Decizia nr. 351/2006
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 304^1 și art. 305 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Mădălina Ștefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 304^1 și 305 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Marin Stanciu și Gabriela Stanciu în Dosarul nr. 965/Cv/2005 al Tribunalului Argeș - Secția civilă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 29 noiembrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 965/Cv/2005, Tribunalul Argeș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 304^1 și 305 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Marin Stanciu și Gabriela Stanciu cu prilejul soluționării unui recurs civil.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că "restrângerea, pe care o apreciem nefirească, a posibilității părții de a solicita și obține administrarea de probatorii în recurs, spre deosebire de calea de atac a apelului, contravine dispozițiilor art. 16 alin. (1) și art. 24 alin. (1) din Constituție". Cu privire la art. 304^1 din Codul de procedură civilă, care prevede că recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304, iar instanța poate să examineze cauza sub toate aspectele, consideră că acesta încalcă Legea fundamentală deoarece nu instituie o obligație, ci o facultate pentru instanțele de judecată de a cerceta pricina și sub aspectul temeiniciei.
Tribunalul Argeș - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Avocatul Poporului apreciază că textele legale criticate sunt constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 304^1 și 305 din Codul de procedură civilă.
Articolul 305
a fost modificat prin Legea nr. 195/2004
pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2003
privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004. Dispozițiile legale criticate au următoarea redactare:
- art. 304^1: "Recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 304, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele.";
- art. 305: "În instanța de recurs nu se pot produce probe noi, cu excepția înscrisurilor, care pot fi depuse până la închiderea dezbaterilor."
În susținerea neconstituționalității acestor texte de lege autorii excepției invocă încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) și ale art. 24 din Constituție, referitoare la egalitatea în fața legii și la dreptul la apărare.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în ceea ce privește constituționalitatea art. 305 din Codul de procedură civilă, s-a mai pronunțat, spre exemplu, prin
Decizia nr. 396 din 12 iulie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795 din 1 septembrie 2005, prin care a respins criticile formulate împotriva acestui text legal, arătând că, în urma modificărilor și completărilor aduse Codului de procedură civilă prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2000 , recursul a devenit o cale extraordinară de atac, ceea ce justifică deosebirea față de apel în ceea ce privește inadmisibilitatea probelor noi, cu excepția înscrisurilor.
Referitor la art. 304^1 din Codul de procedură civilă, recursul constituie în această ipoteză o cale de atac cu caracter devolutiv, în care, ca și în cazul apelului, instanța de recurs judecă însăși cauza, atât sub aspectul legalității, cât și sub acela al temeiniciei, nelimitându-se să examineze doar hotărârea pronunțată de prima instanță, exclusiv pentru motivele de casare prevăzute în art. 304 din Codul de procedură civilă.
Justificarea acestei reglementări derogatorii de la regula generală a caracterului nedevolutiv al recursului ține de deosebirile esențiale existente între cele două situații avute în vedere de legiuitor. Astfel, în situația în care s-a putut exercita calea de atac a apelului, cauza a fost, integral și sub toate aspectele legalității și temeiniciei soluției pronunțate de prima instanță, examinată de o instanță de control judiciar, la un grad de jurisdicție superior, iar recursul va putea fi exercitat pentru motive concret și limitativ determinate, care vizează legalitatea deciziei pronunțate în apel. În situația în care părților nu le este deschisă calea de atac a apelului, apare firesc ca instanța să poată cerceta sub toate aspectele cauza dedusă judecății.
Această posibilitate, coroborată cu principiul rolului activ al judecătorului, conform căruia instanța are îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale, este menită să asigure părților o judecată echitabilă și să conducă instanța la cercetarea și aprecierea tuturor aspectelor relevante pentru pronunțarea unei soluții.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 304^1 și 305 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Marin Stanciu și Gabriela Stanciu în Dosarul nr. 965/Cv/2005 al Tribunalului Argeș - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 2 mai 2006.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mădălina Ștefania Diaconu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.