Decizia nr. 375/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 394 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Miron Victor Panaitescu în Dosarul nr. 19.968/1/2005 al înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală.

La apelul nominal este prezent autorul excepției.

Având cuvântul, Miron Victor Panaitescu solicită admiterea excepției de neconstituționalitate așa cum a fost formulată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu încalcă dispozițiile constituționale invocate de autorul excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin încheierea din 16 februarie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 19.968/1/2005, înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 394 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Miron Victor Panaitescu în dosarul menționat.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat încalcă dreptul la un proces echitabil, deoarece condiționează introducerea cererii de revizuire întemeiată pe descoperirea unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, de necesitatea ca pe baza faptelor sau împrejurărilor noi să se poată dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de condamnare. În opinia autorului excepției, această condiție impusă de norma criticată este "restrictivă" și, întrucât a fost eliminată calea de atac a recursului în anulare, se creează posibilitatea ca un abuz al instanței de recurs să nu mai poată fi îndreptat.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece "între textul invocat ca neconstituțional și prevederile constituționale la care se face referire nu există nici o incompatibilitate."

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului, referindu-se la jurisprudența Curții Constituționale în materie, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 394 alin. 2 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: "Cazul de la lit. a) constituie motiv de revizuire, dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de condamnare."

Prevederile din Legea fundamentală pretins încălcate sunt cele cuprinse în art. 21 alin. (3), privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost ridicată, Curtea constată că art. 394 din Codul de procedură penală, în ansamblul său, a mai fost supus controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale invocate și în prezenta cauză. Astfel, de exemplu, prin

Decizia nr. 250 din 15 iunie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 12 august 2004, Curtea Constituțională, respingând ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, a reținut că "dispozițiile art. 394 din Codul de procedură penală sunt în acord [...] cu prevederile care reglementează dreptul la un proces echitabil, cuprinse în art. 21 alin. (3) din Constituție, respectiv în art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale [...]. Astfel, faptul că revizuirea se poate exercita numai în anumite cazuri, strict și limitativ prevăzute de legiuitor, este determinat de caracterul acesteia de cale extraordinară de atac și nu împiedică părțile interesate de a apela la instanțele judecătorești, de a fi apărate, de a promova căile de atac ordinare prevăzute de lege și de a se prevala de garanțiile procesuale care condiționează un proces echitabil. [...] Posibilitatea exercitării căii de atac extraordinare a revizuirii reprezintă o garanție în plus a eliminării pericolului neîndreptării erorilor judiciare, în concordanță cu imperativele dreptului la un proces echitabil, iar nu o încălcare a acestui drept."

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenței Curții, cele statuate prin decizia menționată își păstrează valabilitatea, fiind aplicabile și în ceea ce privește alin. 2 al art. 394 din Codul de procedură penală, care condiționează revizuirea întemeiată pe descoperirea de fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.

De altfel, revizuirea constituie o cale extraordinară de atac, reglementată de legiuitor în temeiul prerogativelor acordate acestuia de prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție, republicată, potrivit cărora "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege". Aceste dispoziții constituționale conferă legiuitorului competența exclusivă de a stabili procedura de judecată și îl îndrituiesc pe acesta ca, în considerarea unor situații deosebite, să stabilească reguli speciale de procedură, precum și modalități de exercitare a drepturilor procesuale, așa cum este și cazul reglementării exprese și limitative a cazurilor în care poate fi promovată revizuirea, precum și a condițiilor în care poate fi exercitată această cale de atac.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 394 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Miron Victor Panaitescu în Dosarul nr. 19.968/1/2005 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 4 mai 2006.