

lper.

I

X

X

5

5

2

2

Ix!

2O perechi/forma.ție

Ide

intervenție

75.

Manta.Z.e

de p.Z.oaie

cu

g.Z.ugi

I

buc.

I

X

X

5

5

2

3

Ix!

2O perechi/forma.ție

Ide

intervenție

76. Sal.opete din

doc

sau inpermea.bi.Z.e.

I

I

buc.

X

X

8

8

2

3

Ix!

2O buc. /:forma.ție

de

interventie

Costwne vătui te

I

I

10 buc./ istem

I

I hidrotehnic

I

Ix!

2O buc. /:forma.ție de

77.

Pufoaice

sau scurte îmb.Z.ăni

te

I

I

buc.

X

X

2

2

2

10

I

intervenție

120-30 buc./sistem

I

I hidrotehnic

I

I

50% salopete

I

ISO% costume vătuite

78. Căciu.Z.i de b.Z.ană sau vătui te

I

I buc.

X

X

10

Ix!

2O buc. /:forma.ție de

I

intervenție

I

I

20 buc./sistem

I

I hidrotehnic

79 -1

Mânuși

de protecție

I buc.

X

X

4

20 pe :forma.ție

de

I

1

intervenție

80. I

Centuri, veste și col.aci de sal.vare

I

buc.

X

X

5

5

1

2

I

20 pe :forma.ție de

I

I

I

intervenție

81. I

Pieptare avertizoare

I

(re:f.Z.ectorizante)

I buc.

I

X

X

15

Ix!

2O pentru :fiecare

!:forma.ție de intervenției

82. I

Cascâ de protecție

I buc.

I

X

X

X

X

X

X

X

X

Ix!

2O buc. /:forma.ție

de

I

intervenție

83. I Bocanci I

I

buc.

I

X

X

X

X

X

X

X

X

Ix!

2O buc. /:forma.ție de

I

intervenție

I

Paturi de :fier,

.Z.emn

sau

pl.iante

I

Ix!

2O pentru :fiecare

I

84.

I

echipate

cu sa.Z.te.Z.e,

perne și 2

I

buc.

X

X

15 !:forma.ție de intervenț

I

seturi de paturi și .Z.enjerie/pat

I

I

iei

I

I

I

I-

se

ca.Z.cu.Z.ează

in

I

I

I

I

:funcție de spații.Z.e de

I

I

I

!dormit din

cantoane

și

I

85.

I

Dulap

cazarmament

I

buc.

X

X

15

I

din al.te spații

I I

I

!gospodărești :f'o.Z.osite

I

I

I

I

în

tinpu.Z. a.cțiuni.Z.or

del

I

I

I

apăra.re

I

I

I

Ix!

2 buc./canton, 2

I

86.

I

Bucătărie

ioobiLă

I

buc.

15

lbuc./sistem

I I

I

!hidrotehnic, 2 buc./

I

I

I

l:forma:ție

de intervenției

I

I

I

expl.oa.ta.re

I

I

I-

1 buc./canton

+

set

I

Aragaz

cu

bute.Z.ie, vese.Z.ă,

tacâmuri I

buc.

10

lvese.Z.ă

12 persoane

I

pentru bucătărie

I

I-

1 buc./sistem

I

I

I hidrotehnic

87.

I

Filtru rapid pentru apă pota.bi.Z.ă

I

buc.

10

I-

1

buc./canton

de

88.

89.

I

Corturi

inpermea.bi.Z.e

I

buc.

X

X

1

10

I-

se prevăd .Z.a.

ca.ntoa.nel

I

I

!dacă.

este cazul.

I

I

I

Ix!

1 radio

+

1 TV/

I

I

I

I canton

I

90.

I

J\parat

radio

+

TV

I

buc.

X

X

4-6

11

radio+ 1 TV/forma.ție

I

I

I

de Lucru

I

I

11

radio+ 1 TV/sistem

I

I

I

hidrotehnic

91.

I

Boi.Z.er e.Z.ectric

I

buc.

X

X

4-6

Ix!

1/ca.nton

I

I

11-2/sistem hidrotehnic

92.

I

T.t"usă medica.Z.ă de prim ajutor

I buc.

X

X

I

-

1

Ix!

1/ca.nton

CIIP.

G.

MATERIALE CONSUM/IBILE

PENTRU

IGIEWÎ.

ș

CONSERVAREA MATERIALELOR

I

I

Ix!

20 'kg detergenți/

93.

I

Sâpun

și

detergenți

1kg

X

X

X

X

1

!canton,

sta.ție/an

I

I

Ix!

10 'kg să.pun/canton,

I

I

I

stație/an

(var și

I

1kg

I I

X

I I

X

I I

I

-

I

-

X

X

I

x

I

1

Ix!

5 'k.g var/canton,

I

stație/an

I

I

I

I

I

I

Ix!

5 'k.g el.ora.mină./

I

I

I

I

I

I

!canton,

sta.ție/an

I

94.

I Materia.Z.e dezinfectante

I

el.ora.mină)

I

95.

I

Pudră

ta.Z.c,

na:fta.Z.ină

1kg

I

X

I

X

I

-

I

-

X

X

-

I

1

Ix!

5 'k.g/ca.nton/a.n

96.

I

Otravă de șoareci

1kg

I

X

I

X

I

-

I

-

X

X

-

I

l

Ix!

3 'k.g/ca.nton/a.n

CIIP.

H.

MATERIALE

ȘI MIJLOACE

PENTRU INTERVENJ!IE

LA

GHEȚURI

97.

I

Prăjini din

.Z.emn

de esență.

tare

I buc.

I

X

!pentru dirijarea s.Z.oiuri.Z.or

I

I

I

Scânduri de rășinoase pentru

I

I

98.lasigurarea oa.meni.Z.or (3-4 cm

I

buc.

I

X

I

grosime, 20

cm

.Z.ățime, 4-5 cm

I

I

Ix!

5 .Z.a. o echipă. de

I I

X

I I

X

I I

X

X

X

x I I

8

I

I

I

I

I

X

I

X

I

X

X

X

x

I

8

I

I

I

I

I

intervenție

I

Ix!

5 .Z.a. o echipă. de

I

intervenție

.Z.un

ime

" "

99.

IRăngi de :fier 2-4 m lungime

I

buc.

I

I

I

X

I

X

X

X

X

I

15

Ix)

2 la

o

echipâ de

I

I

I

I

I

I

I

I

intervenție

" "

100.

I

Fierăstraie pentru gheață

I

buc.

I

X

I

X

X

X

X

10

Ix)

5 la

o

echipâ de

I

I

I

I

I

I

intervenție

CAP.I. MATE"RL'ILE"

ȘI MIJLOACE"

DE" INTE"RVE"Nf!IE" PENTRU

COMBATE"RE"A E"FE"CTE"LOR POLUĂRILOR ACCIDE"N.I'ALE"

101.

I T.t"use profesionale pentru

I intervenții pe râuri

102.

I T.t"use

profesionale pentru

I intervenții pe lacuri

I buc.

I I

I

I buc.

I I

I

8

I 1

buc.

/Sistem de

!Gospodărire

a

.Tipelor

8

I 1

buc.

/Sistem de

I Gospodărire

a

Jlpelor

103.

I T.t"usă

pentru determinarea rapidă

a I buc.

I tipului de substanță poluatoare

I

8

I 1

buc.

/Sistem de

I Gospodărire

a

Jlpelor

104.

I

Sistem de

ancorare

baraj pluti

tor I.Pe

maluri

105.

I

Sistem tip

:funicular

mobil pentru

!poziționarea barajului plutitor

106.

IBă.rci pneumatice

I

107.

I Grup electrogen portabil

I

108.

IConpresor portabil

I

I buc.

I

I buc.

I

I buc.

I

I buc.

I

I buc.

I

5

I 3 buc. /Sistem de

!Gospodărire

a

.Tipelor

5

11

buc./Sistem de

I Gospodărire

a

Jlpelor

12

I 2

buc.

/Sistem de

I Gospodărire

a

Jlpelor

8

11

buc./Sistem de

!Gospodărire

a

.Tipelor

8

11

buc./Sistem de

!Gospodărire

a

.Tipelor

109.

I Sistem de vedere pe tinp de noapte

I buc.

I

I

15

I 2

buc.

/Sistem de

I Gospodărire

a

Jlpelor

110.

I Binoclu

infraroșii

I

111.

I Reflectoare

portabile

I

112.

I E"lectroponpe

I

I I

113.

I Baraje

absorbante plutitoare

I I

114.

I Pânză

hessiană.

I

115.

I Baloți paie

I

I buc.

I

I buc.

I

I buc.

I

I I

I buc.

I I

I buc.

I

I buc.

I

20

I 2

buc.

/Sistem de

!Gospodărire

a

.Tipelor

8

I 4

buc.

/Sistem de

!Gospodărire

a

.Tipelor

8

I 2

buc.

/Sistem de

I Gospodărire

a

Jlpelor

IS

baraje

x

lățimea

max. I a cursului

de apă

2

I 1 baraj de 500

ml

I

Direcție de Jlpe (pentru

I poluări marine)

2 1300 ml/formație de

I intervenție

I 50

buc.

/formație de

I intervenție

116.

IFunie sintetică.

I

117.

I Pari de lemn

I

118.

I Cângi PSI

I

119.

IRecipiente PVC 200 litri

I

1ml

I

I buc.

I

I buc.

I

I buc.

I

8 1150 ml/formație de

I intervenție

8

I 100

buc. /formație

de

I intervenție

8

15

buc./formație de

I intervenție

8

15

buc./formație de

Ilucru

120.

I Mâști de gaze

I buc.

8

IZ

buc./formație

121. IMateriale absorbante tip spill-sorbl.kg

200

100

1soo1

2

122.

I Saci

cu

absorbant HEGSORB

1kg

200

100

500

2

123.

I Saci

cu

absorbant HEGACID

1kg

100

50

1200

2

124.

I

Materiale

absorbante ECO seria 200 1kg

50

50

ISO

1

125.

I

Materiale

absorbante ECO seria 300 1kg

50

50

ISO

1

126.

I Materiale absorbante ECO seria 400 1kg

50

50

ISO

1

127.

I S.kimer pentru separare hidrocarburi

I buc.

5

12

buc./Sistem de

I

I

!Gospodărire

a

.Tipelor

128.

ITanc (ponton) plutitor pentru

I colectare

poluanți

I buc.

I

5

IZ

buc./Sistem de

I Gospodărire

a

Jlpelor

129.

I Perne absorbanteă rulouriă cilindrii buc.

I absorbanți

I

20

10

20

10

I -

2

I

I 50

buc.

/Sistem de

I Gospodărire

a

Jlpelor

130.

I Vidanje

I

I buc.

I

10

12

buc./Sistem de

!Gospodărire

a

.Tipelor

131.

I.Materiale

:filtrante

I

IRecipienți de 1-5 litri pentru

132.

I probe de apă și material biologic

I

I tonei

I

I

2

I

O ,5 t/Sistem de

I Gospodărire

a

Jlpelor

4-6

I 20

buc.

/laborator

I

Sistem de Gospodărire

al l11Pelor

I

133.

I

Sistem portabil TRIIW11S

pentru

I buc.

I

I efectuarea

determinărilor biologice

I

I

I B-12

I 1

buc.

/Sistem de

I

I Gospodărire

a

}lpelor

134.

I Sistem de :filtrare rapid

cu

ponpe

I

de vid

manual

I buc.

I I

I

I 6-10

I 1 buc./Sistem de

I

I Gospodărire

a

}lpelor

ANEXA NR. 1.3

ATRIBUȚIILE AUTORITĂȚILOR ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE CARE ASIGURĂ FUNCȚII DE SPRIJIN PRIVIND PREVENIREA ȘI GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ GENERATE DE INUNDAȚII, FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE, ACCIDENTE LA CONSTRUCȚII HIDROTEHNICE ȘI POLUĂRI ACCIDENTALE

•

Guvernul exercită următoarele atribuții principale:

a)

aprobă actele normative specifice, potrivit competenței în domeniu;

b)

analizează periodic și ori de câte ori situația o impune activitatea de protecție și intervenție în situații de urgență;

c)

aprobă planul național de asigurare cu resurse umane, materiale și financiare pentru gestionarea situațiilor de urgență;

d)

propune, potrivit legii, Președintelui României instituirea și încetarea stării de urgență în zonele afectate;

e)

încheie acorduri internaționale în domeniul protecției civile;

f)

adoptă hotărâri prin care se acordă ajutoare de urgență și despăgubiri persoanelor fizice ș1 juridice afectate;

g)

aprobă planificarea exercițiilor și a aplicațiilor de protecție civilă cu caracter internațional;

h)

solicită, la nevoie, sprijin internațional;

i)

aprobă acordarea de ajutor, în urma solicitărilor, statelor afectate de dezastre.

•

Ministerele, autoritățile administrației publice autonome și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale exercită următoarele atribuții principale:

a)

stabilesc atribuțiile ce revin structurilor proprii;

b)

elaborează planuri și programe privind situațiile de urgență în domeniul propriu de competență;

c)

asigură resursele necesare intervenției;

d)

constituie capacități operaționale de intervenție, pe care, în caz de necesitate, le pun la dispoziție autorităților administrației publice locale;

e)

inițiază programe sau teme de cercetare în domeniu;

f)

constituie baza de date specifică domeniului propriu de activitate, necesară în situații de urgență;

g)

asigură participarea reprezentanților, a experților și a specialiștilor la activitățile Comitetului Național pentru Situații de Urgență;

h)

pun la dispoziție Ministerului Administrației și Internelor personal calificat în vederea constituirii echipelor de experți pentru evaluare sau personalul necesar intervenției, după caz;

i)

pun la dispoziție Comitetului Național pentru Situații de Urgență datele și informațiile solicitate în scopul elaborării strategiei naționale de protecție civilă, a planurilor și programelor de protecție și intrevenție in situații de urgență, precum și Inspectoratului General pentru Situații de Urgență pentru constituirea bazei de date proprii;

j)

asigură gestionarea tipurilor de riscuri specifice și îndeplinirea funcțiilor de sprijin prin structuri specifice domeniilor de competență, potrivit legii. Organizarea și funcționarea acestor structuri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Ministerul Apărării Nationale- MApN:

planifică și execută măsurile de protecție și intervenție potrivit organizării planurilor specifice proprii și planurilor comune cu alte ministere.

Ministerul Administratiei și Internelor

-

MAI

Asigură,

prin Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență:

a)

transmiterea prognozelor, avertizărilor și informațiilor privind producerea de inundații, fenomene meteorologice periculoase și poluări accidentale la localitățile potențial afectabile și

obiectivele social-economice importante, primite de la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor;

b)

urmărirea și coordonarea realizării sistemelor de alarmare a populației în localități și verificarea periodică a stării de funcționare a acestora, precum și afișarea în locuri vizibile a semnalelor folosite în situații de urgență;

c)

elaborarea programelor de pregătire a populației, pentru protecția și intervenția în cazul inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale, conducerea exercițiilor și aplicațiilor de pregătire a populației și a operatorilor economici din zonele de risc și verificarea aplicabilității măsurilor din planurile de apărare;

d)

instruirea periodică a administrației publice locale (prefecți, subprefecți, președinți ai Consiliilor județene, primari) asupra atribuțiilor ce le revin în gestionarea situațiilor de urgență generate de riscurile specifice;

e)

intervenția operativă pentru înlăturarea efectelor inundațiilor, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale, cu asistență tehnică a specialiștilor din cadrul unităților de gospodărire a apelor;

f)

elaborarea rapoartelor operative asupra efectelor factorilor de risc specifici și măsurilor întreprinse, prin colaborare permanentă cu Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor, pe care le transmit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și Centrului operativ din Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, prin grija Grupului de suport tehnic;

g)

transmiterea la Centrul Operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor a informațiilor privind efectele fenomenelor meteorologice periculoase (căderi abundente de zăpadă, de chiciură, grindină, efecte ale secetei, etc.), la cererea acestuia;

h)

participarea la aprovizionarea cu apă potabilă a populației din localitățile afectate

i)

elaborează și prezintă Guvernului, spre aprobare, proiectul de strategie națională a protecției civile;

j)

elaborează și avizează proiecte de acte normative specifice;

k)

coordonează activitățile de evacuare, potrivit planurilor întocmite;

1) organizează și conduce activitatea de asanare a teritoriului de muniția rămasă neexplodată din timpul conflictelor militare;

m)

analizează periodic, împreună cu autoritățile administrației publice centrale, stadiul realizării măsurilor necesare a fi luate în situații de protecție civilă;

n)

elaborează norme metodologice pentru întocmirea planurilor de urgență internă și externă a operatorilor economici;

o)

organizează și conduce exerciții și aplicații de specialitate;

p)

coordonează acțiunile de limitare și înlăturare a urmărilor situațiilor de urgență;

q)

colaborează cu organisme internaționale de specialitate. Asigură,

prin intermediul Posturilor de Poliție:

a)

transmiterea, în mediul rural, a prognozelor, avertizărilor și informațiilor privind fenomenele hidrometeorologice periculoase, în perioadele în care la primării și oficii poștale nu este asigurată permanența;

Inspectoratul

General pentru Situatii de Urgentă

este autoritate de reglementare în domeniul protecției civile.

Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor- MMGA:

a)

elaborează strategia națională de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale;

b)

face, anual, propuneri pentru asigurarea de la bugetul de stat a mijloacelor financiare necesare acoperirii cheltuielilor pentru constituirea și reînnoirea stocului de materiale și mijloace de apărare, pentru acțiunile de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice

periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale, în domeniul gospodăririi apelor, precum și pentru executarea lucrărilor noi cu rol de apărare împotriva inundațiilor și refacerea unor lucrări afectate de dezastre;

c)

coordonează și urmărește realizarea într-o concepție unitară a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare;

d)

coordonează, la nivel național, activitatea de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și de prevenire și combatere a poluărilor accidentale, urmărește modul de informare cu date și prognoze hidrologice și meteorologice a factorilor interesați;

e)

inițiază elaborarea sau modificarea de acte normative în domeniul apărării împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale precum și reglementări în aplicarea acestora. Controlează modul în care sunt respectate prevederile legale și reglementările în acest domeniu;

f)

cooperează cu organismele de profil pe plan internațional, pe baza convențiilor la care statul român este parte, privind apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale;

g)

verifică, anual, starea tehnică și funcțională a construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, indiferent de deținător, împreună cu unitățile care au în administrare aceste construcții, stabilind măsurile și lucrările necesare măririi gradului de siguranță în exploatare a acestora;

h)

verifică modul de constituire a stocurilor de materiale și mijloace de apărare operativă împotriva inundațiilor de către deținătorii de lucrări și de către comitetele locale, precum și modul în care au fost folosite fondurile de la bugetul de stat pentru completarea și reînnoirea stocurilor constituite la unitățile teritoriale ale Administrației Naționale "Apele Române";

i)

verifică realizarea lucrărilor de reparații și întreținere a construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, a lucrărilor de întreținere a cursurilor de apă pentru asigurarea capacității de scurgere a acestora, a podurilor, podețelor și a altor lucrări care pot influența scurgerea, dispunând măsuri obligatorii pentru unitățile care au în administrare aceste obiective;

j)

asigură condițiile de funcționare a Comitetului ministerial și a Centrului operativ cu activitate permanentă pentru situații de urgență;

k)

coordonează împreună cu Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și Ministerul Administrației și Internelor implementarea Deciziei 2850/2000/EEC la nivel național;

1) asigură funcționarea "punctului focal național" în activitatea regională a bazinului Mării Negre împotriva poluării;

m) recepționează, prin Centrul Operativ, toate rapoartele operative legate de o poluare marină și participă la acțiunile Comandamentului Operativ pentru Depoluare Marină.

