HG nr. 320/2006

Capitolul I Necesitatea Programului național

O mare parte din populația urbana din România, peste 5 milioane de persoane, folosește energie termica din sistemele de termoficare, pentru încălzire și apa calda menajera.

Mărimea, structura și starea tehnica a acestor sisteme pot fi evaluate prin utilizarea bazei de date www.save200.asa.ro, realizată de Agenția Română pentru Conservarea Energiei, unitate care funcționează în subordinea Ministerului Economiei și Comerțului, denumita în continuare ARCE, în cooperare cu alți parteneri români în cadrul proiectului DHCAN (District Heating în Candidate Countries and Pilot Action în Hungary and România), integrat în Programul SAVE II al Comisiei Europene.

Tehnologia încălzirii urbane a evoluat mult în ultimul timp datorită avantajelor oferite:

a) eficienta energetica ridicată;

b) posibilitatea utilizării mai multor tipuri de combustibili în funcție de conjunctura pieței, inclusiv a unor surse de energie reziduala - apa fierbinte, abur industrial -, sau a unor surse regenerabile - biogaz din stațiile de epurare urbana, deșeuri menajere și alte deșeuri combustibile etc.;

c) operare simpla din partea consumatorului care nu se implica în activități de aprovizionare cu combustibil, întreținere, supravegherea funcționarii etc.;

d) pericol redus pentru consumator, comparativ cu sursele individuale pe bază de combustibil;

e) poluare redusă în spațiul urban prin amplasarea surselor de energie termica în afară zonei locuibile și transportul la distanta al agentului termic;

f) facilitarea aplicării unor politici municipale de investiții, de coeziune socială, de protecție a mediului etc.

Sistemele de încălzire din România sunt afectate de o serie de probleme generate de introducerea dificila a noilor tehnologii (conducte preizolate, schimbatoare cu plăci, echipamente de contorizare și reglaj individual, automatizarea punctelor termice), operarea nerationala a sistemelor existente, concurenta neloială a altor sisteme de încălzire, ca urmare a lipsei unei viziuni unitare și bine coordonate privind încălzirea urbana.

Toate aceste probleme se reflecta în valoarea facturii pentru energie termica suportate de populație, ceea ce a determinat o tendinta de deconectare de la sistemele de încălzire urbana. Problema s-a accentuat prin deconectarea consumatorilor industriali, ceea ce a necesitat transferarea costurilor fixe de operare integral asupra populației.

Ca urmare, reducerea facturii consumatorilor casnici implica reabilitarea sistemelor de încălzire pentru reducerea pierderilor aferente transportului și distribuției, inclusiv a celor din punctele termice, pentru introducerea sistemelor de facturare și reglaj individual, care să permită adaptarea consumului la puterea de plată a consumatorilor individuali, precum și motivarea acestora pentru realizarea operațiilor de izolare termica a locuințelor.

Intervenția statului în susținerea programelor de investiții de reabilitare este justificată de următoarele aspecte:

a) acțiunea de reabilitare este în concordanta cu Strategia naționala în domeniul eficientei energetice, aprobată prin

Hotărârea Guvernului nr. 163/2004 , unde sectorul de alimentare centralizata cu energie termica a fost identificat ca o a doua prioritate a Programului național pentru reducerea costurilor cu energia pentru populație, prin creșterea eficientei energetice și utilizarea energiei regenerabile în anul 2006, denumit în continuare Programul național;

b) dezvoltarea acestor sisteme de încălzire este o opțiune strategica, dat fiind faptul ca înlocuirea lor cu alte sisteme individuale pe gaz nu este posibila din cauza lipsei de resurse și a infrastructurii aferente;

c) existenta acestor sisteme condiționeaza promovarea cogenerarii, ca tehnologie de maxima eficienta în utilizarea gazelor naturale;

d) procesul de integrare europeană necesita aplicarea

Directivei nr. 93/76/EEC

cu referire la facturarea individuală a energiei termice și a

Directivei nr. 2004/8/EC

cu referire la cogenerarea de înaltă eficienta;

e) realizarea unor investiții de mari proporții necesita politici naționale speciale care să permită atragerea capitalului privat prin parteneriat public-privat, finanțarea cu a treia parte etc., atragerea unor bănci importante în realizarea unui sistem de garanții pentru credite, cofinantarea unor componente de investiții de interes public, din fonduri locale sau naționale;

f) acțiunea de reabilitare trebuie să compenseze total sau parțial atât efectul reducerii subvențiilor pentru energia termica, cat și efectul creșterii prețului petrolului până la valori de 60-70 dolari/baril.

