Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 230/2006

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 86, 88, 89 și 90 din Legea gazelor nr. 351/2004

prezumat în vigoare

Data actului
9 martie 2006
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 334 din 13 aprilie 2006
Citat de
1 act
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 13.684 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 86, 88, 89 și 90 din Legea gazelor nr. 351/2004 , excepție ridicată de Radu Veliscu în Dosarul nr. 2.948/2005 al Judecătoriei Pitești.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, întrucât apreciază că textele de lege criticate nu sunt contrare prevederilor constituționale invocate ca fiind încălcate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 12 octombrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 2.948/2005, Judecătoria Pitești a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 86, 88, 89 și 90 din Legea gazelor nr. 351/2004 , excepție ridicată de Radu Veliscu într-o cauză având ca obiect obligarea Societății Comerciale "Distrigaz" - S.A. la respectarea dreptului său de proprietate și ridicarea conductei de gaze ce îi traversează suprateran proprietatea.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textele de lege criticate prevăd un drept de servitute legală de trecere, gratuită, ceea ce echivalează practic cu o naționalizare, încălcându-se astfel art. 44 din Constituție care garantează dreptul de proprietate privată, precum și posibilitatea exproprierii pentru lucrări de interes general cu plata unei despăgubiri juste. Textele de lege criticate încalcă, de asemenea, și dispozițiile art. 616-619 din Codul civil, care prevăd plata unei despăgubiri pentru proprietarul fondului aservit, precum și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul oricărei persoane la o judecată echitabilă. Se mai arată că, în cauză, neconstituționalitatea prevederilor ce fac obiectul excepției constă în "trecerea supraterană a conductei de gaze pe terenul proprietate privată, aspect care nu este prevăzut de Constituție ca făcând parte din limitările dreptului de proprietate", precum și din inexistența unor dispoziții ale legii "cu privire la despăgubiri juste pentru lipsa de folosință a terenului".

Judecătoria Pitești apreciază că

art. 86, 88 și 89 din Legea nr. 351/2004

sunt constituționale, iar din art. 90 al legii, numai alin. (2) teza întâi este neconstituțional, întrucât exercitarea servituții instituite de art. 86 se realizează cu titlu gratuit, ceea ce încalcă art. 44 alin. (5) din Constituție, care prevede obligația despăgubirii proprietarului pentru daunele aduse solului, plantațiilor sau construcțiilor, precum și pentru alte daune imputabile autorității. De asemenea, consideră că

art. 90 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 351/2004

contravine și art. 135 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia economia României este economie de piață.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. Astfel, în esență, invocând deciziile Curții Constituționale nr. 200/2005 și nr. 72/2004, arată că exercitarea dreptului de uz și a dreptului de servitute asupra terenurilor afectate de capacități din domeniul gazelor naturale este determinată de un interes general și, ca atare, legiuitorul este pe deplin competent să stabilească limitele dreptului de proprietate, în concordanță cu dispozițiile constituționale ale art. 44 și 136. Mai arată că, de altfel, persoana care a suferit un prejudiciu în urma operațiunilor de realizare și retehnologizare a capacităților din domeniul gazelor naturale ce se execută pe terenuri proprietate privată poate să solicite repararea pagubelor produse, potrivit dispozițiilor dreptului comun.

Avocatul Poporului consideră că

art. 86, 88, 89 și 90 din Legea nr. 351/2004

sunt constituționale. În acest sens, referindu-se la jurisprudența Curții Constituționale în materie, arată că exercitarea dreptului de uz și a dreptului de servitute asupra terenurilor afectate de capacități din domeniul gazelor naturale este determinată de un interes general și, ca atare, legiuitorul este competent să stabilească limitele dreptului de proprietate în concordanță cu dispozițiile constituționale. În argumentarea constituționalității textelor criticate, mai arată că nimic nu împiedică persoana care a suferit un prejudiciu în urma operațiunilor de realizare și retehnologizare a capacităților din domeniul gazelor naturale care se execută pe terenurile proprietate privată să poată să solicite statului sau societăților comerciale specializate repararea pagubelor produse, potrivit dispozițiilor dreptului comun.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 86, 88, 89 și 90 din Legea gazelor nr. 351/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 28 iulie 2004, care prevăd:

- Art. 86: "Asupra terenurilor și altor bunuri proprietate publică sau proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice, precum și asupra activităților desfășurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacităților, concesionarii din sectorul gazelor naturale beneficiază, în condițiile legii, pe durata lucrărilor de realizare, reabilitare, retehnologizare, respectiv de exploatare și de întreținere a capacităților respective, de următoarele drepturi:

a) dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare în vederea realizării, reabilitării sau retehnologizării capacității;

b) dreptul de uz pentru asigurarea funcționării normale a capacității prin efectuarea reviziilor, reparațiilor și a intervențiilor necesare;

c) dreptul de servitute legală de trecere subterană, de suprafață sau aeriană pentru instalarea de rețele, conducte, linii sau de alte echipamente aferente capacității și pentru accesul la locul de amplasare a acestora;

d) dreptul de a obține restrângerea sau încetarea unor activități care ar putea pune în pericol persoane și bunuri;

e) dreptul de acces la utilitățile publice.";