Administratia Natională "Apele Române"

-

ANAR:

a)

aplică prevederile strategiei și coordonează tehnic, prin unitățile teritoriale, activitățile de apărare

împotriva

inundațiilor,

fenomenelor

meteorologice

periculoase,

accidentelor

la construcții hidrotehnice și cele de combatere a poluărilor accidentale, pentru obiectivele și lucrările de apărare de pe cursurile de apă;

b)

întocmește planurile pe bazine hidrografice de apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor, de prevenire și combatere a poluărilor accidentale și de restricții și folosire a apei în perioadele deficitare;

c)

asigură, prin Sistemele de Gospodărire a Apelor, elaborarea planurilor județene de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale;

d)

acordă, prin Sistemele de Gospodărire a Apelor, asistența tehnică la întocmirea planurilor municipale, orășenești și comunale de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și poluărilor accidentale;

e)

întocmește planuri de avertizare-alarmare a localităților și obiectivelor din aval de lacurile de acumulare în caz de accidente la barajele din administrare;

j) asigură întreținerea și menținerea în stare de funcționare a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, din administrare;

g)

asigură instalarea

și buna

funcționare

a

aparaturii,

dispozitivelor hidrometrice

și pluviometrice

din bazinele hidrografice și de la obiectivele și lucrările hidrotehnice din administrare;

h)

asigură datele necesare pentru întocmirea de studii de reconstituire a undelor de viitură și centralizează elementele privitoare la modul de comportare în timpul apelor mari a lucrărilor hidrotehnice din administrare;

i)

asigură constituirea

și reînnoirea

stocurilor

de materiale și mijloace de apărare în conformitate cu Normativul-cadru de dotare cu materiale și mijloace de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și combaterea poluărilor accidentale, din fondurile alocate de la bugetul de stat și din surse proprii, precum și depozitarea lor în bune condiții, pentru obiectivele și lucrările din administrare;

j)

propune lucrări noi de apărare, precum și de optimizare constructivă și funcțională a celor existente, ca urmare a concluziilor rezultate după trecerea apelor mari;

k)

propune Comitetului ministerial, împreună cu Comitetele județene, măsuri de inundare dirijată a terenurilor dinainte stabilite în cadrul planurilor de apărare sau introducerea unor măsuri speciale în funcționarea sistemelor de evacuare a apelor mari;

I) asigură conducerea Grupurilor de suport tehnic pentru gestionarea tipurilor de risc specifice constituite în cadrul Comitetelor județene;

m)

organizează anual, împreună cu deținătorii, verificări ale secțiunilor de scurgere la poduri și podețe, ale lucrărilor de apărare și consolidare a malurilor și a albiilor, ale zonelor de exploatare a balastului, stabilind măsuri și lucrări obligatorii pentru deținători, în vederea asigurării capacității de tranzitare a debitelor la viituri;

n)

asigură exploatarea corelată, pe bazin hidrografic, a lacurilor de acumulare pentru atenuarea viiturilor și urmărește ca regulamentele de exploatare a barajelor și lacurilor de acumulare, indiferent de deținător, să conțină prevederi privind modul de exploatare a acestora înainte, în timpul și după trecerea apelor mari, precum și în caz de accidente la construcții hidrotehnice și secetă hidrologică;

o)

dispune, în perioade de ape mari, măsuri operative obligatorii în legătură cu exploatarea lacurilor și barajelor, a sistemelor de desecare, indiferent de deținători, astfel încât prin exploatarea corelată la nivel de bazin, să se realizeze eficiența maximă în acțiunile de apărare împotriva inundațiilor;

p)

asigură, prin Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor, diseminarea informațiilor, prognozelor

și avertizărilor

primite de la Direcțiile

de Ape, la obiectivele hidrotehnice din administrare și la Centrele operaționale ale Inspectoratelor județene pentru situații de urgență, conform Anexei nr. 11) la prezentul regulament;

r)

participă, prin Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor, la avertizarea comitetelor

locale

în

caz

de

producere

a

fenomenelor

hidrometeorologice

periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor

accidentale, precum și la pregătirea populației pentru apărarea împotriva inundațiilor, prin exerciții periodice de simulare;

s)

participă, în conformitate cu prevederile convențiilor internaționale, la organizarea apărării pe Dunăre și pe celelalte râuri care formează sau traversează frontiera de stat a României, în care scop colaborează și cu unitățile care administrează porturile și căile navigabile și cu Comitetele județene limitrofe;

t)

asigură elaborarea informațiilor, prognozelor și avertizărilor privitoare la inundații, ghețuri, secetă hidrologică și poluări accidentale pe bazine hidrografice;

u)

ia măsuri permanente de creștere a preciziei prognozelor hidrologice și de diseminare a acestora la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor și la unitățile care au în exploatare lucrări hidrotehnice și corelează datele obținute din rețea cu cele provenite de la aceste unități;

v)

identifică, evaluează, verifică și clarifică aspecte legate de poluările marine și organizează intervenția operativă;

x)

asigură transmiterea informațiilor la Comitetul ministerial și Centrul operativ pentru situații de urgență;

y)

asigură funcționarea în condiții de siguranță a rețelei naționale de măsurători hidrologice propru;

``)

asigură, prin laboratoarele sale de analize fizico-chimice, biologice și bacteriologice, determinarea naturii poluantului și evoluția undei de poluare.

Institutul National de Hidrologie și Gospodărire a Apelor - INHGA:

a)

asigură elaborarea informațiilor, prognozelor și avertizărilor privitoare la inundații, ghețuri și secetă hidrologică și transmiterea acestora la Centrul operativ pentru situații de urgență din cadrul Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, la Centrul operativ al Administrației Naționale "Apele Române" și la Centrele operative ale Direcțiilor de Ape;

b)

asigură funcționarea în condiții de siguranță a rețelei naționale de măsurători hidrologice propm;

c)

întocmește

instrucțiuni de elaborare și transmitere a avertizărilor și prognozelor

privind producerea fenomenelor hidrologice periculoase, care sunt aprobate de Comitetul ministerial;

d)

asigură îndrumarea metodologică și coordonarea rețelei naționale de măsurători hidrologice.

•

Administrația Națională de Meteorologie - ANM:

a)

asigură elaborarea

prognozelor și avertizărilor

privitoare

la fenomene

meteorologice periculoase și transmiterea acestora la Centrul operativ pentru situații de urgență din cadrul Ministerului Mediului și Gospodăririi

Apelor, la Centrul Operațional Național din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, la Centrul operativ al Administrației Naționale "Apele Române" și la Centrele operative ale Direcțiilor de Ape, precum și altor factori interesați;

b)

asigură funcționarea în condiții de siguranță a rețelei naționale de măsurători meteorologice;

c)

elaborează

instrucțiuni

de stabilire

a pragurilor

critice pentru fenomenele

meteorologice periculoase și de elaborare și transmitere a avertizărilor și prognozelor privind producerea acestor fenomene, care sunt aprobate de Comitetul ministerial.

Consiliile

iudetene,

Consiliul

General

al

Municipiului

București,

consiliile

locale

ale

municipiilor,

orașelor și comunelor și consiliile locale ale sectoarelor municipiului București au

următoarele

atributii principale:

a)

aprobă organizarea Inspectoratelor și a formațiunilor de protecție și intervenție în situații de urgență la nivelul unității administrativ-teritoriale, analizează anual și ori de câte ori este nevoie activitatea desfășurată și adoptă măsuri pentru îmbunătățirea acesteia;

b)

aprobă planurile anuale și de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare destinate prevenirii și gestionării situațiilor de urgență;

c)

participă, potrivit legii, la asigurarea finanțării măsurilor și a acțiunilor de protecție civilă, precum și a serviciilor de urgență și a structurilor care au atribuții legale în acest domeniu;

d)

stabilesc, în condițiile legii, taxe speciale pe linia protecției civile;

e)

înființează, în condițiile legii și cu avizul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, centre de formare și evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgență;

f)

gestionează, depozitează, întrețin și asigură conservarea aparaturii și a materialelor de protecție și intervenție prin serviciile specializate din subordine;

g)

asigură spațiile necesare funcționării inspectoratelor pentru situații de urgență corespunzătoare, paza și securitatea acestora și a centrelor operaționale, precum și spațiile pentru depozitarea materialelor de intervenție.

Grupul

de

suport

tehnic

din

cadrul

Comitetului

iudetean,

are următoarele atribuții specifice:

a)

asigură, prin grija Sistemului de Gospodărire a Apelor în colaborare cu Inspectoratul județean pentru

situații

de

urgență,

elaborarea

planului

județean

de

apărare

împotriva

inundațiilor, fenomenelor

meteorologice

periculoase,

accidentelor

la

construcții

hidrotehnice

și

poluărilor accidentale, prin corelarea planurilor de apărare întocmite de Comitetele municipale, orășenești și comunale pentru situații de urgență și a planurilor de prevenire și combatere a poluărilor accidentale la folosințele de apă potențial poluatoare și a planurilor de restricții și folosire a apei în perioade deficitare;

b)

acordă asistență tehnică comitetelor municipale, orășenești și comunale pentru întocmirea planurilor de apărare specifice;

c)

avizează planurile de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și poluărilor accidentale municipale, orășenești și comunale, în vederea aprobării de către președintele Comitetului județean pentru situații de urgență;

d)

coordonează tehnic acțiunile pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale în teritoriu, aplicând prevederile din planurile de apărare împotriva inundațiilor, planurilor de prevenire și combatere a poluărilor accidentale, precum și a planurilor de restricții în perioade deficitare, asigurând legăturile cu Comitetul ministerial și Centrul operativ pentru situații de urgență din Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, cu Direcțiile de Ape și Comitetele județene situate în amonte și în aval, conform sistemului informațional operativ;

e)

asigură consultanța de specialitate, în cadrul Comitetului județean pentru situații de urgență, pentru cuprinderea în bugetele locale a cheltuielilor necesare constituirii și completării stocurilor de materiale și mijloace de apărare pentru situații de urgență generate de inundații, ghețuri și poluări accidentale, pentru întreținerea și repararea construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare proprii, precum și pentru întreținerea albiilor cursurilor de apă pe raza localităților;

f)

asigură, prin Centrul operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor în colaborare permanentă cu Centrul operațional al Inspectoratului județean pentru situații de urgență, întocmirea rapoartelor operative zilnice, în timpul situațiilor de urgență, rapoartelor de sinteză, după încetarea acestora, precum și transmiterea lor la Centrul operativ din Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor și la Centrul operativ al Direcției de Ape, care transmite la Centrul operativ al Administrației Naționale

«Apele Române»;

g)

asigură, în colaborare cu Inspectoratul județean pentru situații de urgență, organizarea și desfășurarea la nivel județean a exercițiilor de simulare pentru verificarea modului de funcționare a fluxului informațional hidrometeorologic de avertizare-alarmare a populației, a fluxului primar de informare în caz de poluări accidentale, precum și pentru instruirea administrației publice locale asupra managementului tipurilor de risc specifice;

h)

asigură organizarea anuală a acțiunii de verificare a stării tehnice și funcționale a construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor precum și urmărirea realizării măsurilor și lucrărilor stabilite cu această ocazie;

i)

participă, în comisia stabilită de Comitetul județean pentru situații de urgență, la evaluarea și stabilirea pagubelor produse de inundații din revărsări de cursuri de apă, scurgeri de pe versanți, accidente la construcții hidrotehnice, secetă hidrologică și poluări accidentale.

Centrul

operational

al

Inspectoratului

pentru

Situatii

de

Urgentă

judetean

are

următoarele atributii principale:

a)

efectuează activități de analiză, evaluare și sinteză referitoare la situațiile de urgență din competență;

b)

monitorizează evoluția situațiilor de urgență și informează operativ, când este cazul, președintele comitetului pentru situații de urgență și celelalte organisme abilitate să întreprindă măsuri cu caracter preventiv ori de intervenție, propunând, în condițiile legii, instituirea stării de alertă;

c)

elaborează concepția specifică privind planificarea, pregătirea, organizarea și desfășurarea acțiunilor de răspuns, precum și concepția de acțiune în situații de urgență, conform reglementărilor interne, emise în baza răspunderilor privind tipurile de risc gestionate și funcțiile de sprijin îndeplinite;

d)

face propuneri comitetului pentru situații de urgență, respectiv Comitetului Național, prin Inspectoratul General, privind activitatea preventivă și de intervenție în situații de urgență;

e)

urmărește aplicarea prevederilor regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență și a planurilor de intervenție/cooperare specifice tipurilor de riscuri;

f)

asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispozițiilor și ordinelor și urmărește menținerea legăturilor de comunicații cu Centrul Operațional Național, centrele operative cu funcționare

permanentă, cu alte organisme implicate în gestionarea situațiilor de urgență, precum și cu forțele proprii aflate în îndeplinirea misiunilor;

g)

centralizează solicitările privind necesarul de resurse pentru îndeplinirea funcțiilor de sprijin, premergător și în timpul situațiilor de urgență, și le înaintează organismelor abilitate să le soluționeze;

h)

asigură transmiterea mesajelor de înștiințare primite către structurile din subordine, cele cu care colaborează și către autoritățile locale;

i)

evaluează consecințele probabile ale surselor de risc;

j)

gestionează baza de date referitoare la situațiile de urgență date în competență;

k)

desfășoară activități în domeniul primirii și acordării asistenței internaționale, al medicinii de urgență a dezastrelor, al asistenței psihologice și religioase;

1) îndeplinește alte atribuții, conform reglementărilor interne, emise în baza prevederilor legale.

LISTA

ministerelor

și

instituțiilor publice în cadrul cărora se constituie

și

funcționează centre operaționale sau centre operative pentru situații de urgență cu activitate permanentă

1.

Ministerul Administrației și Internelor, în cadrul:

•

Inspectoratului General pentru Situații de Urgență;

•

Serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență.

2.

Ministerul Apărării Naționale

3.

Ministerul Afacerilor Externe

4.

Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului

5.

Ministerul Economiei și Comerțului

6.

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale

7.

Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor

8.

Ministerul Sănătății

9.

Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației 1 O.

Serviciul Român de Informații

11.

Serviciul de Telecomunicații Speciale

12.

Serviciul de Protecție și Pază

13.

Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale

ANEXA NR. 1.4

CONTRAVENȚII ȘI SANCȚIUNI

Conform Legii nr. 481/2004 privind protecția civilă, a OUG nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005 și Legii nr. 107/1996 - Legea Apelor cu modificările și completările ulterioare, constituie

contraventii

următoarele fapte:

1)

neincluderea măsurilor de protecție civilă în programele de dezvoltare economico-socială sau în proiectele de buget;

2)

neorganizarea serviciilor de urgență voluntare sau neasigurarea înzestrării și a pregătirii profesionale a acestora;

3)

neîntocmirea planurilor de intervenție sau a altor documente operative de răspuns în situații de urgență ori neasigurarea punerii acestora în aplicare la declanșarea situațiilor de urgență;

4)

neas1gurarea înștiințării, a avertizării, a alarmării sau a evacuării populației în situații de urgență;

5)

neasigurarea identificării, a monitorizării și a evaluării factorilor de risc generatori de evenimente periculoase sau nestabilirea măsurilor de protecție împotriva efectelor negative ale acestora;

6)

neasigurarea înzestrării, a dotării și a echipării cu mijloace tehnice de protecție civilă, precum și nemenținerea în stare de operativitate a acestora;

7)

nesolicitarea

avizelor,

a acordurilor sau a autorizațiilor privind

protecția

civilă ori neîndeplinirea măsurilor și a condițiilor prevăzute în acestea;

8)

neelaborarea regulamentelor, a normelor, a metodologiilor și a dispozițiilor privind protecția civilă;

9)

neprevederea în documentele tehnico-economice ale investițiilor a adăposturilor, a dotărilor și a măsurilor de utilitate publică privind protecția civilă sau nerealizarea la termen a acestora;

1O) nemenținerea adăposturilor publice de protecție civilă în bună stare de utilizare pe timpul situațiilor excepționale, corespunzătoare destinațiilor acestora;

11)

neparticiparea la instruirile, exercițiile și aplicațiile de pregătire privind protecția civilă;

12)

neanunțarea sau neinformarea despre evenimentele periculoase produse sau privind măsurile de protecție civilă luate ori necesar a fi luate;

13)

folosirea în alte scopuri a mijloacelor tehnice de protecție civilă cu destinație publică;

14)

interzicerea accesului personalului și al mijloacelor tehnice ale serviciilor de urgență în scopul îndeplinirii atribuțiilor legale specifice;

15)

neconstituirea rezervelor de resurse tehnico-materiale necesare protecției civile, prevăzute în planurile specifice;

16)

neîndeplinirea funcțiilor de sprijin stabilite pe timpul situațiilor de urgență;

17)

accesul persoanelor neautorizate pe timpul situațiilor de urgență în zonele afectate, interzise accesului și care sunt delimitate și marcate corespunzător;

18)

necompensarea contravalorii serviciilor prestate pe timpul situațiilor de urgență;

19)

neîndeplinirea măsurilor stabilite pentru asigurarea condițiilor de supraviețuire a populației afectate;

20)

neconstituirea comitetelor pentru situații de urgență;

21)

neconstituirea centrelor operative pentru situații de urgență;

22)

neelaborarea regulamentelor privind gestionarea situațiilor de urgență specifice tipurilor de nscun;

23)

neelaborarea planurilor pentru asigurarea resurselor necesare gestionării situațiilor de urgență;

24)

neîntocmirea planurilor de evacuare;

25)

neîntocmirea planurilor de intervenție și de cooperare;

26)

netransmiterea mesajelor de avertizare a populației despre declararea stării de alertă în cazul situațiilor de urgență sau pentru evacuare;

27)

exploatarea sau întreținerea lucrărilor construite pe ape sau care au legătură cu apele, fără respectarea prevederilor autorizației de gospodărire a apelor;

28)

extragera agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, canalelor, lacurilor, de pe plajă sau de pe faleza mării, fără aviz sau autorizație de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestora;

29)

amplasarea în albii majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuințe, fără avizul de amplasament, precum și fără avizul sau autorizația de gospodărire a apelor sau fără respectarea măsurilor de protecție împotriva inundațiilor;

30)

neîntreținerea corespunzătoare a malurilor sau a albiilor în zonele stabilite de către cei cărora li s-a recunoscut un drept de folosință a apei sau de către deținătorii de lucrări;

31)

depozitarea în albii sau pe malurile cursurilor de apă, ale canalelor, lacurilor, bălților și pe faleza mării, pe baraje și diguri sau în zonele de protecție a acestora a materialelor de orice fel;

32)

inexistența

planurilor

de

apărare

împotriva

inundațiilor,

fenomenelor

meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice, la nivel de obiectiv, precum și nerespectarea acestora și a planurilor locale de apărare;

33)

oburarea sau blocarea, sub orice formă, precum și scoaterea din funcțiune, în orice mod, a construcțiilor și instalațiilor de descărcare a apelor mari;

34)

plantarea, tăierea ori distrugerea arborilor, arbuștilor, tufelor, a culturilor perene și puieților din albiile cursurilor de apă, din cuvetele lacurilor de acumulare și de pe malurile lor sau de pe baraje, diguri și din zonele de protecție a acestora;

35)

plantarea de stâlpi pe baraje și diguri, rară avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia;

36)

pășunatul în zonele de protecție a cursurilor de apă;

37)

distrugerea sau deteriorarea unităților și instalațiilor rețelei naționale de observații, a reperelor, a mirelor hidrometrice sau a altor însemne tehnice sau topografice, a forajelor hidrogeologice, a stațiilor de determinare automată a calității apelor și a altora asemenea;

38)

instalarea de conducte, cabluri, linii aeriene prin, peste sau sub albii ale râurilor, diguri, canale, conducte, baraje sau alte lucrări hidrotehnice ori în zonele de protecție a acestora, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia, ori fără notificarea unor astfel de activități;

39)

circulația cu vehicule, trecerea cu animale sau staționarea acestora pe baraje, diguri sau canale, cu excepția locurilor anume destinate în acest scop sau pentru intervenții operative;

40)

întreținerea necorespunzătoare a lucrărilor de captare, acumulare și distribuție a apei, a lucrărilor de protecție a albiilor și malurilor, a celor de prevenire și combatere a acțiunii distructive a apelor;

41)

inexistența dispozitivelor sau a aparaturii de urmărire a comportării în timp a lucrărilor hidrotehnice și de alarmare în caz de pericol;

42)

neaducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse anterior, precum și a solicitărilor legale ale Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor și ale Administrației Naționale

,,Apele Române";

43)

neparticiparea la acțiunile de apărare împotriva inundațiilor, de combatere a secetei sau a altor calamități naturale.

Aceste contravenții se sancționează cu amendă, conform prevederilor legilor mai sus menționatee.