Experienta ARCE în promovarea investițiilor de reabilitare demonstreaza ca prin cofinantare se asigura:

a) motivarea autorităților locale;

b) concentrarea diferitelor surse de finanțare;

c) creșterea încrederii instituțiilor de finanțare, inclusiv a celor internaționale, în a susține astfel de proiecte.

Exemplul cel mai elocvent este realizarea proiectului "Sawdust 2000", care a reușit sa atragă surse adiționale externe nerambursabile în proporție de 4/1.

Capitolul II Grupurile-ținta

Proiectul se adresează următoarelor categorii de potențiali beneficiari:

1. populația din mediul urban ale carei apartamente sunt racordate la sistemele centralizate de încălzire. Conform Strategiei naționale pentru alimentare cu energie termica în sistem centralizat, potențialul maxim de conservare a energiei în domeniul alimentarii centralizate este de 15-30%. Valorificarea acestui potențial, corelata cu valorificarea potențialului rezultat din reabilitarea termica a locuințelor, ar putea conduce la reduceri semnificative ale facturilor de energie termica sau la creșterea confortului și a siguranței în alimentarea cu căldură și apa calda menajera;

2. autoritățile locale, din cauza următoarelor motive:

a) bugetul local este în mod serios afectat de valoarea subvențiilor pentru energie termica, ceea ce limitează capacitatea de investiție a acestora și eligibilitatea lor pentru credite bancare interne și externe. Reducerea valorii facturii energetice determina, implicit, scăderea presiunii asupra bugetului local, reducerea arieratelor financiare ale companiilor locale de încălzire către furnizorii de combustibil, prin diminuarea pierderilor și utilizarea unor surse de energie regenerabila;

b) crearea de noi locuri de muncă este un obiectiv important pe plan local și național. Reabilitarea sistemelor de încălzire presupune investiții cu intensitate mare a forței de muncă datorită volumului mare de lucrări de construcții-montaj, a căror pondere poate ajunge la 40-60% din volumul investiției;

3. furnizorii de echipamente - creșterea volumului de investiții determina o creștere a cererii de echipamente specifice: conducte, izolații, armături, elemente de automatizare etc., ceea ce va stimula producția, iar achiziționarea în cantități de masa va determina o scădere a prețului. Din experienta ARCE, licitarea unui pachet de proiecte cu echipamente similare poate determina reduceri de costuri de până la 25%. Acest lucru este deosebit de important în echiparea cu mijloace de contorizare și reglaj individual (ventile termostat și alocatoare de costuri, deoarece facilitează achiziționarea lor de către categoriile sociale cu venituri reduse).

Capitolul III Scopul Programului național

Scopul Programului național consta în realizarea unei reduceri a facturii de energie termica a populației cu 15-25% prin stimularea unui volum de investiții de peste 250 milioane lei/an, prin cofinantare de la bugetul de stat a maximum 30% din valoarea proiectelor de reabilitare a sistemelor de încălzire urbana.

Programul național concretizează aplicarea prevederilor

Legii nr. 199/2000

privind utilizarea eficienta a energiei, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin facilitarea finanțării investițiilor rezultate din programele proprii de eficienta energetica întocmite de autoritățile locale.

De asemenea, Programul național răspunde obligațiilor ce revin României ca țara care a ratificat Protocolul de eficienta energetica și aspecte asociate de mediu, document în baza căruia trebuie aplicate o serie de mecanisme financiare și fiscale de sprijinire a eficientei energetice.

Programul național urmărește reducerea pierderilor de apa și căldură în rețelele de transport și distribuție a agentului termic, modernizarea structurii rețelei în raport cu situația și pozitionarea actuala a consumatorilor de energie termica, introducerea sistemelor de contorizare în conformitate cu prevederile legale în vigoare, introducerea sistemului de distribuție pe doua conducte și a punctelor termice de bloc, acolo unde este cazul.

Programul național susține implementarea Strategiei naționale privind alimentarea cu energie termica a localităților prin sisteme de producere și distribuție centralizate, aprobată prin

Hotărârea Guvernului nr. 882/2004 .

Capitolul IV Obiectivele Planului național privind reabilitarea rețelei de încălzire urbana, aferent Strategiei naționale în domeniul eficientei energetice

Reabilitarea rețelei de încălzire urbana se realizează pe baza următoarelor obiective:

a) aplicarea Strategiei de eficienta energetica, aprobată prin

Hotărârea Guvernului nr. 163/2004 , și a planului de acțiune aferent;

b) aplicarea prevederilor

Legii nr. 199/2000 , republicată, cu modificările și completările ulterioare;

c) aplicarea prevederilor actelor normative care transpun directivele Comisiei Europene cu referire la eficienta energetica și a altor angajamente internaționale asumate;

d) aplicarea prevederilor Strategiei naționale privind alimentarea cu energie termica a localităților prin sisteme de producere și distribuție centralizate, aprobată prin

