Decizia nr. 231/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Marilena Mincă - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 205 și 206 din Codul penal, excepție ridicată de Teodor Constantinescu în Dosarul nr. 4.224/P/2005 al Judecătoriei Craiova.

La apelul nominal răspunde autorul excepției, lipsă fiind partea Marius Nicola, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, arătând, în esență, că prevederile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 29 alin. (1) referitoare la libertatea gândirii și a opiniilor, ale art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 30 alin. (1) referitoare la libertatea de exprimare, ale art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare, precum și cele ale art. 9 și 10 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind libertatea de gândire, de conștiință și de religie, respectiv, libertatea de exprimare.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în această materie și apreciind că dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 15 noiembrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 4.224/P/2005, Judecătoria Craiova a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 205 și 206 din Codul penal, excepție ridicată de Teodor Constantinescu în dosarul menționat.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prin cele două texte legale criticate "sunt încălcate grav prevederile constituționale ale art. 29 alin. (1) referitoare la libertatea gândirii și a opiniilor, ale art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 30 alin. (1) referitoare la libertatea de exprimare, ale art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare, precum și cele ale art. 9 și 10 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind libertatea de gândire, de conștiință și de religie, respectiv, libertatea de exprimare".

Judecătoria Craiova apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 206 din Codul penal, în raport cu art. 20, 29 și 30 din Constituție, este întemeiată.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, sens în care a statuat Curtea în jurisprudența sa.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2) și ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 205 și 206 din Codul penal, cu modificările ulterioare, având următorul cuprins:

- Art. 205: "Atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură, se pedepsește cu amendă.

Aceeași pedeapsă se aplică și în cazul când se atribuie unei persoane un defect, boală sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate.

Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Împăcarea părților înlătură răspunderea penală.";

- Art. 206: "Afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancțiune penală, administrativă sau disciplinară, ori disprețului public, se pedepsește cu amendă de la 2.500.000 lei la 130.000.000 lei.

Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Împăcarea părților înlătură răspunderea penală."

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 29 alin. (1) referitoare la libertatea gândirii și a opiniilor, art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 30 alin. (1) referitoare la libertatea de exprimare și art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare, precum și dispozițiile art. 9 și 10 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind libertatea de gândire, de conștiință și de religie, respectiv, libertatea de exprimare.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 205 și 206 din Codul penal au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale și convenționale invocate și în prezenta cauză și cu motivări similare. Astfel, prin

Decizia nr. 32/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 21 februarie 2002,

Decizia nr. 298/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 14 august 2003,

Decizia nr. 276/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 687 din 30 iulie 2004,

Decizia nr. 32/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 23 februarie 2005, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată, pentru considerentele acolo arătate.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenței Curții, cele statuate prin deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Față de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 205 și 206 din Codul penal, excepție ridicată de Teodor Constantinescu în Dosarul nr. 4.224/P/2005 al Judecătoriei Craiova.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 9 martie 2006.