Sancțiunile

contravenționale se aplică persoanelor fizice sau juridice, după caz.

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către personalul Inspectoratului General,

Ministerului

Mediului și Gospodăririi

Apelor,

al serviciilor

publice

comunitare profesioniste și al unităților teritoriale ale Administrației Naționale "Apele Române" cu atribuții de îndrumare și control.

ANEXA NR. 1.5

CONȚINUTULPLANULUIIBDEȚEAN

DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INUNDAȚIILOR, FENOMENELOR METEOROLOGICE PERICULOASE, ACCIDENTELOR LA CONSTRUCȚII HIDROTEHNICE ȘI POLUĂRILOR ACCIDENTALE

AL COMITETULUI IBDEȚEAN PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ

Planul de apărare al comitetului județean reprezintă o sinteză a planurilor comitetelor și ale obiectivelor, a planurilor sistemelor hidrotehnice și a planurilor de avertizare-alarmare în aval de baraje.

Planul județean corelează elementele tehnice, organizatorice și informaționale ale planurilor locale aprobate de președintele comitetului județean pentru situații de urgență și va avea următorul conținut:

1.

ordinul prefectului de constituire a Comitetului județean pentru situații de urgență și a Grupului de suport tehnic;

2.

componența nominală a Comitetului județean și a Grupului de suport tehnic, cu telefoanele (fix și mobil) de la serviciu și domiciliu, fax, adresele de e-mail;

3.

un scurt memoriu de prezentare a județului, care să cuprindă: localitățile afectate de inundații, atât din revărsări ale cursurilor de apă, cât și din scurgeri de pe versanți, precum și situația apărării acestora cu lucrări corespunzătoare sau nu clasei de importanță actuală, a obiectivelor apărate, cuprinse într-un tabel.

Într-un tabel întocmit pe verso celui menționat mai sus se vor prezenta măsuri de observare și intervenție la fiecare din mărimile caracteristice de apărare și zonele stabilite pentru inundare dirijată în situații deosebite, pentru apărarea unor localități și obiective, luate la nivel județean.

Caracterizarea fizico-geografică și regimul hidrometeorologic se vor prezenta foarte pe scurt menționându-se zonele despădurite unde se produc violente scurgeri de pe versanți, cu afectarea de obiective, zone în care s-au produs ploi cu intensități excepționale, debite istorice înregistrate pe cursurile de apă din județ.

4.

schema sinoptică a sistemului informațional hidrometeorologic și operativ pentru județ, care va cuprinde: stațiile pluviometrice, hidrometrice, meteorologice și hidrologice, centrele meteorologice regionale, Centrul operativ al Direcției de Ape, Centrul operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor, unitățile teritoriale ale SC HIDROELECTRICA S.A., ale ANIF, comitetele locale, cu legăturile între acestea și Grupul de suport tehnic din cadrul Comitetului județean pentru situații de urgență și cu Inspectoratul județean pentru situații de urgență. Schema sinoptică va cuprinde și legătura cu Comitetul ministerial și Centrul operativ pentru situații de urgență, cu comitetele județene învecinate, precum și, după caz, cu organele de apărare din țările vecine;

5.

tabelul-tip cuprinzând elementele tehnice de apărare ale comitetelor locale, care va cuprinde:

-

numărul curent;

-

comitetul local;

-

localizarea hidrografică, curs de apă (toate cursurile de apă de pe raza localității permanente și nepermanente);

-

numere de telefon, fax, de la primării, posturi de poliție, școli;

-

amplasament stație hidrometrică locală;

-

mărimi locale de apărare (CA, CI, CP, Faze de apărare la diguri);

-

amplasament stația pluviometrică sau hidrometrică avertizoare (zonală);

-

valorile caracteristice de avertizare zonale (niveluri sau precipitații), aferente mărimilor de atenție, inundații și de pericol;

-

timpul mediu de concentrare a precipitațiilor periculoase de la postul pluviometric la obiectiv sau timpul de propagare a viiturii de la stația hidrometrică avertizoare până la comitetul local;

-

obiective aflate în zone de risc la inundații;

-

construcțiile hidrotehnice cu rol de apărare existente;

-

probabilitatea de inundare normată și reală;

6.

tabelul cuprinzând formațiile de intervenție constituite la nivel județean pentru spnJ1mrea comitetelor locale pentru situații de urgență;

7.

tabelul cuprinzând mijloacele de intervenție disponibile la comitetul județean cu indicarea unității care le deține (adresa, telefonul);

8.

tabelul cuprinzând stocul de materiale și mijloace de apărare existent la nivelul județului, obținut prin însumarea stocurilor existente la unitățile deținătoare de construcții hidrotehnice cu rol de apărare și la comitetele locale;

9.

benzile inundabile pe cursurile de apă pentru debite cu asigurări de 1%, sau pentru debite maxime istorice cunoscute, cu amplasarea localităților, obiectivelor importante, construcțiilor hidrotehnice existente, stațiilor hidrometrice, sediilor sistemelor hidrotehnice și a cantoanelor de exploatare cu magazii de materiale, zonelor stabilite pentru inundare dirijată, etc. (scara 1:25.000 sau 1:50.000);

1O. profilurile longitudinale și transversale prin diguri și baraje, care vor conține: nivelul coronamentului proiectat și existent, nivelul maxim de calcul, nivelurile maxime produse, punctele critice (trecerile prin dig, zonele cu grifoane, infiltrații, zonele lipsite de perdele de protecție, zonele cu eroziuni active de mal), cota terenului în incinta și în exteriorul incintei, mirele locale cu cota "O" a mirei, nivelurile corespunzătoare celor trei faze de apărare, anul execuției profilurilor și sistemul de referință;

11.

harta județului (scara 1:200.000), cu amplasarea comitetelor locale prin numerotarea lor conform tabelului;

12.

planul de prevenire și combatere a poluărilor accidentale-secțiunea aferentă județului;

13.

planul de restricții și folosirea apei în perioade deficitare-secțiunea aferentă județului.

Planul județean de apărare

cuprinde

distinct

planurile de avertizare-alarmare a populației,

a obiectivelor economice și sociale situate în aval de lacuri de acumulare, în caz de accidente la construcții hidrotehnice, și planurile de apărare a sistemelor hidroameliorative de la Dunăre.

Planul județean de apărare se întocmește prin grija Sistemului de Gospodărire a Apelor, se aprobă din punct de vedere organizatoric de către prefectul județului, se verifică de către Centrul operativ al Comitetului ministerial și se aprobă de către președintele Comitetului ministerial pentru situații de urgență.

ANEXA NR. 1.6 CONȚINUTUL PLANULUI DE AVERTIZARE

-

ALARMARE

A POPULAȚIEI, OBIECTIVELOR ECONOMICE ȘI SOCIALE SITUATE ÎN AVAL DE LACURI DE ACUMULARE, ÎN CAZ DE ACCIDENTE

LA CONSTRUCȚII HIDROTEHNICE

Se întocmesc planuri de avertizare-alarmare la toate barajele care îndeplinesc cel puțin una dintre condițiile: înălțimea de la talveg la coronament mai mare de 10 m, un volum mai mare de 10 milioane m 3

,

existența în aval a localităților și obiectivelor la distanțe mai mici de 1O km de secțiunea barajului.

Se întocmesc planuri de avertizare-alarmare și pentru barajele mai mici de 10 m și cu un volum mai mic de 1O milioane m 3

și pentru alte construcții hidrotehnice, dacă prin avarierea lor pot produce pierderi de vieți omenești și importante pagube materiale în localitățile sau la obiectivele situate în aval.

Conținutul-cadru al planului este următorul:

A.

Foaia de capăt pe care se vor menționa:

-

Titlul: Plan de avertizare-alarmare în caz de accident la barajul ..., construcția hidrotehnică ...

-

Avizat:

Inspectoratul județean pentru situații de urgență;

Administrația Națională "Apele Române" - Direcția Apelor ... (pentru barajele terților); Administrația Națională "Apele Române"- pentru barajele din administrare

-

Aprobat:

Comitetul județean pentru situații de urgență;

Comitetul ministerial pentru situații de urgență-Președinte-Ministrul Mediului ș1 Gospodăririi Apelor

-

Întocmit:

-

Deținătorul/administratorul acumulării (barajului);

-

Proiectant;

-

Perioada de valabilitate a planului (1O ani).

B.

Piese scrise:

1.

descrierea amenajării și a barajului care realizează retenția;

2.

ipoteze de avariere luate în considerare la calculul zonelor inundabile;

3.

descrierea sistemului informațional, inclusiv a celui de avertizare sonoră;

4.

situațiile și decizia de declanșare a sistemului de alarmă. Responsabilități privind luarea deciziei de alarmare pe cele trei trepte de periculozitate (numele responsabililor, telefoane de contact-fix și mobil);

5.

căile de transmitere a deciziilor, responsabilitățile și modul de acționare a sistemului de alarmare. Localitățile din aval, în care există sisteme de avertizare, tipul de semnal pentru diferite situații critice, locurile unde sunt afișate pentru populație, deciziile, măsurile, obligațiile autorităților publice locale și cele ale cetățenilor;

6.

măsuri ce se iau la atingerea pragurilor critice. Măsuri de protecție a populației împotriva undelor de rupere: evacuarea și dispersarea în zone neinundabile, protecția împotriva intemperiilor, asistența medicală, asigurarea cu materiale și alimente etc.

C.

Materiale grafice:

- tabelul cu comitetele locale pentru situații de urgență din aval de baraje. Se vor preciza persoanele responsabile pentru declanșarea sistemelor de avertizare din localități, luarea deciziilor de evacuare și de salvare a populației și bunurilor, precum și permanențele unde se transmit avertizări și alarmări la comitetele locale pentru situații de urgență din aval, primării, poliție, protecție civilă (adresele, numerele de telefon-fix și mobil, de la serviciu și de la domiciliu).

ANEXA NR. 1. 7

CONȚINUTUL RAPOARTELOR OPERATIVE

CE SE TRANSMIT ZILNIC PE TIMPUL PRODUCERII FENOMENELOR PERICULOASE

Rapoartele operative se transmit zilnic de către Comitetele locale (primării) și de la centrele operative ale unităților județene ce monitorizează efecte ale fenomenelor hidro-meteorologice periculoase,

la

Comitetele

județene

(Inspectoratele

județene

pentru

situații

de urgență) și la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor și de la Comitetul județean, prin Grupul de suport tehnic, la Centrul Operativ din Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor - pe timpul producerii fenomenelor periculoase.

Rapoartele operative vor cuprinde:

1.

modul în care s-a produs fenomenul hidrometeorologic periculos (cantități cumulate de precipitații căzute pe întreaga perioadă de producere a acestora, cantități totale de precipitații cumulate cu echivalentul în apă al stratului de zăpadă existent, revărsări cursuri de ape, blocaje ghețuri, scurgeri de pe versanți, căderi de grindină, furtună, căderi masive de zăpadă, mărimi caracteristice de apărare atinse, debite maxime înregistrate, comparația acestora cu debitele de calcul ale digurilor și cu debitele maxime istorice), pe unități administrative și râuri, de la un raport la altul;

2.

situația pagubelor produse (estimativ-fizic).

Model

I

MUnicipiu.l.,

I

I

Nr.

I

orașu.I.,

I

I crt. I comtma/LocaLităț.il

Obiective

afectate I

I aparținâtoare/

I

I

I

bazin hidrografic

I

CauzeLe

afectării

1

_

Comuna

I victime omenești

I -

revărsare

râuă

pârâuă

I-

nr_

case din care

I va.Z.e nepermanentă

I •

distruse

I

(nomina.Z.izarea .Z.ui)

,.

I •

avariate

I-

b.Z.ocaje de ghețuri

I-

nr_

anexe gospodărești

I-

scurgeri de pe versanți

I-

nr_

obiective socio-

I-

băl.tiri

ă

apeinterne

I economice (se menționează

I-

grindinăă

.furtunăă

căderi

I școa.Z.aă grădinițaă

I masive de zăpadăă depuneri

I spital.ul.,. bisericaă etc_)

I de gheață și chiciurăă etc.

I-

nr_

poduri și podețe

I-

rupere dig

râuă

avariere

I-

:km

DN

I barajă etc_

I-

km

DJ+DC

I -

etc.

I-

km

drum forestier

I

I

I-

ha teren agricoL

I

I-

:km

rețe.Z.e de

a.Z.imentare

Icu

apă

I- nr_

.fântâni

I

I-

anima.le moarte

I

I-

nr_

construcții.lor

I

I hidrotehnice (demunirea

I

I Lor și deținătoruL)

I

I-

rețe.Z.e e.Z.ectrice

I

I-

rețe.Z.e te.le.fonice

I

3.

colaborarea cu țările vecine în conformitate cu Regulamentele comune

4.

măsurile luate de către toate structurile implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de riscurile specifice: avertizarea populației, forțe de intervenție care acționează, evacuarea populației, cazare, alimentarea cu apă potabilă a sinistraților și obiecte de primă necesitate, modul de exploatare și de comportare a construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva

inundațiilor,

volume

acumulate

în

acumulările

permanente

și

nepermanente, manevrele efectuate la baraje și derivații de ape mari, modul de funcționare al stațiilor de pompare pentru desecare, capacitatea acestora de evacuare, probleme întâmpinate în aplicarea deciziilor, etc.

5.

măsuri necesare pentru evitarea sau diminuarea pagubelor (tăierea controlată a digurilor, evacuarea apelor din incinte, etc.)

6.

construcții hidrotehnice afectate

7.

valoarea preliminară a pagubelor stabilită de Comitetele pentru situații de urgență.

Rapoartele operative se transmit zilnic de către Comitetele locale (primării) și de Centrele operative ale unităților județene ce monitorizează efecte ale fenomenelor hidrometeorologice periculoase, la Comitetele județene (Inspectoratele județene pentru situații de urgență) și la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor

-

în situațiile de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale.

Rapoartele operative sunt semnate de către președintele Comitetului local pentru situații de urgență (primarul localității).

După același model se întocmesc și Rapoartele operative care se transmit prin grija Grupului de suport tehnic din cadrul Comitetului județean la Centrul Operativ din Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor. Aceste Rapoarte operative sunt semnate de către șeful Grupului de suport tehnic.

Rapoartele operative întocmite la nivel județean vor cuprinde pagubele produse pe fiecare unitate administrativă (comună, oraș, municipiu), precum și centralizarea acestora pe tipuri de obiective afectate și vor fi transmise până la revenirea la situația normală.

Modelul rapoartelor operative solicitat de către Ministerul Administrației și Internelor este următorul:

lJ:E

ACORD

PREFECTULJUDET '

ULUI ---------

Semnătura

INFORM/A T

,

II SOLICITATE

ÎN

CAZUL PRODUCERII

UNOR SIT UA T ,

I I

DE URGENT ,

Ă:

1. Judetul

=

2. Numărul de persoane

evacuate

=

salvate

=

izolate

=

dispărute

=

decedate (nominal - numele și pren. pers. decedate, vârsta, localit. unde a

decedat și cauza decesului)

=

3. Localități (numeric)

afectate

=

izolate

acces la drumuri publice

=

acces la alim. cu energ. el.

=

acces la alim. cu gaze naturale

=

acces la alim. cu apă potabilă

=

acces la rețele de telefonie

=

4. Localităti (nominal)

'

Locuințe

avariate/afectate

=

distruse

=

în pericol de prăbușire

=

Gospodării și

anexe

avariate/afectate

=

distruse

=

Obv. soc.ec.

afectate - vor fi defalcate pe școli, grădinite, spitale, biserici, alte obv.

=

Terenuri afectate (ha)

arabil

=

pășuni și fânete

=

păduri

=

rupturi/doborâturi mat. lemnos (mc)

=

Utilități afectate

retele electrice (km)

=

nr. posturi de transformare

=

retele gaze naturale (km)

=

retele de apă potabilă (km)

=

retele de canalizare (km)

=

retele de telefonie (km)

=

nr. fântâni

=

5. Construcții hidrotehnice

diguri afectate/rupte

=

nr. baraje afectate

=

apărare maluri (km)

=

6. Căi de comunicații

Autostrăzi

blocate

=

Nr. total (enumerare)

/km afectati

se circulă cu dificultate

=

Nr. total (enumerare)

/km afectati

Drumuri nationale

'

blocate

=

Nr. total (enumerare)

/km afectati

se circulă cu dificultate

=

Nr. total (enumerare)

/km afectati

Drumuri județene

blocate

=

Nr. total (enumerare)

/km afectati

se circulă cu dificultate

=

Nr. total (enumerare)

/km afectati

Drumuri comunale

blocate

=

Nr. total (enumerare)

/km afectati

se circulă cu dificultate

=

Nr. total (enumerare)

/km afectati

Căi feroviare

blocate

=

Nr. total (enumerare)

/km afectati

se circulă cu dificultate

=

Nr. total (enumerare)

/km afectati

Poduri afectate

=

Podete afectate

=

Traversări pietonale afectate

=

7. Animale moarte

=

8. Alte situatii

=

9. Misiuni și activități

de evacuare

=

de salvare

=

pază bunuri

=

restrictionarea circulatiei

=

transport/distribuire ajutoare

=

asigurare ordine publică

=

altele

=

10. Forțe și mijloace ale Ministerului Administrației și Internelor

(pe categorii de personal

)

politie

=

jandarmi

=

politie de frontieră

=

situatii de urgentă

=

autoturisme

=

autospeciale

=

bărci

=

elicoptere

=

alte mijloace

=

11. Forțe și mijloace ale Ministerului Apărării Naționale

militari

=

auto

=

bărci

=

elicoptere

=

altele

=

12. Alte structuri

forte

=

mijloace

=

NOTA - : Situația centralizatoare

pe județ va fi însoțită de situații

centralizatoare pentru fiecare localitate afectată după același format, sub semnătura primarului

ȘEFUL INSPECTORATULUI PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ AL JUDETULUI ............ ................

'

GRADUL

SEMNĂTURA

ANEXA NR. 1.8

CONT ,

INUTUL RAPORTULUI DE SINTEZĂ

privind apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la

construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale Din județul

...........

perioada

...........

Rapoartele de sinteză se întocmesc de către Comitetele județene pentru situații de urgență și se transmit Comitetului ministerial pentru situații de urgență, în termen de maxim 30 de zile de la producerea fenomenelor.

Rapoartele de sinteză se întocmesc pe baza constatărilor efectuate la nivelul comitetelor locale de către comisii numite de primari și validate de către comisiile de specialitate pe domenii (construcții, agricol, drumuri, rețele electrice, telefonice, edilitar-gospodărești etc.), numite de prefecți. Din aceste comisii vor face parte și reprezentanți ai Administrației Naționale "Apele Române" (Sisteme de Gospodărire a Apelor sau Sisteme Hidrotehnice).

Raportul de sinteză va conține:

1.

evoluția fenomenelor hidrometeorologice în raport cu mărimile caracteristice de apărare (cantități de precipitații căzute-precipitații maxime înregistrate și precipitații cumulate care au condus la inundații, cursurile de apă pe care s-au produs, niveluri atinse în raport cu mărimile caracteristice de apărare, debite maxime înregistrate, comparația acestora cu debitele de calcul ale digurilor și cu debitele maxime istorice, viteze ale vântului, diametrul maxim al grindinei, grosimi maxime ale stratului de zăpadă, etc.), precum și producerea

și evoluția poluării accidentale;

2.

organizarea și desfășurarea acțiunilor operative de apărare (măsuri preventive, măsuri de intervenție operativă, măsuri de evacuare, forțe și unități care au acționat, funcționarea fluxului informațional de avertizare-alarmare a populației, funcționarea fluxului informațional cu țările vecine);

3.

efectele fenomenelor hidrometeorologice, poluărilor accidentale-pagube fizic și valoric, cuprinse într-un tabel întocmit după modelul de mai jos:

Municipiu.L.,. ora.șu.L.,. comu:na./.Loca..Lită. i

Model:

Obiective afectate

I

I

aparținătoare'

I

I

fizic

va.Loric

I

(mi.I. l.ei

I )

i

, cauze.Le afectării

Comuna ....... .

I- victime

omenești

1-

nr.

case din care

I•

distruse

I•

avariate

1-

nr.

anexe gospodărești

I-

nr. obiective

!socio-economice (se

!menționează.

școa.La.,.