Hotărârea Guvernului nr. 882/2004 ;

e) facilitarea unor investiții importante la nivel local, inclusiv atragerea de surse de finanțare externe nerambursabile și sub forma de credite, stimularea parteneriatului public-privat;

f) compensarea efectului reducerii subvențiilor pentru energie termica și a efectului creșterii prețului petrolului pe piața internationala asupra facturii populației;

g) dezvoltarea pieței de servicii energetice în România și a pieței de echipamente performanțe energetic, în special dezvoltarea producției interne;

h) valorificarea potențialului de resurse energetice regenerabile pe plan local pentru acoperirea cererii de energie termica pentru populație și înlocuirea sau reducerea cantității de combustibili scumpi ori deficitari;

i) reducerea emisiilor de CO(2) în spațiul urban locuibil, generate atât de utilizarea surselor locale de încălzire, cat și de poluare prin depozitarea de deșeuri combustibile; realizarea acestui deziderat va permite accesarea de noi surse de finanțare prin mecanismul de Joint Implementation, pentru care România are memorandumuri semnate cu mai multe tari;

j) valorificarea experienței și rezultatelor obținute în proiecte-pilot cu finanțare externa: TECP (Thermal Energy Conservation Programme), EEDHHS (Energy Efficiency în District Heating Housing Sector);

k) aplicarea prevederilor

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 48/2004

pentru adoptarea unor măsuri privind furnizarea energiei termice populației, pentru încălzirea locuinței și prepararea apei calde de consum, prin sisteme publice centralizate de alimentare cu energie termica, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 430/2004 , prin care se prevede acordarea de sume de la bugetul de stat pentru retehnologizarea, modernizarea și dezvoltarea sistemelor centralizate de producere a energiei termice prin suplimentarea bugetului Ministerului Economiei și Comerțului la capitolul 82.01 "Industrie extractiva, producătoare și construcții", titlul 51 "Transferuri între unități ale administrației publice", articolul 51.02 "Transferuri de capital", alineatul 51.02.06 "Retehnologizarea centralelor termice și electrice de termoficare".

Capitolul V Condiții de eligibilitate pentru finanțare

Programul național este conceput după criteriile și principiile programelor comunitare, cu respectarea transparenței și nedistorsionarea concurentei și asigurarea respectării regulilor de piața.

Luându-se în considerare experienta dobandita în susținerea financiară a proiectelor de conservare a energiei, principalele criterii de eligibilitate pentru proiectele de investiții în domeniul eficientei energetice sunt:

a) initiatorul investiției este o autoritate locală sau o entitate subordonata acesteia;

b) fundamentarea investiției se face printr-un studiu de fezabilitate, coerent cu strategia locală de asigurare a energiei termice sau cu programul propriu de eficienta energetica realizat conform

Legii nr. 199/2000 , republicată, cu modificările și completările ulterioare;

c) studiul de fezabilitate este aprobat de autoritatea locală;

d) exista alocare de surse financiare în bugetul local sau posibilitatea de accesare a altor surse de finanțare care să acopere minimum 70% din valoarea proiectului ori a etapei din proiect pentru care se cere cofinantare din Programul național; în cazul finanțării unei etape, este necesar să se demonstreze ca rezultatele obținute pot fi clar identificate și nu depind de realizarea altor etape;

e) investiția are la baza indicatori de eficienta energetica și economică: economia de combustibil realizabila, reducerea pierderilor de energie, susținerea cogenerarii, introducerea contorizarii și facturarii individuale, reducerea costurilor și, respectiv, a facturii populației etc.;

f) investiția introduce tehnologii moderne de producere, transport și distribuție și/sau mecanisme moderne de finanțare ori contribuie la dezvoltarea pieței de servicii energetice;

g) beneficiarul accepta monitorizarea realizării investiției și evaluarea efectelor împreună cu autoritatea competentă care implementeaza Programul național, conform unei convenții încheiate la deschiderea finanțării;

h) beneficiarul accepta utilizarea fondurilor primite prin Programul național numai pentru achiziția de echipamente nu și pentru lucrări de construcții-montaj aferente realizării investiției;

i) beneficiarul accepta sa utilizeze etapizat fondurile primite prin Programul național numai în proporția stabilită cu fondurile proprii.

Capitolul VI Finanțarea proiectelor

Eligibilitatea proiectelor se determina în condițiile legislației în vigoare, pe baza analizei tehnice realizate de ARCE, ca autoritate competentă de implementare a Programului național, a dosarului înaintat de beneficiar.

Cofinantarea se realizează de Ministerul Economiei și Comerțului prin transferuri la bugetele locale în limitele sumelor alocate prin legea bugetului de stat.

------------