- Art. 88: "Dreptul de uz pentru asigurarea funcționării normale a capacității se întinde pe toată durata de funcționare a capacității, iar exercitarea lui se face ori de câte ori este necesar pentru asigurarea funcționării normale a capacității. În exercitarea acestui drept concesionarul poate:

a) să depoziteze materiale, echipamente, utilaje, instalații pentru întreținere, revizii, reparații și intervenții necesare pentru asigurarea funcționării normale a capacității;

b) să instaleze utilaje și să lucreze cu acestea;

c) să afecteze culturi, plantații sau alte amenajări existente și să restrângă activități ale proprietarului, în măsura și pe durata strict necesară, în vederea executării operațiunilor de întreținere, reparații, revizii sau intervenții pentru asigurarea funcționării normale a capacității.";

- Art. 89: "Servitutea legală de trecere subterană, de suprafață sau aeriană cuprinde dreptul la instalare de rețele, de conducte, linii, stâlpi și de alte echipamente aferente capacității, precum și accesul la locul de amplasare a acestora pentru intervenții, întreținere, reparații, revizii, modificări și exploatare, conform prevederilor legale în vigoare.";

- Art. 90: "(1) Drepturile de uz și de servitute legală, prevăzute la art. 86, asupra terenurilor și altor bunuri proprietate publică sau proprietate privată a persoanelor fizice ori juridice au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal și se exercită pe toată durata de viață a capacității respective sau temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacități în funcțiune, reparației, reviziei, lucrărilor de intervenție în caz de avarie.

(2) Exercitarea drepturilor de uz și servitute asupra proprietăților afectate de capacitățile din domeniul gazelor naturale se realizează cu titlu gratuit pe toată durata existenței acestora. Dacă, cu ocazia intervențiilor pentru retehnologizări, reparații, revizii, avarii, se produc pagube proprietarilor din vecinătatea capacităților din domeniul gazelor naturale, concesionarii au obligația să plătească despăgubiri în condițiile legii."

În opinia autorului, dispozițiile de lege menționate încalcă: art. 44 din Constituție, referitor la "Dreptul de proprietate privată"; art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind "Dreptul la un proces echitabil"; art. 616-619 din Codul civil, "Despre dreptul de trecere".

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:

În legătură cu instituirea dreptului de uz și a dreptului de servitute asupra terenurilor afectate de capacități care au ca obiect utilități publice, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, de exemplu, prin

Decizia nr. 72 din 26 februarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 22 martie 2004, și

Decizia nr. 200 din 14 aprilie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 12 mai 2005. În esență, prin aceste decizii s-a reținut că, potrivit dispozițiilor constituționale ale art. 44 referitoare la dreptul de proprietate, legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor acestui drept în accepțiunea conferită de Constituție, astfel încât să nu contravină intereselor generale sau intereselor particulare ale altor subiecte de drept, "instituind astfel limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat". Cele statuate prin aceste decizii își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, în care nu au fost formulate critici de natură să justifice schimbarea acestei jurisprudențe.

În legătură cu invocarea încălcării art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, constând în aceea că autorul excepției nu beneficiază de un proces echitabil, "în condițiile în care, în calitate de proprietar al terenului traversat de o conductă de gaze, nu poate negocia cu pârâta, despăgubirile suferite prin lipsa de folosință a terenului și cheltuielile aferente impozitului plătit timp de 13 ani pe acest teren", Curtea constată că această susținere nu poate fi reținută.

Aceasta deoarece în jurisprudența sa, de exemplu, prin

Decizia Curții Constituționale nr. 73 din 4 iunie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 22 octombrie 1996, s-a statuat că "în sensul practicii instanței europene conceptul de «proces echitabil» nu implică în mod necesar existența mai multor grade de jurisdicție, a unor căi de atac al hotărârilor judecătorești, nici, pe cale de consecință, posibilitatea exercitării acestor căi de atac - inclusiv a celor extraordinare - de către toate părțile din proces." Așadar, cele susținute de autorul excepției în ceea ce privește încălcarea art. 6 din Convenție nu se regăsesc în conceptul de "proces echitabil."

În sfârșit, cu privire la invocarea încălcării prevederilor art. 616-619 din Codul civil, Curtea constată că, potrivit

art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, sunt neconstituționale prevederile legilor, tratatelor internaționale, regulamentelor Parlamentului și ordonanțelor Guvernului "[...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției". Așadar, eventualele necorelări existente între prevederile legislației în vigoare nu sunt în competența Curții.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 86, 88, 89 și 90 din Legea gazelor nr. 351/2004 , excepție ridicată de Radu Veliscu în Dosarul nr. 2.948/2005 al Judecătoriei Pitești.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 9 martie 2006.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent șef,
Gabriela Dragomirescu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.