!grădinița,

spitaLu.L,

I

biserica:.,. etc.)

1-

nr.

poduri și podețe

I-km

DN

I-

km

DJ+DC

I -

:km

drwn :forestier

I-

ha teren a.grico.L

I-

km rețel.e de a.Limentare

Icu:

apă.

I-

nr.

fântâni

I -

a.ni.ma:Le

moarte

1-

nr.

construcții.Lor

!hidrotehnice (nomina.Liza.re:

ldig.,.

râu.

reg. râu..,. etc.,

I dețină.tor)

I-

rețe.Le e.Lectrice

I -

reț.eLe teLefonice

I -

revărsa.re

râu:,. lpârâu:,.

vaLe

I nepermanentă.

I (nominaLizarea

I Lui)

....

I- bLoca.je de

I ghețuri

I-

scurgeri de pe

I versanți

I -

bă.Ltiriă ape

!interneă

etc.

I -

evacuări din

!Lacuri de lacwnuLare

I -

grindină.,.

I

fu:rtu:nă.,.

căderi

ll'J1a:sive

de

lză.padă.,. depuneri

I de gheață.

și

I chiciură.,. etc_

I -

rupere dig

I râu:,.

avariere

lbarajă etc.

I-

etc.

I

TOT.liL JUDEȚ

I-

victime omenești

IN.r.

totaL LocaLită.țil-

nr.

case din care

I afectate

I •

distruse

I

I•

avariate

I

1-

nr.

anexe gospodărești

I

VaLoare

I

/miL. Lei)

I I I

I-

nr.

obiective

I socio-economice

I -

nr.

poduri și podețe

I-km

DN

I-

km

DJ+DC

I -

km drum :forestier

I-

ha teren agricol.

I-

kmreț.el.e de al.imentare

Icu.

apă.

I -

nr. fântâni

I-

ani.rna:l.e moarte

I-

nr.

constru.cțiil.or

I hidrotehnice

1-

reț.el.e

el.ectrice

I -

reț.el.e tel.efonice

Pierderile de vieți omenești se vor menționa nominal, cu specificarea împrejurărilor în care au survenit;

4.

comportarea lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundațiilor, modul în care s-a acționat în raport cu prevederile regulamentelor de exploatare, volume acumulate în lacuri de acumulare care au condus la atenuarea undei de viitură, modul de funcționare al stațiilor de pompare pentru desecare.

La Raport se va anexa "Situația construcțiilor hidrotehnice afectate de viituri" după modelul de

matJOS:

Model:

I

Demunire.o

I V.oLo.ore (miL. Lei)

I I

construcției/dețină.tor

I I

Propuneri de surse

:financiare pt.

refacere

I

buget l.ocal.

-

surse proprii al.e dețină.toril.or

I l A : W Z I ' R " O ;m . -_ i -_. - . - . - . - .. - . - . - . - . - . - . - . - . - . - . --

-

1

1

I

- -

buget de stat

I

I

5.

concluzii și aprecieri, cu propuneri de îmbunătățire a activității de apărare și a sistemului informațional decizional, a planurilor de apărare și a regulamentelor de exploatare, propuneri de lucrări noi cu rol de apărare împotriva inundațiilor, posibilități de realizare a acestora (surse de finanțare);

6.

raportul se semnează de către președintele Comitetului județean, șeful Inspectoratului județean pentru situații de urgență și de către șeful Grupului de suport tehnic.

Modelul raportelor sinteză (de evaluare) solicitat de către Ministerul Administrației și Internelor este următorul:

RAPORT

privind efectele inundațiilor și al alunecărilor de teren

produse În perioada

.................................

1.

EVALUARE PAGUBE

1.1

- Infrastructură

1.1.1

Apărare inundații

1.1.1.1.

Diguri (km.)

1.1.1.2.

Apărări de maluri (km.)

1.1.1.3.

Baraje (nr.)

1.1.2.

Drumuri

1.1.2.1.

Drumuri naționale (km.)

1.1.2.2.

Drumuri județene (km.)

1.1.2.3

Drumuri comunale (km.)

1.1.2.4

Străzi (km.)

1.1.3.

Poduri, podețe și traversări pietonale

1.1.3.1.

Poduri (nr.)

1.1.3.2.

Podețe (nr.)

1.1.3.3.

Traversări pietonale (nr.)

1.1.4.

Căi ferate

(km.)

1.1.5.

Rețele, utilități publice

1.1.5.1.

Rețele alimentare cu apă (km.)

1.1.5.2.

Rețele canalizare (km.)

1.1.5.3.

Rețele electrice (km.)

1.1.5.4.

Rețele transport gaze naturale (km.)

1.1.5.5.

Rețele comunicații

(nr. cabluri fibră optică)

1.1.5.6

Surse de apă (fântâni - nr.)

1.1.6.

Uzine apă (nr.)

Statii de epurare (nr.)

Stații reglare gaz (nr.)

1.2.

- Agricultură

Produs

Hectare

1.

Grâu, secară

2.

Porumb

3.

Orz, orzoaică

4.

Floarea soarelui

5.

Alte culturi

6.

Total suprafață cultivată

7.

Pășuni și fânețe

8.

Ogoare

Total

1.3.

- Silvicultura

1.3.1.

Drumuri forestiere (km.)

1.3.2.

Poduri și podețe forestiere (nr.)

1.3.3.

Plantatii și pepiniere (ha.)

1.3.4.

Puieți forestieri distruși (buc.)

1.3.5.

Material lemnos (mc.)

1.3.6.

Rupturi și doborâturi (mc.)

1.3.7.

Baraje corectare torenți (nr.)

1.4.

- Imobile

Număr

1.4.1.

Case

-

avariate/afectate

-

distruse

-

case în pericol de prăbușire

1.4.2.

Anexe gospodărești

1.4.3.

Obiective socio-economice, din care:

1.4.4.

Alte obiective

-

avariate

-

distruse

-

școli

-

grădinițe și cămine

-

spitale

-

dispensare medicale

-

biserici

2.

- EVALUARE COSTURI RECONSTRUCȚIE

Nr. crt.

Instituția

/

obiective afectate

Valoare (mii lei RON)

TOTAL GENERAL

1.

Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului

- Total, din care:

2.

Ministerul Agriculturii, Pădurilor

și Dezvoltării Rurale

- Total, din care:

3.

Ministerul Educației și Cercetării

(nr. școli și nr. grădinițe afectate)

4.

Ministerul Mediului și Gospodăriri Apelor

(lucrări de apărare împotriva inundațiilor: diguri, baraje și apărări de mal)

5.

Ministerul Culturii și Cultelor

(nr. lăcașuri de cult și nr. obiective de patrimoniu național cultural)

6.

Ministerul Administrației și Internelor

-Total, din care:

- rețele de alimentare cu apă (km.)

- uzine de apă (nr.)

- stații de epurare a apei (nr.)

- rețele de canalizare (km.)

- fântâni și puțuri de adâncime (nr.)

- drumuri județene (km.)

- drumuri comunale (km.)

- străzi comunale (km.)

- poduri (nr.)

- podețe (nr.)

- cheltuieli de urgență pentru intervenție, recuperare și reabilitare

-

infrastructură

-

case avariate/afectate (nr.

)

-

case distruse (nr.

)

-

case în pericol de prăbușire (nr.

)

-

agricultură (ha)

-

silvicultură (ha)

-

îmbunătățiri funciare (ha)

Nr. crt.

Instituția

/

obiective afectate

Valoare (mii lei RON)

7.

Ministerul Sănătătii

'

8.

Ministerul Economiei și Comerțului

- Total, din care:

-

rețele electrice

-

rețele de gaze naturale

3.

- PROIECTE

(Stadiul în care se află)

Instituția

Obiectivul

Stadiul proiectului

Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor

Ministerul Sănătății

Ministerul Economiei și Comerțului

Ministerul Educației și Cercetării

Ministerul Culturii și Cultelor

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și

Dezvoltării Rurale

Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și

Turismului

Ministerul Administrației și Internelor

4.

- LUCRĂRI EXECUTATE DUPĂ INUNDAȚII

Instituția

Infrastructură comunicațională (poduri, drumuri,

căi ferate)

Infrastructură inundații

Altele

Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor

Ministerul Sănătății

-

Ministerul

Economiei și Comerțului

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale

Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și

Turismului

Ministerul Culturii și Cultelor

Ministerul Apărării Naționale

Ministerul Administrației și

Internelor

5.

- ACȚIUNI ÎN DESFĂȘURARE

5.1.

Evacuare ape

5.2.

Refacere infrastructură rutieră

5.3.

Refacere infrastructură feroviară

5.4.

Refacerea sistemului

de îmbunătățiri funciare

5.5.

Refacere poduri

5.6.

Alte acțiuni

ANEXA Nr. 2

M A N U A L U L P R I M A R U L U I

pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații

PARTEA I — PREVEDERI LEGISLATIVE

2.

PREVEDERI CADRU ȘI ATRIBUȚII

Principiile managementului situațiilor de urgență sunt:

.

.

•

prev1zmnea ș1 prevemrea;

•

prioritatea protecției și salvării vieții oamenilor;

•

respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului;

•

asumarea responsabilității gestionării situațiilor de urgență de către autoritățile administrației publice;

•

transparența activităților desîașurate pentru gestionarea situațiilor de urgență, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse;

•

continuitatea și gradualitatea activităților de gestionare a situațiilor de urgență, de la nivelul

autorităților

administrației

publice

locale

până

la

nivelul

autorităților administrației publice centrale, în funcție de amploarea și de intensitatea acestora;

•

operativitatea, conlucrarea activă și subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Național.

Managementul situațiilor de urgență se realizează prin:

•

măsuri de

prevenire și de pregătire

pentru intervenții;

•

măsuri operative urgente de intervenție

după declanșarea fenomenelor periculoase cu urmări grave;

•

măsuri de intervenție ulterioară pentru

recuperare și reabilitare.

Prin

gestionarea situațiilor de urgență

generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente

la construcții

hidrotehnice

și

poluări

accidentale

se

înțelege

identificarea

și monitorizarea, înștiințarea factorilor interesați, avertizarea populației, evaluarea, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc.

Măsurile de limitare, înlăturare sau contracarare a efectelor tipurilor de risc constituie o

obligație pentru organele administrației publice centrale și locale cu atribuții în acest domeniu

și pentru toate persoanele juridice și fizice, cu excepția persoanelor cu handicap, a bătrânilor, copiilor și a altor categorii defavorizate.

La nivelul municipiilor, orașelor și comunelor se constituie

comitete locale

pentru situații de urgență, formate din președinte

(primarul),

vicepreședinte

(un viceprimar),

și membrii: secretarul comunei, orașului, sectorului sau municipiului, după caz; reprezentanți ai serviciilor publice și ai principalelor instituții și operatori economici din unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum și manageri sau conducători ai operatorilor economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale, care, prin specificul activității, constituie factori de risc potențial generatori de situații de urgență; consultanți.

Ședințele comitetelor pentru situații de urgență se desîașoară în prezența majorității membrilor sau a înlocuitorilor desemnați. Hotărârile comitetelor pentru situații de urgență se adoptă cu votul a două treimi din numărul membrilor prezenți, cu excepția

punerii în aplicare a planului de evacuare, care se face în baza deciziei președintelui comitetului.

Comitetele locale au următoarele atribuții principale:

A)

Conform O.U.G. nr. 2112004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență:

•

informează prin centrul operațional județean, respectiv al municipiului București, privind stările potențial generatoare de situații de urgență și iminența amenințării acestora;

•

evaluează situațiile de urgență produse pe teritoriul unității administrativ-teritoriale, stabilesc măsuri și acțiuni specifice pentru gestionarea acestora și urmăresc îndeplinirea lor;

•

declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unității administrativ-teritoriale;

•

analizează

și avizează

planul

local

pentru

asigurarea resurselor

umane,

materiale

ș1 financiare necesare gestionării situației de urgență;

•

informează comitetul județean și consiliul local asupra activității desfășurate;

•

îndeplinesc orice alte atribuții și sarcini stabilite de lege sau de organismele și organele abilitate.

B)

Conform Legii nr. 481/2004 privind protecția civilă:

•

aprobă organizarea protecției civile la nivelul unității administrativ-teritoriale, analizează anual și ori de câte ori este nevoie activitatea desfășurată și adoptă măsuri pentru îmbunătățirea acesteia;

•

aprobă planurile anuale și de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare destinate prevenirii și gestionării situațiilor de urgență;

•

participă, potrivit legii, la asigurarea finanțării măsurilor și a acțiunilor de protecție civilă, precum și a serviciilor de urgență și a structurilor care au atribuții legale în acest domeniu;

•

stabilesc, în condițiile legii, taxe speciale pe linia protecției civile;

•

înființează, în condițiile legii și cu avizul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, centre de formare și evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgență;

•

gestionează, depozitează, întrețin și asigură conservarea aparaturii și a materialelor de protecție civilă prin serviciile specializate din subordine;

•

asigură

spațiile

necesare

funcționării

inspectoratelor

pentru

situații

de

urgență corespunzătoare, paza și securitatea acestora și a centrelor operaționale, precum și spațiile pentru depozitarea materialelor de intervenție.

La nivelul administrației publice locale se constituie, prin dispoziția primarului, Centre operative pentru situații de urgență cu activitate temporară.

Centrele operative cu activitate temporară

sunt structuri tehnico-administrative înființate în scopul îndeplinirii funcțiilor specifice

pe durata stării de alertă, în cazul situațiilor de urgență,

precum și pe timpul unor

exerciții, aplicații

și

antrenamente

pentru pregătirea răspunsului în astfel de situații. Centrele operative se constituie din personalul aparatului propriu al autorităților administrației publice locale. Atribuțiile specifice ale comitetelor și centrelor operative se prevăd în regulamentele de organizare și funcționare proprii instituțiilor respective, în raport cu specificul situațiilor de urgență gestionate și al funcțiilor de sprijin pe care le îndeplinesc, avizate și aprobate conform Ordonanței de urgență nr. 21/2004, modificată și aprobată de Legea 15/2005.

Pe timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu personalul centrelor operative este învestit cu exercițiul autorității publice.

Centrele operative cu activitate temporară au următoarele atribuții principale:

a)

centralizează și transmit operativ la centrul operațional al Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență date și informații privind apariția și evoluția stărilor potențial generatoare de situații de urgență;

b)

monitorizează situațiile de urgență și informează Inspectoratul Județean și celelalte centre operaționale și operative interesate;

c)

urmăresc aplicarea regulamentelor privind gestionarea situațiilor de urgență și a planurilor de intervenție și cooperare specifice tipurilor de riscuri;

d)

asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispozițiilor și ordinelor, precum și menținerea legăturilor de comunicații cu centrele operaționale și operative implicate în gestionarea situațiilor de urgență, cu dispeceratele integrate pentru apeluri de urgență și cu dispeceratele proprii serviciilor și forțelor care intervin în acest scop;

e)

centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcțiilor de sprijin pe timpul situațiilor de urgență și fac propuneri pentru asigurarea lor;

f)

gestionează baza de date referitoare la situațiile de urgență;

g)

îndeplinesc orice alte atribuții și sarcm1 privind managementul situațiilor de urgență, prevăzute de lege și în regulamentul-cadru.

Serviciile de urgență sunt profesioniste

și

voluntare. Activitatea serviciului de urgență este coordonată la nivel local de către primar.

Serviciile de Urgență și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență au ca

scopuri principale apărarea vieții, bunurilor și mediului

împotriva dezastrelor, precum și

realizarea măsurilor de

protecție și intervenție în caz de inundații.

Cetățenii au dreptul să încheie

contracte de voluntariat,

în condițiile legii, cu reprezentanții autorităților administrației publice locale pentru încadrarea în serviciile de urgență voluntare. Statutul personalului voluntar din serviciile de urgență voluntare se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Personalul serviciilor de urgență voluntare și cetățenii care participă la acțiuni preventive și de intervenție pentru limitare, recuperare și reabilitare pe timpul situațiilor de urgență beneficiază de compensații bănești, drepturi sociale și alte facilități stabilite în

Statutul personalului voluntar.

Deținătorii,

cu orice titlu,

de baraje și de alte construcții hidrotehnice

a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populația și bunurile sale materiale, obiectivele sociale și capacitățile productive sau poate aduce prejudicii mediului ambiant,

sunt obligați să le întrețină, să le repare și să le exploateze corespunzător, să doteze aceste lucrări cu aparatură de măsură și control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populației în caz de pericol și să organizeze activitatea de supraveghere, intervenție și reabilitare

conform regulamentelor aprobate prin autorizațiile de gospodărire a apelor, a planurilor de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și accidentelor la construcții hidrotehnice, planurilor de avertizare-alarmare a localităților și a obiectivelor din aval de baraje, în caz de accidente la acestea.

Evacuarea dintr-un lac de acumulare a unor volume de apă diferite de cele înscrise în regulamentul de exploatare, precum și efectuarea la mecanismele barajului a unor manevre neprevăzute în acesta se pot face numai cu aprobarea sau din dispoziția Administrației Naționale ăApele Române".

Persoanele fizice sau juridice, care au în proprietate sau în folosință obiective în zone ce pot fi afectate de acțiunile distructive ale apelor, de fenomenele meteorologice periculoase sau de accidentele la construcțiile

hidrotehnice, au obligația să asigure întreținerea și exploatarea corespunzătoare a lucrărilor de apărare existente.

În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor sau a unor construcții hidrotehnice datorită viiturilor, deținătorii cu orice titlu ai unor astfel de lucrări au obligația să le refacă sau să le repare în cel mai scurt timp posibil, fondurile necesare execuției putând fi asigurate din surse proprii, de la bugetul local, bugetul de stat sau din alte surse.

În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor sau a unor construcții hidrotehnice ca urmare a acțiunii persoanelor fizice sau juridice, acestea au obligația să le refacă în cel mai scurt timp, din surse proprii.

În scopul asigurării stabilității și integrității digurilor, barajelor și a altor lucrări de apărare împotriva acțiunilor distructive ale apelor, se interzic:

a)

extragerea pământului sau a altor materiale din diguri, baraje sau din alte lucrări de apărare, ca și

din zonele de protecție a acestora;

b)

plantarea arborilor de orice fel pe diguri, baraje și pe alte lucrări de apărare;

c)

pășunarea pe diguri sau baraje, pe maluri sau în albii minore, în zonele în care sunt executate lucrări hidrotehnice și în zonele de protecție a acestora;

d)

realizarea de balastiere sau lucrări de excavare în albie, în zona captărilor de apă din râu, a captărilor cu infiltrare prin mal, a subtraversărilor de conducte sau alte lucrări de artă.

Cu acordul Administrației Naționale ăApele Române" sunt permise:

a)

depozitarea de materiale și executarea de construcții pe diguri, baraje și în zona altor lucrări de apărare;

b)

circulația cu vehicule sau trecerea animalelor pe diguri sau baraje prin locuri special amenajate pentru astfel de acțiuni;

c)

traversarea sau străpungerea digurilor, barajelor sau a altor lucrări de apărare cu conducte, linii sau cabluri electrice sau de telecomunicații, cu alte construcții sau instalații care pot slăbi rezistența lucrărilor sau pot împiedica acțiunile de apărare.

Se interzice amplasarea în zona inundabilă a albiei majore și în zonele de protecție de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuințe sau anexe ale acestora.

Toate acestea reprezintă prevederi legale specifice care trebuie avute în vedere la elaborarea regulamentului local de urbanism.

Declararea unui areal ca zonă de risc natural se face prin hotărâre a Consiliului Județean în baza hărtilor de risc natural avizate.

În zonel; de risc natural, delimitate geografic și declarate astfel conform legii,

se instituie măsuri specifice

privind prevenirea și atenuarea riscurilor, realizarea construcțiilor și utilizarea terenurilor, care se cuprind în planurile de urbanism și amenajare a teritoriului, constituind totodată și baza întocmirii planurilor de protecție și intervenție împotriva inundațiilor.

Administrația Națională "Apele Române",

fn vederea îndeplinirii obiectului său de activitate, are, printre altele, și următoarele

atribuții:

-

exploatarea, întreținerea și dezvoltarea infrastructurii Sistemului Național de Gospodărire a Apelor, aflat în administrarea sa;

-

monitorizarea

hidrologică,

hidrogeologică și de calitate a resurselor

de apă, precum

și

elaborarea diagnozelor și prognozelor;

-

avertizarea și realizarea măsurilor de prevenire, combatere și înlăturare a efectelor inundațiilor, prin lucrări le proprii de gospodărire a apelor;

-

avertizarea și participarea la aplicarea măsurilor pentru prevenirea, combaterea și înlăturarea efectelor inundațiilor și a poluărilor accidentale;

-

avizarea, autorizarea și controlul folosințelor de apă, a lucrărilor construite pe ape sau în

legatură cu apele, indiferent de deținător, în condițiile legii;

-

asigurarea activității de inspecție și aplicarea de sancțiuni conform prevederilor legale în domeniu;

-

repararea lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundațiilor din domeniul public al statului, care se află în administrarea Administrației Naționale ăApele Române";

-

refacerea și repunerea în funcțiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, care se află în administrarea Administrației Naționale ăApele Române", afectate de calamități naturale sau de alte evenimente deosebite.

La nivelul instituțiilor publice locale, activitatea de protecție civilă este condusă de către președinții comitetelor locale pentru situații de urgență, constituite potrivit legii, iar la nivelul operatorilor economici, de către conducătorii acestora.

La nivelul municipiilor,

orașelor, comunelor, instituțiilor publice și al operatorilor econom1c1 cuprinși în clasificarea din punct de vedere al protecției civile, se încadrează personal de specialitate cu atribuții în domeniul protecției civile.

Autoritățile administrației publice locale asigură stabilirea și integrarea măsurilor de protecție civilă în planurile și programele de dezvoltare economico-socială ce se elaborează la nivel local și urmăresc realizarea acestora.

Măsurile și acțiunile de prevenire din planurile de protecție civilă se planifică și se execută prioritar de către toate autoritățile administrației publice locale, potrivit competențelor acestora.

Autoritățile administrației publice

locale

poartă intreaga răspundere

pentru asigurarea condițiilor de supraviețuire a populației afectate de urmările situațiilor de urgență.

Asigurarea condițiilor se realizează prin serviciile de urgență, serviciile publice de gospodărire comunală, instituții și operatori economici, inclusiv prin utilizarea, în condițiile legii, a bunurilor din rezervele de stat și a serviciilor și bunurilor puse la dispoziție de organizații neguvernamentale române sau de comunitățile locale și populația din zonele neafectate, de state și organizații străine ori cu caracter internațional.

Conform Legii nr. 481/2004 privind protecția civilă, primarul are următoarele atribuții principale:

•

propune consiliului local structura organizatorică de protecție civilă;

•

aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local în domeniul protecției civile;

•

aprobă planurile operative, de pregătire și planificare a exercițiilor de specialitate;

•

propune fondurile necesare realizării măsurilor de protecție civilă;

•

participă la exercițiile, aplicațiile și activitățile de pregătire privind protecția civilă;

•

coordonează activitatea serviciilor de urgență voluntare;

•

aprobă planurile de cooperare cu localitățile învecinate și organismele neguvernamentale;

•

dispune măsuri și controlează modul de întreținere a spațiilor de adăpostire colective de către administratorul acestora;

•

urmărește realizarea, întreținerea și funcționarea legăturilor și mijloacelor de înștiințare și alarmare în situații de protecție civilă;

•

răspunde de alarmarea, protecția și pregătirea populației pentru situațiile de protecție civilă;

•

solicită asistență tehnică și sprijin pentru gestionarea situațiilor de protecție civilă;

•

exercită controlul aplicării măsurilor de protecție civilă în plan local;

•

asigură evaluarea și centralizarea solicitărilor de ajutoare și despăgubiri în situații de protecție civilă, precum și distribuirea celor primite;

•

coordonează nemijlocit evacuarea populației din zonele afectate de situațiile de protecție civilă;

•

stabilește măsurile necesare pentru asigurarea hrănirii, a cazării și a alimentării cu energie și apă a populației evacuate;

•

dispune măsuri pentru asigurarea ordinii publice în zona sinistrată;

•

cooperează cu primarii localităților sau ai sectoarelor limitrofe, după caz, în probleme de interes comun;

•

gestionează, depozitează, întreține și conservă tehnica, aparatura și materialele de protecție civilă, prin serviciile de specialitate subordonate.

Primarii au următoarele atribuții specifice pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale:

•

asigură condițiile de funcționare a permanenței la primării, oficii poștale și posturi de poliție;

•

asigură mijloacele necesare înștiințării și alarmării populației din zonele de risc ce pot fi afectate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale;

•

coordonează pregătirea populației pentru realizarea acțiunilor de protecție și intervenție în caz de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale;

•

asigură întocmirea planului de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și poluărilor aceidentale;

•

asigură organizarea acțiunilor de limitare și de înlăturare a efectelor inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și poluărilor accidentale, pentru salvarea oamenilor, animalelor și bunurilor materiale, acordarea primului ajutor, evacuarea și transportul

victimelor, cazarea sinistraților, aprovizionarea

cu

apă

și

alimente,

asistența

sanitară

a

persoanelor

afectate, retragerea din consum a produselor contaminate;

•

stabilesc, împreună cu operatorii economici și unitățile de profil, acțiuni și măsuri operative pentru identificarea și înhumarea persoanelor decedate, repunerea în stare de funcționare a serviciilor și utilităților de gospodărie comunală, transport, telecomunicații și alimentare cu apă, energie electrică și gaze naturale;

•

centralizează datele privind urmările inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și poluărilor accidentale și întocmesc rapoarte operative și de sinteză prevăzuute în anexă pe care le transmit Inspectoratului județean pentru situații de urgență și Centrului operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor;

•

asigură fondurile necesare pentru constituirea și completarea stocurilor de materiale și mijloace de apărare, pentru acțiuni operative de apărare împotriva inundațiilor și fenomenelor meteorologice periculoase, întreținerea și repararea construcțiilor hidrotehnice proprii și întreținerea albiilor cursurilor de apă în zona localităților;

•

asigură realizarea și întreținerea corespunzătoare a șanțurilor și rigolelor de scurgere a apelor pluviale, îndepărtarea materialului lemnos și a deșeurilor din albia majoră a cursurilor de apă, din secțiunile de scurgere a podurilor și podețelor;

•

urmăresc întocmirea hărților de risc la inundații a localităților atât din revărsări de cursuri de apă cât și din scurgeri de pe versanți și introducerea lor în Planurile de Urbanism General și respectarea regimului

de construcții în zonele inundabile,

conform

prevederilor

Legii nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea V-Zone de risc natural.

Centrul operațional al Inspectoratului județean pentru situații de urgență are următoarele atribuții principale:

a)

efectuează activități de analiză, evaluare și sinteză referitoare la situațiile de urgență din competență;

b)

monitorizează evoluția situațiilor de urgență și informează operativ, când este cazul, președintele comitetului pentru situații de urgență și celelalte organisme abilitate să întreprindă măsuri cu caracter preventiv ori de intervenție, propunând, în condițiile legii, instituirea stării de alertă;

c)

elaborează concepția specifică privind planificarea, pregătirea, organizarea și desfășurarea acțiunilor de răspuns, precum și concepția de acțiune în situații de urgență, conform reglementărilor interne, emise în baza răspunderilor privind tipurile de risc gestionate și funcțiile de sprijin îndeplinite;

d)

face propuneri comitetului pentru situații de urgență, respectiv Comitetului Național, prin Inspectoratul General, privind activitatea preventivă și de intervenție în situații de urgență;

e)

urmărește aplicarea prevederilor regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență și a planurilor de intervenție/cooperare specifice tipurilor de riscuri;

f)

asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispozițiilor și ordinelor și urmărește menținerea legăturilor de comunicații

cu Centrul Operațional

Național,

centrele operative

cu funcționare permanentă, cu alte organisme implicate în gestionarea situațiilor de urgență, precum și cu forțele proprii aflate în îndeplinirea misiunilor;

g)

centralizează solicitările privind necesarul de resurse pentru îndeplinirea funcțiilor de sprijin, premergător și în timpul situațiilor de urgență,

și le înaintează organismelor

abilitate să le soluționeze;

h)

asigură transmiterea mesajelor de înștiințare primite către structurile din subordine, cele cu care colaborează și către autoritățile locale;

i)

evaluează consecințele probabile ale surselor de risc;

j)

gestionează baza de date referitoare la situațiile de urgență date în competență;

k)

desfășoară activități în domeniul primirii și acordării asistenței internaționale, al medicinii de urgență a dezastrelor, al asistenței psihologice și religioase;

1)

îndeplinește alte atribuții, conform reglementărilor interne, emise în baza prevederilor legale.

CAPITOLUL

II

ACTIVITĂȚI

DESFĂȘURATE

ÎN

PERIOADA PREDEZASTRU

1.

PREGĂTIRE

-

PREVENIRE

Măsurile de intervenție operativă se realizează în mod unitar, pe baza planurilor de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale,

ce

se elaborează pe județe, localități

și de către utilizatorii de apă potențial poluatori, precum și la obiectivele care pot fi afectate de astfel de fenomene sau accidente și la nivel bazinal.

Elaborarea planurilor de apărare se va face cu luarea în considerare a planurilor de amenajare a teritoriului și a restricționării regimului de construcții în zonele inundabile.

Se elaborează:

-

plan

de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și poluărilor accidentale

al comitetelor municipale, orășenești și comunale

pentru situații de urgență prin grija primarilor.

Conținutul cadru al Planului local de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și poluărilor accidentale al Comitetelor locale pentru situații de urgență este prezentat în anexa nr. 2.5.

Totodată, operatorii economici trebuie să aibă un plan propriu de apărare în situații de urgență generate de inundații, pentru personalul și patrimoniul individual.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Inspectoratele județene pentru situații de urgență organizează, periodic,

exerciții și aplicații de protecție civilă și de intervenții la dezastre

.

În scopul

verificării

sistemului de înștiințare și alarmare din localități, instituții publice și operatori economici, periodic, se execută

exerciții de alannare publică.

Mijloacele de alannare specifice se instalează în locurile stabilite de inspectoratele județene pentru situații de urgență.

Evacuarea

se execută pe baza

planurilor

întocmite în acest scop.

Organizarea, pregătirea și asigurarea fortelor, mijloacelor și a materialelor de interventie

Comitetele locale, operatorii economici care au obiective ce pot fi afectate de inundații și fenomene meteorologice periculoase, deținătorii de lucrări hidrotehnice, precum și utilizatorii de apă potențiali poluatori au obligația de a organiza și asigura apărarea acestor obiective cu forțe și mijloace proprii, prevăzute din timp în planurile de apărare, adaptate la condițiile concrete care pot apărea.

Toți factorii au obligația să constituie formații de intervenție nominalizate, înzestrate cu mijloace și materiale de intervenție potrivit Normativului-cadru de dotare cu mijloace și materiale de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și combaterea poluărilor accidentale.

Formațiile de intervenție locale vor fi

instruite

de către specialiști din cadrul comitetelor județene pentru situații de urgență, pe categorii de risc, pentru cunoașterea exactă a atribuțiilor ce le revin în diferite situații de urgență.

Comitetele județene pentru situații de urgență au obligația să constituie formații dotate cu mijloace de intervenție pentru sprijinirea Comitetelor locale, în cazul în care este depășită capacitatea de intervenție a acestora, potrivit legii.

Comitetele județene, respectiv al municipiului București pentru situații de urgență, împreună cu Comitetul ministerial din Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor vor organiza

anual simulări

de fenomene hidrometeorologice periculoase, de avarii la construcții hidrotehnice și de poluări accidentale, pentru verificarea modului de funcționare a fluxului informațional pentru aceste tipuri de riscuri, vor efectua exerciții aplicative pentru verificarea pregătirii formațiilor, funcționării sistemelor de avertizare-alarmare și a modului de folosire a mijloacelor și materialelor de intervenție, precum și instruiri ale personalului implicat în gestionarea situațiilor de urgență generate de tipurile de risc specifice.

Deținătorii de lucrări de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundațiilor vor efectua verificări periodice în vederea asigurării condițiilor tehnice și funcționale corespunzătoare ale acestora.

Se va verifica funcționalitatea dispozitivelor hidromecanice, a aparaturii de măsură și control, a comportării construcțiilor, precum și buna funcționare a sistemelor hidrometrice, de telecomunicație și a surselor de energie de rezervă. De asemenea, se vor verifica existența materialelor și mijloacelor de intervenție potrivit Normativului-cadru de dotare cu mijloace și materiale de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și combaterea poluărilor accidentale, modul în care sunt depozitate și se vor lua măsurile ce se impun în toate aceste direcții.

Comitetele locale pentru situații de urgență și deținătorii de construcții hidrotehnice au obligația să asigure instalarea și exploatarea dispozitivelor meteorologice, hidrologice sau hidrometrice necesare cunoașterii și urmăririi mărimilor caracteristice locale de apărare și asigurarea corelației acestora cu cele zonale.

Întreținerea și exploatarea dispozitivelor se efectuează în conformitate cu instrucțiunile aprobate de Comitetul Ministerial al Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, iar transmiterea datelor și măsurătorilor se asigură de către deținători.

Pentru asigurarea transmiterii informațiilor, prognozelor

și avertizărilor

de la unitățile meteorologice și hidrologice la Comitetele județene și locale, prin planurile operative de apărare

se

stabilesc mijloacele de telecomunicații

ce

vor fi folosite, la care se va asigura permanența.

La județe permanența va fi asigurată de către Centrele operaționale din cadrul Inspectoratelor județene pentru situații de urgență, la municipii, orașe și comune permanența va fi asigurată prin grija Comitetelor locale, iar la obiectivele sociale și economice periclitate, prin grija conducătorilor acestora.

Pentru asigurarea fluxului informațional decizional operativ între Comitetele județene și locale,

pot fi folosite și mijloacele de telecomunicații ale posturilor de poliție, unităților militare și ahe mijloace de telecomunicații disponibile, în condițiile legii..

Conținutul rapoartelor operative ce se transmit zilnic de către Comitetele locale (primării) la Comitetele județene (Inspectoratele județene pentru situații de urgență) și la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor - pe timpul producerii fenomenelor periculoase este prevăzut în anexa nr. 2.6.

Conținutul raportului de sinteză privind apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale este prevăzut în anexa nr. 2.7.

2.

ÎNȘTIINȚAREA, AVERTIZAREA ȘI ALARMAREA

Protecția populației, a bunurilor materiale și a valorilor culturale se realizează printr-un ansamblu de activități constând în: înștiințare, avertizare, prealarmare și alarmare, adăpostire, evacuare și alte măsuri tehnice și organizatorice specifice.

Înștiințarea

se realizează de Inspectoratul Județean (municipal) pentru situații de urgență sau de către serviciile de urgență profesioniste, după caz, pe baza informațiilor primite de la populație sau de la structurile care monitorizează sursele de risc.

Avertizarea

populației se realizează de către autoritățile administrației publice locale prin mijloacele de avertizare specifice, în baza înștiințării primite de la structurile abilitate.

Prealarmarea

se realizează prin transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorități despre probabilitatea producerii unor dezastre.

Alarmarea

populației se realizează de autoritățile administrației publice locale prin mijloacele specifice, pe baza înștiințării primite de la structurile abilitate.

Mijloacele de avertizare și alarmare

specifice se instalează în locurile stabilite de Inspectoratul județean (municipal) pentru situații de urgență și de serviciile de urgență profesioniste.

Mesajele de avertizare și alarmare

se transmit obligatoriu, cu prioritate și gratuit prin toate sistemele de telecomunicații, posturile și rețelele de radio și de televiziune, inclusiv prin satelit și cablu, care operează pe teritoriul României, la solicitarea expresă a președinților/șefilor structurilor pentru situații de urgență.

Folosirea mijloacelor de alarmare

în cazul producerii unor dezastre se execută numai cu aprobarea primarului localității, a conducătorului instituției publice sau a agentului economic implicat, după caz, ori a împuterniciților acestora.

Sistemul de înștiințare, avertizare și alarmare la localități, instituții publice și operatori economici se verifică periodic prin executarea de antrenamente și exerciții.

Folosirea mijloacelor tehnice de alarmare și alertare cu încălcarea prevederilor legale și a normelor tehnice este interzisă.

Stabilirea pragurilor de apărare

Starea de alertă

generată de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale

se declanșează în momentul în care se constată apariția fenomenului periculos sau când probabilitatea de apariție este stabilită prin prognoză.

Pe parcursul gestionării situațiilor de urgență se pot deosebi

trei etape

care diferă între ele prin gradul de pericol prezentat. Ele sunt declanșate la atingerea unor praguri critice (criterii de avertizare), specifice fenomenului analizat (inundații, fenomene meteorologice și hidrologice periculoase, comportarea în timp a construcțiilor hidrotehnice) și care sunt precizate în instrucțiuni speciale.

a)

Situația de atenție

are semnificația unei situații deosebite și nu reprezintă neapărat un pericol.

Consecințele intrării în situația de atenție sunt:

•

îndesirea observațiilor și măsurătorilor care se fac pentru urmărirea fenomenului și pentru prognoza evoluției sale;

•

verificarea construcțiilor cu rol de apărare și urmărirea asigurării condițiilor de scurgere a apelor mari;

•

informarea despre posibilitatea producerii unei poluări accidentale.

b)

Situația de alarmă

este caracterizată printr-o evoluție a fenomenelor în direcția în care poate conduce la un anume pericol (de exemplu: creșterea în continuare a nivelurilor pe cursul de apă, creșterea debitelor infiltrate prin construcțiile hidrotehnice de retenție și a antrenării de materiale din corpul acestora, creșterea intensității precipitațiilor sau a vitezei vântului, poluări accidentale confirmate care necesită intervenții și altele).

Declanșarea stării de alarmă conduce la intrarea în situația operativă a comitetelor pentru situații de urgență.

Activitățile desfășurate sunt atât activități menite să stăpânească fenomenul, cât și activități pregătitoare pentru eventualitatea declanșării situației de pericol.

c)

Situația de pericol

este declanșată în momentul în care pericolul devine iminent și este necesară luarea unor măsuri excepționale pentru limitarea efectelor inundațiilor (evacuarea populației, a animalelor, a unor bunuri materiale, măsuri deosebite în exploatarea construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, restricții de circulație pe unele drumuri și poduri, precum și pe căile navigabile), precum și pentru combaterea poluărilor accidentale cu efecte grave asupra ecosistemului (modificarea parametrilor de calitate a apei, distrugerea faunei și ihtiofaunei, a mediului înconjurător și altele, sau care depășesc teritoriul de competență).

Trecerea și revenirea de la o stare la alta se pot face în funcție de evoluția fenomenelor.

Mărimile caracteristice

de apărare împotriva inundațiilor sunt:

a)

mărimi zonale de avertizare, stabilite la stațiile hidrometrice și la posturile pluviometrice situate în amonte de obiectivele periclitate, după caz, pentru precipitații, niveluri sau debite;

b)

mărimi locale de apărare, stabilite în apropierea obiectivelor, sub formă de niveluri sau debite.

Posturile avertizoare fac parte din rețeaua națională de hidrologie și meteorologie și trebuie să fie amplasate la o distanță suficientă de obiectivul avertizat,

pentru a putea fi luate măsurile necesare prestabilite prin planurile de apărare.

Mărimile caracteristice de apărare definite în caz de inundații, sunt:

A.

Pentru

zonele îndiguite

ale cursurilor de apă:

•

cota fazei I de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la piciorul taluzului exterior al digului pe o treime din lungimea acestuia;

•

cota fazei a II-a de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la jumătatea înălțimii dintre cota fazei I și cea a fazei a III-a de apărare;

•

cota fazei a III-a de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la 0,5-1,5 m sub cota nivelurilor apelor maxime cunoscute sau sub cota nivelului maxim pentru care s-a dimensionat digul respectiv sau la depășirea unui punct critic.

B.

Pentru

wnele neîndiguite

ale cursurilor de apă:

•

cota de atenție - nivelul la care pericolul de inundare este posibil după un interval de timp relativ scurt, în care se pot organiza acțiunile de apărare sau de evacuare;

•

cota de inundație - nivelul la care începe inundarea primului obiectiv;

•

cota de pericol - nivelul la care sunt necesare măsuri deosebite de evacuare a oamenilor și bunurilor, restricții la folosirea podurilor și căilor rutiere, precum și luarea unor măsuri deosebite în exploatarea construcțiilor hidrotehnice.

C.

Pentru

acumulări:

a)

fazele I, II și III de apărare sunt stabilite în funcție de nivelul apei în lac și se calculează de proiectant în ecartul cuprins între Nivelul Normal de Retenție (NNR) și Cota creastă deversor.

D.

Pentru

comportarea barajelor:

a)

pragurile critice sunt

stabilite de proiectant

pentru fiecare obiectiv pe baza instrucțiunilor aprobate de Comitetul Ministerial în funcție de:

-

nivelul apei în lac, când acesta depășește cota crestei deversorului;

-

atingerea unor valori limită în comportarea construcției astfel:

•

pragul de atenție - valorile unora dintre parametri se apropie sau chiar depășesc domeniul considerat normal, fără ca starea generală de stabilitate a construcției să fie modificată;

•

pragul de alertă - modificări periculoase ale parametrilor de comportare cu evoluția spre forme incipiente de cedare;

•

pragul de pericol - barajul suferă modificări ce pot conduce la avarierea gravă sau la ruperea construcției.

În cazul pericolului de inundații prin

aglomerarea ghețurilor

și revărsarea apelor, se stabilesc următoarele mărimi caracteristice:

•

faza I - atunci când gheața se desprinde și sloiurile se scurg pe cursul de apă;

•

faza a II-a - atunci când sloiurile de gheață formează îngrămădiri;

•

faza a III-a - atunci când sloiurile s-au blocat formând zăpoare (baraje de gheață).

Mărimile caracteristice zonale și locale de apărare se stabilesc o dată cu întocmirea planurilor de apărare pentru fiecare obiectiv în parte și orice modificare survenită în intervalul de valabilitate a planurilor de apărare, se pune de acord cu Direcțiile de Ape din cadrul Administrației Naționale

,,Apele Române" și se reactualizează în planurile de apărare, la toate nivelurile.

Pragurile

critice

de

apărare

pentru

fenomenele

meteorologice

periculoase

se

stabilesc

prin instrucțiuni elaborate de către Administrația Națională de Meteorologie și se aprobă de către Comitetul ministerial al Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor.

CAPITOLUL

III

ACTIVITĂT ,

I PRODUCERIIINUNDAT ,

IILOR

DESFĂȘURATE

PE

TlMPUL

În cazul prognozării atingerii pragurilor critice sau la atingerea intempestivă a acestora, se iau următoarele măsuri:

•

Comitetele locale pentru situații de urgență:

a)

asigură permanența la sediul primăriei în vederea primirii prognozelor și avertizărilor hidrometeorologice, a deciziilor Comitetului județean și pentru transmiterea informațiilor privind evoluția fenomenelor periculoase, efectelor lor, măsurilor luate și măsurilor suplimentare necesare;

b)

folosesc toate mijloacele existente pentru avertizarea cu prioritate a populației și obiectivelor aflate în zonele de risc la inundații din revărsări de cursuri de apă, scurgeri de pe versanți și accidente la construcții hidrotehnice, așa cum sunt ele delimitate în planurile locale de apărare, precum și a populației aflate în zonele de risc pentru producerea fenomenelor meteorologice periculoase și a poluărilor accidentale;

c)

declanșează acțiunile operative de apărare în zonele periclitate, în conformitate cu prevederile planurilor de apărare aprobate, constând în principal din:

•

supravegherea permanentă a zonelor de risc;

•

dirijarea forțelor și mijloacelor de intervenție;

•

supraînălțarea și consolidarea digurilor și a malurilor, în funcție de cotele maxime prognozate;

•

evacuarea preventivă a oamenilor și animalelor și punerea în siguranță a bunurilor ce nu pot fi evacuate, prin ridicare la cote superioare sau prin ancorare;

d)

iau măsuri de evitare sau de eliminare a blocajelor cu plutitori și ghețuri, în special în zonele podurilor rutiere și de cale ferată, prizelor de apă, de evacuare a apei din incinte;

e)

asigură participarea forțelor de intervenție alcătuite din localnici la acțiunile operative desfășurate de specialiștii unităților deținătoare de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor;

j)

localizează apele revărsate, precum și pe cele provenite din infiltrații și scurgeri de pe versanți și le dirijează în albiile cursurilor de apă, gravitațional sau prin pompare;

g) asigură surse suplimentare pentru alimentarea cu apă a populației în perioadele deficitare.

•

Deținătorii de lucrări de gospodărire a apelor

a)

aplică regulile de exploatare a lucrărilor de gospodărire a apelor prevăzute în regulamentele de exploatare la ape mari și pentru perioadele deficitare;

b)

supraveghează continuu barajele, digurile și instalațiile de evacuare a apelor mari și alte lucrări hidrotehnice și urmăresc aparatura de măsură și control pentru verificarea comportării lucrărilor hidrotehnice și luarea măsurilor preventive care se impun;

c)

execută lucrări de intervenție în scopul prevenirii avarierii sau distrugerii lucrărilor hidrotehnice;

d)

limitează extinderea deteriorărilor de diguri sau baraje din materiale locale, prin executarea de lucrări provizorii;

e)

anunță obiectivele social-economice interesate asupra manevrelor ce se efectuează la construcțiile hidrotehnice și care pot produce pagube în zonele de influență;

f)

iau măsuri de avertizare-alarmare a obiectivelor situate în zona de influență, în caz de pericol iminent de avariere a construcțiilor hidrotehnice, utilizând în acest scop sistemele de avertizare­ alarmare;

g)

asigură funcționarea fluxului informațional decizional de apărare împotriva inundațiilor și fenomenelor meteorologice periculoase, mărind frecvența transmiterilor de informații, prognoze și avertizări către obiectivele periclitate, conform prevederilor planurilor operative de apărare;

h)

transmit informații despre efectele inundațiilor și fenomenelor meteorologice periculoase și despre măsurile luate.

La acțiunile de limitare și înlăturare a urmărilor provocate de inundații participă unități militare și formațiuni de protecție și intervenție în situații de urgență existente pe timp de pace sau care se pot mobiliza, alte formațiuni și cetățeni.

Conducerea activităților de intervenție se realizează prin rețeaua centrelor operative sau a punctelor de comandă existente la autoritățile administrației publice locale, la instituțiile publice precum și la operatorii economici.

Conducerea nemijlocită a operațiunilor de intervenție se asigură de

comandantul acțiunii,

împuternicit potrivit legii, care poate fi ajutat în îndeplinirea sarcinilor de către grupa operativă și punctul operativ avansat.

Grupa operativă

se constituie, prin dispoziția primarului, din personal cu putere de decizie și specialiști ai serviciilor de urgență ale autorităților administrației publice locale, ai operatorilor economici și instituțiilor implicate în gestionarea inundațiilor.

Până la sosirea la fața locului a comandantului acțiunii, conducerea operațiunilor se asigură de comandantul sau de șeful formațiunii de intervenție din serviciul de urgență, cu sprijinul reprezentanților autorității administrației publice locale sau al patronului, după caz.

Coordonarea elaborării și derulării programelor de recuperare, reabilitare sau de restaurare pe timpul situațiilor de urgență se asigură de către reprezentanții autorităților, instituțiilor sau a1 operatorilor economici stabiliți de comitetele pentru situații de urgență competente.

Evacuarea

- este o măsură de protecție luată în cazul amenințării iminente, stării de alertă ori producerii unei situații de urgență și care constă în scoaterea din zonele afectate sau potențial a fi afectate, în mod organizat, a unor instituții publice, operatori economice, categorii sau grupuri de populație ori bunuri și dispunerea acestora în zone și localități care asigură condiții de protecție a persoanelor, bunurilor și valorilor, de funcționare a instituțiilor publice și operatorilor economici.

Evacuarea în cazul dezastrelor se execută pe baza planurilor întocmite în acest scop, conform legislației în vigoare.

Trecerea la executarea acțiunii de evacuare în situații de dezastre se hotărăște de primar

sau de prefect, după caz, la propunerea comitetului pentru situații de urgență competent.

Accesul persoanelor neautorizate

în zonele afectate și periculoase,

delimitate și marcate corespunzător, care intră sub incidența situațiilor de urgență, este interzis.

Pentru organizarea evacuării Comitetele locale pentru situații de urgență vor întreprinde următoarele acțiuni principale:

-

se împarte, pe hartă, teritoriul administrat, pe secțiuni de evacuare, cu alegerea locului de adăpostire și a traseului de evacuare pentru fiecare secțiune. Criterii pentru împărțirea în secțiuni, alegerea traseului și locului de adăpostire: număr de locuitori; structura populației, pe ocupații și/sau grupe de vârstă; număr de animale care trebuie evacuate și adăpostite;

distanța față de adapost; existența unor organizații neguvernamentale etc. Cu această ocazie se stabilesc și necesitățile de colaborare cu alte unități administrative pentru asigurarea condițiilor de adăpostire (spațiu, dotări etc), cu alte structuri de stat sau particulare, pentru asigurarea unor condiții de bază, cum sunt: asistența medicală, alimentarea cu apă și alimente etc.

-

se vor marca pe hartă traseele de evacuare și zonele de adăpostire pentru fiecare secțiune.

-

se elaborează planul de evacuare și adăpostire pe secțiunile care pot fi afectate de inundații.

-

se vor marca pe teren traseele de evacuare și locurile de adăpostire.

-

se va face instruirea populației privind traseele de evacuare și zonele de adăpostire și se vor organiza simulări. Se va avea în vedere evacuarea persoanelor, animalelor și bunurilor.

-

se va instrui populația privind: pregătirea pentru evacuare în funcție de nivelul de alertă/alarmare; împărțirea teritoriului în secțiuni; traseele de evacuare și zonele de adăpostire; eventuale resurse specifice disponibile în caz de urgență (mijloace de transport, responsabilități, asistența medicală, asistența din partea unor ONG etc.). În acest scop, se pot utiliza materiale specifice (broșuri etc), editate fie de Inspectoratele pentru situații de urgență, fie de către primărie, cu aprobarea Inspectoratelor pentru situații de urgență.

-

se vor stabili condiții de cooperare cu unitățile administrative adiacente și cu alte organizații de stat sau private, privind asigurarea: cazării, hrănirii, asistenței medicale, asistenței sanitar­ veterinare, ordinii publice, prevenirea și stingerea incendiilor.

-

se va orgamza un sistem de primire, depozitare și distribuire a ajutoarelor destinate populației sinistrate.

Protecția populației și a bunurilor materiale se asigură printr-un ansamblu de măsuri

CAPITOLUL

IV

-

ACTIUNI

CARE TREBUIE

ÎNTREPRINSE

PENTRU REVENIREA LA STARE ' A DE NORMALITATE

1.

EVALUARE ȘI MĂSURI DE REABILITARE

După trecerea perioadelor de inundații, fenomene meteorologice periculoase, sau după accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale, în vederea restabilirii situației normale,

Comitetele județene și locale și operatorii economici specializați iau

următoarele

măsuri:

a)

repunerea în funcțiune a instalațiilor de alimentare cu apă, de evacuare a apelor reziduale industriale și menajere care au fost afectate, precum și evacuarea apelor din inundații și băltiri de pe terenurile agricole, prin săparea unor canale de scurgere și prin instalarea de agregate de pompare mobile;

b)

aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice necesare;

c)

stabilirea pagubelor fizice și valorice determinate de inundații, fenomene meteorologice periculoase și poluări accidentale și a măsurilor necesare pentru refacerea obiectivelor afectate;

d)

refacerea căilor de comunicații și a podurilor, refacerea instalațiilor de pompare a apelor;

e)

refacerea liniilor de telecomunicații și de transport al energiei electrice;

f)

repararea și punerea în funcțiune a conductelor de apă, aburi, gaze, petrol, avariate sau distruse;

g)

repunerea în funcțiune a obiectivelor social-economice afectate;

h)

sprijinirea populației pentru refacerea sau repararea gospodăriilor proprietate personală, avariate sau distruse;

i)

demolarea lucrărilor hidrotehnice provizorii de apărare, care împiedică desfășurarea normală a activităților și recuperarea materialelor care mai pot fi folosite, refacerea terasamentelor degradate, remedierea avariilor la lucrările hidrotehnice.

La sfârșitul fiecărei perioade de inundații, fenomene meteorologice periculoase și poluări accidentale, comitetele locale

întocmesc rapoarte de sinteză

potrivit conținutului prezentat în Anexe.

Intervenția se realizează pe baza planurilor de intervenție și cooperare întocmite la nivel local prin grija inspectoratelor județene pentru situații de urgență și a administrației publice locale.

La limitarea și înlăturarea urmărilor dezastrelor pot participa și formațiuni de intervenție private specializate.

Autorizarea formațiunilor se execută pe baza normelor metodologice elaborate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și aprobate de ministrul administrației și internelor.

2.

ASIGURAREA MATERIALĂ ȘI FINANCIARĂ

Cheltuielile pentru acțiunile operative, de interes public, de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice, precum și cele pentru constituirea stocului de materiale și mijloace de apărare, se prevăd și se finanțează, după caz, din bugetele locale și din surse proprii ale persoanelor fizice și ale persoanelor juridice.

În cazul în care sumele prevăzute în bugetele unităților administrativ-teritoriale în care au avut loc inundații, fenomene meteorologice periculoase sau efecte negative ca urmare a unor accidente la construcții hidrotehnice, sunt insuficiente pentru combaterea

și

înlăturarea efectelor acestora, ele urmează să fie asigurate din Fondul de Intervenție prevăzut în bugetul de stat, potrivit legii, la propunerea prefectului.

De la bugetul de stat,

în baza programelor anuale, în limita sumelor alocate cu această destinație în bugetul autorității publice centrale din domeniul apelor,

se vor asigura cheltuielile pentru:

•

conservarea ecosistemelor și delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă din domeniul public al statului;

•

întreținerea, repararea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de apărare împotriva inundațiilor și activitățile operative de apărare împotriva inundațiilor;

•

refacerea și repunerea în funcțiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, afectate de calamități naturale sau de alte evenimente deosebite;

•

activitatea de cunoaștere a resurselor de apă, precum și activitățile de hidrologie operativă și prognoză hidrologică.

De la bugetele locale

se vor asigura cheltuielile pentru:

•

întreținerea, repararea, punerea în siguranță a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public de interes local, cu rol de apărare împotriva inundațiilor, și activitățile operative de apărare împotriva inundațiilor;

•

refacerea și repunerea în funcțiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public de interes local, afectate de inundații;

•

refacerea infrastructurii din administrarea unitaților administrativ-teritoriale (poduri, podețe, drumuri județene și comunale, etc.).

Finanțarea serviciilor de urgență se asigură de către persoanele juridice care le-au constituit. Obiectivele de investiții de interes național pentru situații de urgență se finanțează de la bugetul de stat.

Fondurile bănești pentru

realizarea și desfășurarea activităților de management

al situațiilor de urgență la nivel local se asigură din bugetele locale precum și din alte surse interne și internaționale, potrivit legii.

PARTEA a II-a

-

MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE URGENTĂ

GENERATE DE INUNDA ' T ,

II

'

A.

PREDEZASTRU

t u

z ;..;

Acțiuni care se desfășoară de către primar

Mod de realizare

1

2

3

1.

Coordonează acțiunile de verificare periodică a modului de funcționare a fluxului informațional hidrometeoro logic pentru avertizarea - alarmarea populației;

periodică a exercițiilor de simulare pentru verificarea fluxului informațional la nivel de localitate.

2.

Asigură actualizarea schemei fluxului informațional din planurile de apărare

Șl

stabilește mijloacele de telecomunicații ce vor fi folosite;

Deține harta cu zonele de inundabilitate aferente unității administrativ-teritoriale;

-

periodic verifică legăturile

cu

celelalte forțe

cu

atribuții în limitarea

Șl

înlăturarea efectelor produse de inundații.

3.

Coordonează activitățile de verificare periodică a stării tehnice și funcționale a tuturor construcții!or cu ro1 de apărare îmopotriva inundațiilor de pe raza unității administrativ-teritoriale indiferent de deținător precum și acțiunile de verificare a modului de întreținere a cursurilor de apă și torenților;

- urmărește modul de întreținere și exploatare a construcții!or

Șl

amenajărilor hidrotehnice,

Șl

a modului de întreținere a cursurilor de apă și a torenților.

4.

Asigură întocmirea planului de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și poluărilor accidentale;

- verifică viabilitatea și modul de punere în practică a planului de apărare împotriva inundațiilor.

5.

Asigură întocmirea, verificarea și actualizarea ăPlanului de evacuare din zonele inundabile".

- verifică periodic și actualizează inventarul mijloacelor prevăzute în plan pentru evacuarea populației

precum

Șl

funcționalitatea acestora.

6.

Asigură dotarea comitetului local pentru situații de urgență precum

Șl

a formațiunilor de intervenție

cu

materiale specifice.

-

verifică

funcționalitatea

punctului de comandă al comitetului local, precum

Șl

dotarea

cu

mijloace tehnice

Șl

materiale specifice a formațiunilor

de intervenție.

7.

Asigură constituirea stocurilor de materiale și mijloace de intervenție în caz de inundații, în conformitate

cu

Normativul de dotare.

- conduce acțiunea de inventariere periodică a stocurilor de materiale

Șl

mijloace

de

intervenție

-

urmărește verificarea mijloacelor de observare - măsurare;

-

coordonează

desfășurarea

constituite la comitetul local pentru situații de urgență

Șl

dispune, dacă situația impune,

completarea acestuia.

8.

Asigură mijloacele necesare avertizării

Șl

alarmării populației din zonele de risc la inundații.

-

verifică

existența,

funcționalitatea

Șl

eficiența mijloacelor de avertizare alarmare

a populatiei.

9.

Asigură fondurile necesare pentru realizarea și completarea

stocurilor de materiale și mijloace de apărare în caz de inundații, pentru întreținerea, repararea

Șl

refacerea construcțiilor

hidrotehnice

propru,

precum

Șl

pentru

întreținerea albiilor cursurilor de apă pe raza unității administrativ-teritoriale.

- identifică resursele financiare

Șl

materiale necesare realizării

Șl

completării stocurilor de materiale precum

Șl

refacerii obiectivelor proprii afectate de inundații.

10.

Urmărește întocmirea hărții de risc la inundații a localității și introducerea ei în Planul de Urbanism General precum și respectarea regimului de construcții în zonele inundabile.

-

organizează

acțiuni

de

recunoaștere pe teren în vederea actualizării

hărții

de

nsc

la

inundații.

11.

Aprobă/avizează planurile de pregătire a populației privind cunoașterea semnalelor de avertizare-alarmare, a măsurilor

Șl

regulilor de comportare pnn instruiri

Șl

exerciții periodice de simulare a situațiilor de urgență.

- elaborează și urmărește punerea în practică a planului de pregătire a populației privind cunoașterea semnalelor de avertizare-alarmare precum

Șl

a modului de comportare

în cazul producerii

inundațiilor.

12.

Urmărește realizarea lucrărilor de amenajare a versanților pentru prevenirea inundațiilor.

- asigură verificarea periodică pe teren pentru inventarierea punctelor vulnerabile la inundații de pe raza unității administrativ- teritoriale.

13.

Coordonează

realizarea/verificarea

lucrărilor

pentru

scurgerea apelor pluviale în localități (șanțuri, rigole, canale colectoare, văi nepermanente).

-

verifică

periodic

modul

de

realizare și întreținere a lucrărilor pentru scurgerea apelor pluviale.

14.

Verifică periodic sursele de risc existente pe teritoriul localității

Șl

asigură actualizarea planului de apărare împotriva inundațiilor.

- verifică pe teren sursele de risc la inundații (poduri

Șl

podețe subdimensionate, zone lipsite de rigole sau șanțuri de scurgere,

eroziuni de maluri).

15.

Asigură permanența la primărie pe baza avertizărilor hidrometeorologice primite.

- asigură funcționarea permanentă a centrului operativ în cadrul primăriei pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice periculoase.

16.

Asigură măsuri de curățire a malurilor cursurilor de apă în vederea evitării blocajelor la poduri și podețe cu diverse materiale.

- urmărește modul de realizare a

lucrărilor

de

deblocare

a

secțiunilor de scurgere a cursurilor de ape.

B.

PE TIMPUL PRODUCERII DEZASTRUL Ul

STAREA DE ATENTIE

1.

Asigură convocarea imediată în ședință extraordinară a comitetului local pentru situații de urgență.

- prezentarea măsurilor necesare

pentru evitarea situațiilor de urgență generate de inundații.

2.

Asigură funcționarea fluxului informațional între comitetul local pentru situații de urgență și centrul operațional al inspectoratului județean pentru situații de urgență precum

și cu centrul operativ al sistemului de gospodărie a apelor.

- urmărește modul de transmitere/recepționare a informațiilor

referitoare

la

derularea evenimentelor.

3.

Asigură transmiterea/primirea avertizărilor și prognozelor la toate obiectivele din zonele potențial afectabile.

-

urmărește modul de ținere a legăturii cu obiectivele de pe raza localităților.

4.

Asigură luarea măsurilor de limitare a efectelor inundațiilor de către formațiunile de intervenție proprii,

deținătorii de lucrări

cu

rol de apărare împotriva inundațiilor, operatorii economici specializați, etc.

- organizează acțiunile de limitare a efectelor inundațiilor și verifică

punerea în aplicare prin verificări pe teren.

5.

Asigură informarea permanentă a populației cu măsurile urgente care trebuie aplicate (prin mijloacele mass-media).

- asigură anunțarea populației, prin intermediul sistemului de avertizare alarmare,

cu

pnv1re la activitățile

prioritare

pe

care

trebuie să le desfășoare.

6.

Asigură măsuri de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, podețelor, prizelor de apă, gurilor de evacuare și în alte zone critice.

- urmărește modul de scurgere a apelor man în vederea evitării blocajelor cu diferite materiale a

albiilor cursurilor de apă.

7.

Asigură supravegherea permanentă a cursurilor de apă și a construcțiilor hidrotehnice

cu

rol de apărare împotriva inundațiilor

Șl,

după caz, supraînălțarea și consolidarea digurilor

Șl

malurilor corespunzător cotelor maxime prognozate.

Coordonează

repartiția

forțelor

Șl

mijloacelor

de

- stabilește modalitățile, forțele și mijloacele necesare supravegherii construcțiilor și cursurilor de apă precum

Șl

realizării lucrărilor de consolidare, supraînălțare a malurilor și digurilor.

8.

intervenție în zonele afectate.

STAREA DE ALARMĂ

1.

Asigură permanența la primărie în cazul în care se instituie direct starea de alarmă.

- asigură funcționarea permanentă

a centrului operativ în cadrul primăriei.

2.

Asigură funcționarea fluxului informațional între comitetul local pentru situații de urgență și centrul operațional al inspectoratului județean pentru situații de urgență precum

și cu centrul operativ al sistemului de gospodărie a apelor.

- urmărește modul de transmitere/recepționare a informațiilor

referitoare

la

derularea evenimentelor.

3.

Pune în aplicare măsurile care se instituie la declararea

stării de alertă

la nivelul județului/localității, în zonele

periclitate

Șl

verifică modul de realizare a măsurilor prevăzute în planul de apărare împotriva inundațiilor.

-

pe baza informațiilor

primite,

asigură instituirea stării de alertă și

ia

măsuri

preliminare

pentru

realizarea intervenției.

4.

Asigură transmiterea/primirea avertizărilor și prognozelor la localitățile și obiectivele din zonele afectate.

-

asigură menținerea legăturii cu

comitetele pentru situații de urgență a localităților vecine.

5.

Asigură informarea permanentă a populației cu măsurile urgente care trebuie aplicate.

-

anunță

populația,

pnn

intermediul sistemului de avertizare alarmare, cu privire la activitățile

prioritare

pe

care

trebuie să le desfășoare.

6.

Coordonează punerea în practică a măsurilor de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă, gurilor de evacuare și în alte puncte critice de pe cursurile de apă.

- coordonează măsurile de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă, gurilor de evacuare și în alte puncte critice

de pe cursurile de apă.

7.

Introduce restricții de consum a apei

Șl

a unor alimente care provin din zona afectată.

- stabilește modul de urmărire a aplicării măsurilor de restricție a

consumului de apă și alimente.

8.

Ia măsuri de avertizare-alarmare a obiectivelor ce pot fi inundate sau situate în zona inundabilă în caz de pericol iminent de avariere a construcțiilor hidrotehnice.

-

în caz de pericol iminent de

producere a inundației anunță, prin intermediul sistemului de avertizare alarmare, populația

Șl

obiectivele din zonele potențial

inundabile.

9.

Organizează autoevacuarea

Șl

evacuarea preventivă a

oamenilor, animalelor

Șl

bunurilor materiale în afara zonelor potențial inundabile.

- coordonează nemijlocit acțiunile de evacuare.

10.

Solicită forțe de ordine pentru asigurarea pazei bunurilor materiale evacuate.

- asigură realizarea dispozitivului de pază a bunurilor materiale prin intermediul comandantului forțelor

de ordine.

11.

Organizează punerea în siguranță a bunurilor ce nu pot fi evacuate prin ridicare la cote superioare sau ancorare.

- stabilește prioritățile de evacuare a bunurilor și animalelor precum și măsurile de protejare a celor care nu pot fi evacuate.

12.

Ia măsuri pentru întreruperea alimentării cu energie

electrică și gaze în zonele inundate în vederea prevenirii electrocutării sau a intoxicării, accidentelor tehnologice, etc.

- când situația impune, ia măsuri

pentru încetarea fumizării energiei electrice,

gazelor

naturale

Șl

agentului termic.

13.

Stabilește rutele ocolitoare a zonei inundate

Șl

asigură ordinea pe timpul operațiunilor de evacuare și salvare cu ajutorul forțelor de ordine.

- împreună cu forțele de ordine execută recunoașteri în vederea stabilirii căilor de acces

Șl

evacuare capabile să asigure fluxul

necesar realizării intervenției.

14.

Prezintă propuneri, ia hotărâri și coordonează acțiunile de intervenție.

-

analizează situația existentă la

momentul respectiv

Șl

de perspectivă

în

vederea folosirii eficiente a forțelor și mijloacelor

de intervenție avute la dispoziție.

15.

Coordonează acțiunile pentru salvarea oamenilor, animalelor, tehnicii, utilajelor și materialelor.

- stabilește prioritățile de acțiune în vederea salvării oamenilor, animalelor, tehnicii, utilajelor

Șl

materialelor.

16.

Dispune

supraînăl țarea

Șl

consolidarea

digurilor

Șl

malurilor corespunzător cotelor maxime prognozate.

- stabilește modalitățile, forțele și mijloacele necesare realizării lucrărilor de consolidare, supraînăl țare

a

malurilor

Șl

17.

Coordonează repartiția forțelor

Șl

mijloacelor de intervenție în zonele afectate

18.

Organizează acțiunile de limitare a extinderii breșelor în diguri și baraje prin executarea de lucrări provizorii.

digurilor,

limitarea

extinderii

breșelor ș1 a altor acțiuni de intervenție în zonele afectate.

19.

Urmărește realizarea măsurilor de evacuare a apei provenite din revărsare, infiltrații și din precipitații, precum ș1 evacuarea apei din clădirile afectate ș1 canale tehnologice.

- analizează capabilitățile de intervenție, stabilind prioritățile de acțiune pentru evacuarea apei din imobilele (gospodăriile, obiectivele economico-sociale) ș1 în situația în care resursele proprii sunt insuficiente, solicită spnJm

din partea instituțiilor cu atribuții în domeniu.

20.

Organizează distribuirea ajutoarelor populației afectate.

veterinar.

21.

Coordonează aplicarea măsurilor sanitam-epidemice necesare prevenirii epidemiilor.

- solicită instituțiilor și persoanelor specializate executarea salubrizării ș1 aplicarea măsurilor sanitam­

epidemice în zonele afectate.

-

organizează distribuirea apei potabile, alimentelor și ajutoarelor umanitare către populația afectată;

-

identifică ș1 direcționează spre taberele de sinistrați formațiunile ș1 mijloacele de acordare a primului ajutor medical și sanitar

STAREA DE PERICOL

1.

Asigură funcționarea fluxului informațional între comitetul local pentru situații de urgență și centrul operațional al inspectoratului județean pentru situații de urgență precum

și cu centrul operativ al sistemului de gospodărie a apelor.

- urmărește modul de transmitere/ recepționare a informațiilor

referitoare

la

derularea evenimentelor.

2.

Menține

starea de alertă

la nivelul localității, în zonele periclitate

Șl

verifică modul de realizare a măsurilor prevăzute în plan.

-

pe baza informațiilor

primite,

stabilește

menținerea stării de

alertă

Șl

asigură măsuri pentru interventie.

3.

Continuă aplicarea măsurilor de avertizare-alarmare a obiectivelor ce pot fi inundate sau situate în zona inundabilă în caz de pericol iminent de avariere a construcțiilor hidrotehnice.

-

în caz de pericol iminent de

producere a inundației anunță, prin intermediul sistemului de avertizare-alarmare,

obiectivele

din zonele potențial inundabile.

4.

Asigură transmiterea avertizărilor și prognozelor la toate localitățile și obiectivele din zonele afectate.

- menține legătura cu comitetele pentru situații de urgență a localităților vecine.

5.

Asigură informarea permanentă a populației cu măsurile urgente care trebuie aplicate.

- asigură anunțarea populației, prin intermediul sistemului de avertizare alarmare,

cu

privire la activitățile

prioritare

pe

care

trebuie să le desfășoare.

6.

Asigură continuarea măsurilor de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă, gurilor de evacuare și în alte puncte critice de pe cursurile de apă.

- urmărește aplicarea măsurilor de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă, gurilor de evacuare

Șl

în alte puncte critice de pe cursurile de

apă.

7.

Introduce restricții de consum a apei

Șl

a unor alimente care provin din zona afectată.

- stabilește modul de urmărire a aplicării măsurilor de restncț1e a consumului de apă și alimente.

8.

Ia măsuri de avertizare-alarmare a obiectivelor ce pot fi inundate sau situate în zona inundabilă în caz de pericol iminent de avariere a construcțiilor hidrotehnice.

- în caz de pericol iminent de producere a inundației anunță, prin intermediul sistemului de avertizare alarmare, populația

Șl

obiectivele din zonele potențial

inundabile.

9.

Organizează autoevacuarea

Șl

evacuarea preventivă a oamenilor, animalelor

Șl

bunurilor materiale în afara zonelor potențial inundabile.

- coordonează nemijlocit acțiunile de evacuare.

10.

Solicită forțe de ordine pentru asigurarea pazei bunurilor materiale evacuate.

- asigură realizarea dispozitivului de pază a bunurilor materiale prin intermediul comandantului forțelor

de ordine.

11.

Organizează punerea în siguranță a bunurilor ce nu pot fi evacuate prin ridicare la cote superioare sau ancorare.

- stabilește prioritățile de evacuare a bunurilor și animalelor precum și măsurile de protejare a celor care

nu pot fi evacuate.

12.

Ia măsuri pentru întreruperea alimentării

cu

energie electrică și gaze în zonele inundate în vederea prevenirii electrocutării sau a intoxicării, accidentelor tehnologice,

etc.

- când situația impune, ia măsuri pentru încetarea fumizării energiei electrice, gazelor naturale

Șl

agentului termic.

13.

Sabilește rutele ocolitoare a zonei inundate

Șl

asigură ordinea pe timpul operațiunilor de evacuare și salvare cu ajutorul forțelor de ordine.

- împreună cu forțele de ordine execută recunoașteri în vederea stabilirii căilor de acces

Șl

evacuare capabile să asigure fluxul

necesar realizării intervenției.

14.

Prezintă propuneri, ia hotărâri și coordonează acțiunile de intervenție.

-

analizează situația existentă la momentul respectiv

Șl

de perspectivă

în

vederea folosirii eficiente a forțelor și mijloacelor

de intervenție avute la dispoziție.

15.

Coordonează acțiunile pentru salvarea oamenilor, animalelor, tehnicii, utilajelor și materialelor.

- stabilește prioritățile de acțiune în vederea salvării oamenilor, animalelor, tehnicii, utilajelor

Șl

materialelor.

16.

Dispune

supraînăl țarea

Șl

consolidarea

digurilor

Șl

malurilor corespunzător cotelor maxime prognozate.

- stabilește modalitățile, forțele și mijloacele necesare realizării lucrărilor

de

consolidare,

supraînăl țare

a

malurilor

Șl

17.

Coordonează repartiția forțelor

Șl

mijloacelor de intervenție în zonele afectate

digurilor, limitarea extinderii breșelor

Șl

a altor acțiuni de intervenție în zonele afectate.

18.

Organizează acțiunile de limitare a extinderii breșelor în diguri și baraje prin executarea de lucrări provizorii.

19.

Urmărește realizarea măsurilor de evacuare a ape1 provenite din revărsare, infiltrații și din precipitații precum

Șl

evacuarea ape1 din clădirile afectate

Șl

canale tehnologice.

- analizează capabilitățile de intervenție, stabilind prioritățile de acțiune pentru evacuarea apei din imobile (gospodării, obiective economico-sociale) și în situația în care resursele propm sunt insuficiente, solicită spnJm din partea instituții 1 or

cu

atribuții în

domeniu.

20.

Asigură cazarea persoanelor sinistrate, aprov1z10narea cu apă, alimente, bunuri de strictă necesitate și acordarea de asistență medicală.

potabile, alimentelor și ajutoarelor umanitare;

taberele de sinistrați formațiunile

Șl

mijloacele de acordare a primului ajutor medical și sanitar

veterinar.

21.

Asigură adăpostirea, hrănirea

Șl

acordarea de asistență veterinară animalelor evacuate.

22.

Asigură distribuirea ajutoarelor populației afectate.

23.

Asigură aplicarea măsurilor sanitaro-epi demice necesare prevenirii epidemiilor.

24.

Asigură identificarea victimelor, sinistraților și întocmirea situației cu persoanele dispărute.

-

organizează

activitățile

de

căutare și identificare a victimelor

și persoanelor date dispărute.

25.

Organizează acordarea asistenței religioase

Șl

înhumarea victimelor.

- organizează acordarea asistenței religioase și înhumarea victimelor.

26.

Urmărește colectarea, transportul și incinerarea animalelor moarte.

- pune la dispoziția reprezentanților direcției sanitar- veterinare personalul necesar colectării,

transportului

Șl

incinerării animalelor moarte.

-

identifică posibilitățile de cazare temporară a persoanelor sinistrate;

-

organizează distribuirea ape1

-

identifică

Șl

direcționează spre

C.

POSTDEZASTRU

1.

Asigură funcționarea permanentă a centrului operativ în cadrul primăriei.

- asigură funcționarea permanentă a centrului operativ în cadrul

primăriei.

2.

Asigură continuarea informării permanente a populației cu măsurile urgente care trebuie aplicate .

- asigură anunțarea populației, prin intermediul sistemului de avertizare alarmare,

cu

pnvire la activitățile

prioritare

pe

care

trebuie să le desfășoare.

3.

Ia măsuri de evitare a blocajelor, în special în zonele podurilor, prizelor de apă și a gurilor de evacuare.

- urmărește modul de scurgere a apei în vederea evitării blocării cu diferite materiale a cursurilor de

ape.

4.

Menține restricțiile de consum a apei și a unor alimente.

- urmărește modul de aplicare a

măsurilor de restncț1e a consumului de apă și alimente.

5.

Menține asigurarea pazei bunurilor materiale evacuate.

- dispune comandantului forțelor de ordine realizarea dispozitivului

de pază a bunurilor materiale.

6.

Dispune menținerea rutelor ocolitoare a zonei inundate

(unde este cazul) ș1 asigurarea ordinii pe timpul operatiunilor de evacuare și salvare.

- forțele de ordine asigură dirijarea traficului pe rutele stabilite.

7.

f---

8.

Prezintă propuneri, ia hotărâri și coordonează acțiunile de interventie.

-+

<

Coordonează

repartiția

forțelor

Șl

mijloacelor

de

intervenție în zonele afectate.

- analizează situația existentă la momentul respectiv ș1 de perspectivă în vederea folosirii eficiente a forțelor și mijloacelor

de intervenție la dispoziție.

9.

Urmărește realizarea măsurilor de evacuare a apei din zonele afectate.

- analizează capabilitățile de intervenție, stabilind prioritățile de acțiune pentru evacuarea apei din imobile (gospodării, obiective economico-sociale) și în situația în care resursele propru sunt insuficiente, solicită spnJm din partea instituțiilor cu atribuții în

domeniu.

10.

f---

11.

f---

12.

Asigură cazarea persoanelor sinistrate, aprovizionarea cu - identifică spațiile de cazare apă, alimente și acordarea de asistență medicală pentru temporară a persoanelor sinistrate;

populatia afectată.

-

organizează

distribuiea

apei

+

<

Asigură adăpostirea, hrănirea și acordarea de asistență

potabile, alimentelor și ajutoarelor

veterinară a animalelor evacuate.

umanitare;

-+-----------------------------a -

identifică și direcționează spre

taberele de sinistrați formațiunile

Asigură distribuirea ajutoarelor populației afectate.

ș1

mijloacele

de

acordare

a

primului ajutor medical și sanitar

veterinar.

13.

f---

14.

Ia măsuri de salubrizare a surselor ș1 instalațiilor de

-

identifică

instituțiile

ș1

alimentare cu apă și a terenurilor care au fost afectate.

persoanele specializate în vederea

executării salubrizării și aplicării

-+-----------------------------a

măsurilor sanitaro-epidemice în Urmărește aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice necesare

zonele afectate.

prevenirii epidemiilor și epizootiilor.

15.

Ia măsuri pentru refacerea infrastructurii afectate (căilor de comunicație ș1 a podurilor, refacerea liniilor de telecomunicații ș1 de energie electrică, a avariilor la conductele de apă și gaze).

- identifică resursele financiare necesare refacerii infrastructurii.

16.

Dispune măsurile pentru reluarea activități instituțiilor și operatorilor economici afectați.

17.

- stabilește prioritățile de acordare Identifică resursele materiale ș1 financiare necesare de ajutoare materiale și financiare refacerii locuințelor avariate sau distruse.

în vederea refacerii gospodăriilor

afectate.

18.

Coordonează activitățile de evaluare a pagubelor (fizice și

-

urmărește activitatea comisiei

valorice)

determinate

de

inundații

ș1 modalitățile

de

pentru evaluarea pagubelor.

refacere a obiectivelor afectate.

19.

Urmărește refacerea construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor afectate de viituri

Șl

recuperarea materialelor folosite la lucrări provizorii care pot fi refolosite.

-

urmărește executarea lucrărilor de refacere

Șl

recuperarea materialelor refolosibile.

20.

Asigură identificarea victimelor, sinistraților și întocmirea situației cu persoanele dispărute.

-

organizează

activitățile

de

căutare și identificare a victimelor

și persoanelor date dispărute.

21.

Organizează acordarea asistenței religioase

Șl

înhumarea victimelor.

- organizează acordarea asistenței religioase și înhumarea victimelor.

22.

Asigură colectarea, transportul

Șl

mcmerarea animalelor moarte.

-

pune la dispoziția reprezentanților direcției sanitar- veterinare personalul necesar colectării,

transportului

Șl

incinerării animalelor moarte.

23.

Asigură elaborarea raportului sinteză privind apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice și înaintarea lui la Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență și la centrul operativ al sistemului de gospodărire

a apelor.

-

verifică

Șl

aprobă rapoartele sinteză.

24.

Organizează refacerea capacității de acțiune a sistemului de protecție - intervenție.

-

efectuează

bilanțul

activităților

de intervenție desfășurate

Șl

organizează refacerea capacității de protecție - intervenție.

ANEXE

ANEXA NR. 2.1

ECHIPAMENTE

Autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice și operatorii economici au obligația să planifice și să realizeze asigurarea materială și financiară a structurilor Inspectoratelor Județene pentru Situații de Urgență, potrivit legii.

Înzestrarea și dotarea structurilor pentru situații de urgență cu bunuri materiale specifice se execută pe baza normelor de înzestrare și dotare elaborate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și aprobate de ministrul administrației și internelor.

Contractarea și aprovizionarea cu tehnică și materiale se asigură de fiecare beneficiar, contra cost.

Tehnica și alte categorii de materiale necesare structurilor pentru situații de urgență se asigură și din donații, sponsorizări sau din alte surse legal constituite.

Întreținerea, repararea, depozitarea și evidența mijloacelor tehnice de specialitate, precum și durata normată de folosință a acestora se realizează potrivit normelor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și aprobate de ministrul administrației și internelor. Montarea, întreținerea, repararea și exploatarea sistemelor de alarmare, de comunicații și informatice se asigură cu sprijinul operatorilor economici de profil, pe baza contractelor sau a convențiilor legale încheiate cu aceștia.

Materialele didactice necesare pentru structurile Inspectoratului General pentru Situații de Urgență: filme, diafilme, planșe, manuale, broșuri, pliante, reviste și altele se realizează de consiliul județean și se asigură

gratuit

Inspectoratelor județene pentru situații de urgență, instituțiilor publice și operatorilor economici.

Autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice și operatorii economici au obligația de a realiza materiale de popularizare a activităților de protecție civilă, emisiuni de radio și de televiziune, precum și alte activități cu resurse proprii sau altele legal constituite, cu acordul inspectoratului județean pentru situații de urgență și al serviciilor de urgență profesioniste.

Lucrările comitetelor pentru situații de urgență se desfășoară în spații special amenajate prin grija autorităților administrației publice locale care le-au constituit.

Spațiile de lucru vor fi echipate cu mobilier, aparatură și echipament de comunicații, echipament de comunicații speciale și de cooperare, informatică și birotică, corespunzător componenței comitetului respectiv și atribuțiilor acestuia.

Aparatura și echipamentul de comunicații și informatică, exceptând echipamentul de comunicații speciale și de cooperare, se conectează cu centrul operativ corespondent și fac parte din sistemul de comunicații, de prelucrare automată și stocare a datelor necesare funcționării sistemului județean.

ANEXA NR. 2.2

NORMATIV-CADRU

DE DOTARE CU MATERIALE ȘI MIJLOACE DE APĂRARE OPERATIVĂ ÎMPOTRIVA INUNDAȚIILOR, GHEȚURILOR ȘI COMBATEREA EFECTELOR POLUĂRILOR ACCIDENTALE

Deținătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor, comitetele locale și unitățile potențial poluatoare își constituie stocuri de materiale și mijloace de intervenție operativă, în baza prezentului Normativ-cadru, numai din sortimentele și în cantitățile necesare în funcție de

amplasarea zonei, gradul rk amenajare al acesteia, tipul rk lucrări cu rol rk apărare existente, specificul acțiunilor operative de apărare, pe baza experienței anterioare.

Comitetele județene pentru situații de urgență au obligația rk a verifica constituirea stocurilor de materiale și mijloace rk apărare, conform prezentului normativ-cadru, de către comitetele locale.

Fondurile necesare pentru constituirea stocurilor de materiale și mijloacelor de apărare vor fi asigurate din bugetul de stat, din bugetele locale și din sursele proprii ale operatorilor economici implicați în gestionarea situațiilor de urgență.

Fondurile alocate de la bugetul rk stat vor fi prevăzute distinct în bugetele Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor și Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, iar cele alocate de la bugetele locale, în bugetele comunelor, orașelor și județelor, după caz.

Materialele și mijloacele de apărare se folosesc în acțiuni operative de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și combaterea efectelor poluărilor accidentale, pentru intervenții la lucrări cu rol de apărare, de limitare a pagubelor, precum și în acțiuni de prevenire și pregătire pentru intervenții (verificarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor, a planurilor de apărare ale comitetelor locale și ale operatorilor

economici, precum și în

desfășurarea exercițiilor de simulare pentru apărarea împotriva inundațiilor și poluărilor accidentale).

Se pot folosi, de asemenea, în realizarea de către deținători/administratori a unor reparații urgente ale lucrărilor cu rol rk apărare împotriva inundațiilor pentru refacerea continuității liniilor de apărare, cu obligația de a fi refăcute în cel mai scurt timp.

Unele mijloace care presupun o continuitate în folosire pot deservi acllwtatea generală de întreținere a construcțiilor cu rol rk apărare împotriva inundațiilor. Același regim au și mijloacele de calcul, măsurare, transmisie și avertizare.

Stocurile cu materiale și mijloace rk apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și poluărilor accidentale vor fi evidențiate distinct și depozitate separat în magazii corespunzător întreținute.

Materialele și mijloacele de apărare prevăzute în normativ pot fi înlocuite și cu alte sortimente cu efecte similare, la intervențiile operative, în caz rk ape mari, ghețuri și poluări accidentale.

Materialele și mijloacele de apărare pentru baraje, cuprinse în normativ, se referă în principal la barajele din pământ și anrocamente. Pentru celelalte baraje rkținătorii acestora vor asigura dotări specifice, corespunzător necesităților de intervenție care se vor prevedea în regulamentele de exploatare și în planurile rk apărare.

Pentru calcularea necesarului de materiale și mijloace de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și poluărilor accidentale în cuprinsul prezentului normativ sunt indicate lucrările și cursurile rk apă pe categorii, după cum urmează:

-Dl

-

diguri la Dunăre și râurile principale;

-D2- diguri la celelalte cursuri rk apă;

-

Rl

-

zone inundabile neîndiguite la Dunăre și râurile principale;

-

R2

-

zone inundabile neîndiguite la celelalte cursuri de apă;

-

BP

-

baraje din pământ;

-

CH

-

alte construcții hidrotehnice, noduri hidrotehnice, prize etc.;

-

SH, SM

-

stații hidrologice și stații meteorologice.

Stabilirea râurilor și sectoarelor de râuri considerate principale, în sensul art. 8., precum și trecerea rk la o categorie la alta se fac de către Direcțiile de Ape din cadrul Administrației Naționale "Apele Române".

Materialele și mijloacele de apărare se prevăd în planurile de apărare județene, ale comitetelor municipale, orășenești și comunale, ale sistemelor hidrotehnice.

Pentru zonele neamenajate de pe cursurile de apă și pentru construcțiile hidrotehnice proprii, cu rol de apărare împotriva inundațiilor, materialele și mijloacele de apărare se asigură de către comitetele locale și operatorii economici, care au obligația să pună la dispoziție organelor tehnice, în afară de forța umană și materialele și mijloacele de intervenție pe care le dețin și care au fost înscrise în planurile de apărare.

Operatorii economici care au obiective inundabile sau potențial poluatori, precum și primarii municipiilor, orașelor și comunelor vor stabili în planurile de apărare modul de asigurare a materialelor și mijloacelor de intervenție și locurile de depozitare.

Modul de stabilire a cantităților de materiale și mijloace de apărare este următorul:

-

cantitate/km lungime de dig sau lungime de cursuri de apă neamenajate, prin încadrarea într­ una din coloanele 3-6;

-

cantități pe fiecare baraj sau alte construcții hidrotehnice, care necesită materiale de apărare;

-

la rubrica "Mențiuni speciale" se stabilesc unele materiale, mijloace de apărare și cantități în funcție de specificul de organizare, pe sisteme de gospodărire a apelor, pe sisteme hidrotehnice, echipe de intervenție, stații meteorologice și hidrometrice.

Operatorii economici care dețin lucrări cu rol de apărare vor lua măsuri pentru asigurarea rezervelor operative folosite în intervențiile rapide la punctele critice, în special surse autonome de energie și iluminare, mijloace de intervenție.

În cazul cursurilor de apă neamenajate se vor prevedea materiale și mijloace de apărare numai pentru zonele cu puncte critice, cel mai frecvent afectate de inundații, ținându-se seama de experiența anterioară.

Materialele și mijloacele de apărare aferente obiectivelor situate în zona de influență a lucrărilor hidrotehnice, care atenuează sau deviază apele de viitură (acumulări sau derivații de ape mari), se pot reduce, față de prevederile normativului, în proporție de până la 50%, cu condiția să se mențină un grad de asigurare corespunzător.

Stocurile de materiale și mijloacele de apărare, precum și locurile de depozitare a acestora vor fi aprobate o dată cu planurile de apărare împotriva inundațiilor ale obiectivelor inundabile.

Sistemele de alarmare, în caz de inundații, prevăzute în prezentul normativ, vor fi corelate cu sistemele de alarmare locale ale protecției civile.

După expirarea perioadei normate de folosire și funcționare a materialelor și mijloacelor de apărare, o comisie constituită prin decizia conducătorului unității care le deține va inventaria materialele, obiectele de inventar și fondurile fixe, va stabili starea tehnică și destinația acestora (scoaterea din uz sau folosirea în continuare).

O parte din materialele lemnoase va fi folosită la construcții provizorii sau la acele lucrări de întreținere-reparații care nu necesită materiale de calitate superioară sau va putea fi folosită în continuare ca stoc, pe o perioadă determinată, stabilită de comisie.

Materialele și mijloacele de apărare folosite în acțiuni de intervenție operativă și care nu mai pot fi recuperate se inventariază de către o comisie constituită prin decizia conducătorului unității care le deține, se consemnează într-un proces-verbal

ce va fi

vizat de către președintele comitetului local pe teritoriul căreia s-au desfășurat acțiunile de intervenție și, pe baza acestuia, se scad din stoc.

NORMATIV-CADRU

de dotare cu materiale și miiloace de apărare împotriva inundatiilor,

gheturilor și combaterea efectelor poluărilor accidentale

Tipul wnelor de apărare:

•

Dl

-

diguri la Dunăre și râuri principale;

•

D2- diguri la celelalte cursuri de apă;

•

Rl

-

zone inundabile neîndiguite la Dunăre și râuri principale;

•

R2

-

zone inundabile neîndiguite la celelalte cursuri de apă;

•

BP

-

baraje de pământ;

•

CH

-

alte construcții hidrotehnice, baraje din beton, anrocamente, noduri hidrotehnice, prize, etc.;

•

SH

-

stații hidrologice și hidrometrice;

•

T -Durata de funcționare orifolosire.

ll'lr. I

crt.1

DENUMIREA MATERIALELOR ȘI MIJLQACELOR

DE INTERVENJ!IE

I

U.M.

I

Dl

I

D2

I

Rl

I

R2

I BP I

CH

I

SH

I

T

I

MENJ!IUNI

SPECIALE

I

(km)

I

(km)

I

(km)

I

(km)

I

(buc.)

I

(buc.)

I

I

(ani)

I

CAP.

A. MATERIALE

DE APÂRARE

I

Snopi de :fascine 0-30

cm,

L

=

3-4

ml

I

1.

I

(stocul. de :fascine

dacă

nu

a

fost

I buc.

I

75

50

15

10

50-

50-

I

folosit

în acțiuni

de

apărare se

val

I

100

100

lreînoi minim

1/3 din

:fiecare an)

I

I

=

2.

Pari din

lemn

rotund

c. r.

esență

bu:c.

150-1100-

30

10

100-

100-

Itare

i>

8-12

cm;

L

1-3

m

300

300

300

300

I Pil.oți din l.emn rotund

c. r.

esență.

I

!pentru zone fără

1

I

protecție forestieră

I cantitățile

se pot

lma:jora

cu

25%

10

I

idem

pct.

l

I

3.

I

tare

i>

12-20

cm

cu

cerc

de oțel lat

I buc. 50

20 130/3 mn (pentru Dl, D2: L

=

3,6

mL,I

!pentru

Rl, RZ,

L

=

2-4 ml)

I

Scânduri de 2,5

cm,

L

=

4 ml ă

4

2

10

I.Pentru zone fără

4.

I

(cherestea clasele 4-5) -0,0275

lmc/buc.

0,5

0,2

0,5

8

lperdel.e de protecție

I

5.

I Dulapi

+

palplanșe (5

cm,

1-20-25

m::;

0,5

0,3

0,2

0,2

2

0,5

1cm)

I

Cozi de

.Z.emn

pentru

une.Z.te

I

6

-1

(rezervă)

lbu:c.

6

I

I

120% din ni.ună:ru.L

2-4 lune.Lte.Lor cu

cozi

!prevăzute in normativ

7.

I

Pro:file metalice ușoare

I

kg

20

10

30

10

8.

I

Scoabe

din oțel rotund

(i>

18-20 cm) I buc.

50

20

20

2

(2-20 cm)

kg

10

5

20

3

s

I

kg

15

8

9

2

10

10

8

I

9.

I

Cuie

cu

lungimi di:feri te

10.

ISârmă neagră

i>

2-4 mn

11.

I Plasă

sârmă

(zincată sau neagră)

,f,

I

kg

80

60

80

20

I 2-3

mn

I

I

Saci de

50/80

cm

pentru păriânt

din

I

12.

I cânepăă iutăă po.Lieti.Lenă și sfoarălbuc.1200 120

10

10

200

100

I pentru .Legat saci

I

I

13.

I

Funii subțiri pentru asigurarea

kg

I

2

2

0,2 0,1

50

2

I

oameni.Lor și une.Lte.Lor

<t

15-10

nm

I

I

Piatră brută (blocuri de 15-30 cm),

I

I

14.

lb.Locuri

betonă

piatră 200-1000

I

m::;

I

5

3

5

3

5

5

I kg/buc.

I

I

I

I

I

15.

Pietriș sortat

(i>

7-15 mn)

I

m::;

I

5

3

I

Fo.Lii de po.Lieti.Lenă

(cantitatea

de I

kg 12,5

80

I

:fo.Lie rezu.L

tată

din ap.Licarea

I

I

16

-1 normativu.Lui se va aproviziona

I

I

I

eșa.Lonată câte 1/5 din necesar)

I

'li'

I

-

20

I

I

I

I

I

17.

I Geotextil

'li'

1100

60

I

I

CAP.

B.

CARBURANȚI

ȘI

LUBRIFIANJ!I

15

15

8

I

I

I0ă5

ml

sfoară pentru

8

lsac I

8

I

I

lnuma:i

unde este nevoie

40

I

(zone de eroziuni de

lma.L

ă

conso.Lidări de

I diguri etc. )

20

!pentru zone cu grifoane

4

I -

pentru zone.Le expuse

I :fără perele.Le de

I

protecție

I-

pentru zone

cu

!perdele 50%

I -

pentru zone

cu

10

lgrifoane

cât

este

I necesar

lse

asigură un stoc

I minim pentru

!:funcționarea uti.Laje.Lor

I de intervențieă

I

stațiilor dePO"i'are

șil

!grupuri.Lor de i.Luminat

I

I

timp

de 48 de ore.

I

I U.Le iu.L hidrau.Lic intr-o

I

!cantitate ega.Lă cu

I

Motorină,,. benzină,,. l.ubri:fia.nti,,.

18.

ul.ei hidra.ul.ic,,. combustibil. de

tip

rrprr

și aditivi pentru 100torină

lca.pa.cita.tea. insta.l.a.ției lhidra.ul.ice. se a.sigu.ră

Istoc ul.

pentru

la.utoturismel.e

de teren

1:fol.osite

inacțiuni

!operative de apărare,,.

!precum

și pentru

!verifica.rea. in teren a.

lconstrucțiil.or

!hidrotehnice

cu

rol. de

la.păra.re inpotriva. linunda.țiil.or și

!exerciții desimul.a.re.

CAP.

C. MIJLOACE

DE

INTERVS:NJ!IE

I

Lanterne tubul.a.re mari,,. l.a.nterne

cuI la.cumul.a.tori

reinca.rca.bil.i și al.te

I

19.

I mij

l.oa.ce

de il.umina.t 100bil.e

cu

Ibuc.

4

0,2

1

0,2

4

4

1

8

I I

13-4 fel.ina.re sau fiîcliil

I

accesorii de rezervă ( încărcător I

I

a.cumul.a.tori,,. ba.terii de rezervă,,.

I I becuri,,. :fel.ina.re,,. :făcl.ii)

I

lpe canton

I

I

I

I

I

20 I . Bidoane

de 10-20 l. pentru petrol.

I

buc.

8

Iun bidon/canton

21.

I

Petrol. l.""!J,;mt

1

I 3 l.i tri/fel.ina.r

I

I I

I

I I

120 buc. pt.1

I fiecare

I

22.

I

Ca.zmal.e și l.opeți

cu cozi

I

I

buc.

I

4

4

1

1

10

4

2-4

ISO%

ca.zma:l.elca.nton;

I

150%

l.opeți 120buc./

I

I formație

I

I

I I

I intervenție

23. I

Târnăcoape și sa.pe

cu cozi

lbuc.

1

1

0,2

0,2

10

2

2-4 ISO%

târnăcoape

I

I

ISO% sape

24.

I

Furci de :fier

sau

căngi de :fier

cu Ibuc.

1

I

cozi

I

0,5

0,25 0,25

2

2

2-4

I idem

I

25.

IRoa.be

meta.l.ice

cu

roți pepneuri

I sau tărgi de l.emn

I.

Maiuri

pentru

conpa.cta.t

pământ

lbuc.

2

I

I

1

4

1

2-4

I

idem 2

I

12

buc./sistem

26.

I

(din l.emn

sau

metal.); maiuri

!pentru

bătut pari

lbuc.

2

I

0,5

1

1

4

2

2-4

I hidrotehnic (pl.ăci

I vibratoare)

I

2 7.

I Berbeci de mână in

greu ta.te de

lpânâ

l.a 50 kg

I

I buc.

0,5 0,4 0,2

I

5

buc./forma.ție de

2

1

2-4

1

interventie

I 5 buc./s.istem

I

I

I hidrotehnic

28.

I Ciocane di:ferite

I

29.

I

Cl.ește de

cuie

combinat,,. patent

I izol.a.nt

lbuc.

0,5 0,5

I

lbuc.

0,1 0,1

I

3

3

2-4

15

buc./sistem

I hidrotehnic

1

1

2-4

30.

I

Ba.rele pentru ciopl.it și

topoare

1

1

2-4

31.

I

S:fredel.e de l.emn di:ferite

lbuc.

0,3

0,2

0,3

0,3

2-4

32.

I

Pil.e di:feri te

lbuc.

0,4

0,3

0,1

0,1

1

1

2-4

33.

I

Fierăstraie de

mână,,. :foa.r:fece

de

I

tăiat pl.a.să

lbuc.

0,1

0,1

0,1

1

1

2-4

I

I

12

bucăti pe forma.tie

del

34.

I

Fierăstraie mecanice (drujbe)

lbuc.

x

2

2-3

I

inter nție/zonă

u

I

I

I

I vegetație

I

35. I Cuți toa.ie pentru ciopl.i

t/

dăl.ți

lbuc.

0,4

0,2

0,2

0,2

1

1

10

ISO% cuțitoaie

I pentru l.emn

I

ISO% dăl.ți pentru l.emn

36.

I Găl.eți pentru apă sau bidoane din

lbuc.

0,,.2

0,,.2

0,,.2

0,,.2

2

2

1

8

15

căni pentru

o

găl.ea.tăl

lpl.a.stic și căni de apă

I

I.sau

bidon

I

3

7.

I

Marmite pentru transport hrană

I

buc.

8

14/sistem,,. nwna:i unde

I

I

Ieste

cazul.

38.IButoa.ie

de ta.bl.ă 100-200 l. pentru

I

buc.

4

4

5

2

8

16

pe sistem hidrotehnici

I util.a.je de intervenție

I

I

Isonete

de

mână sau

mecanice

I

I

Ix)

2 până l.a. 4

buc.

pe

I

" " "

39.I (L

=

6 m

cu

berbec de 100-150 kg)

I

I I

I

Bărci de l.emn meta.l.ice,,. :fibră de

lbuc.

x

I I

I

I

"

"

1

1

I

sistem hidrotehnic (in 6-10

!:funcție

de nivel.ul. de

I organiza.re a.l.

I

sistemul.ui)

I

lxJ una bucată/canton

I

(:funcție de nivel.ul. de

I organiza.re a.

I

40.lsticl.ă

sau

pnewnatice

cu rame,,.

bărci

cu 100tor

lbuc.

x

I I I

I

I I I

"

"

1

1

1

12

lsistemul.ui: 30%din

I

I munărul.

de bărci se pot

I

!dota. cu motoare

de

I

lbarcâ)

I

I

x)

una/sistem hidrotehnic

cu

l.a.c de la.cumul.a.re

luna/unitatea. ca.re a.re

I

lin

expl.oa.ta.re digu.ri

La.I

41.

Șal.ape

lbuc. x

I I

I

I I

20

I Dunăre o

șa.Lupă rapidă

I

lpt.

unit.

de gosp.

a