Decizia nr. 482/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Mihaela Cîrstea - procuror

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 74 alin. (2) din Legea nr. 188/1999

privind Statutul funcționarilor publici, excepție ridicată de Ion Tănăsescu în Dosarul nr. 36.068/2/2005 (nr. vechi 3.700/2005) al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal răspunde, pentru partea Garda Financiară - Comisariatul General, consilier juridic cu delegație la dosar, lipsind autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul părții Garda Financiară - Comisariatul General solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, sens în care depune concluzii scrise la dosar. Totodată, arată că textul de lege criticat nu aduce atingere dispozițiilor art. 23 alin. (11) din Constituție. De asemenea, mai arată că, potrivit

art. 74 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 , în cazul în care se va dispune scoaterea de sub urmărire penală ori încetarea urmăririi penale, precum și în cazul în care instanța judecătorească dispune achitarea sau încetarea procesului penal, va înceta suspendarea funcționarului din funcția publică, iar acesta va fi reintegrat în funcția deținută anterior și îi vor fi achitate drepturile salariale aferente perioadei de suspendare.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, arătând că asupra textului de lege criticat, în numerotarea anterioară republicării

Legii nr. 188/1999 , Curtea s-a mai pronunțat prin

Decizia nr. 48 din 4 februarie 2003 , respingând excepția, și că nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 1 februarie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 36.068/2/2005 (nr. vechi 3.700/2005), Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 74 alin. (2) din Legea nr. 188/1999

privind Statutul funcționarilor publici, excepție ridicată de Ion Tănăsescu în cauza ce are ca obiect acțiunea în anulare a deciziei prin care a fost suspendat din funcție.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textul de lege criticat aduce atingere dispozițiilor art. 16 alin. (1) și art. 23 alin. (11) din Constituție, precum și prevederilor art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens arată că dispozițiile

art. 74 alin. (2) din Legea nr. 188/1999

permit suspendarea din funcție a funcționarului public în cazul trimiterii în judecată ca urmare a punerii în mișcare a acțiunii penale împotriva sa, creând astfel o discriminare în raport cu alte categorii de salariați și încălcând principiul prezumției de nevinovăție, consacrat atât de Constituție, cât și de pactele și tratatele internaționale ratificate de România.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că dispozițiile

art. 74 alin. (2) din Legea nr. 188/1999

nu contravin prevederilor art. 23 alin. (11) raportate la art. 16 alin. (1) din Constituție.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, sens în care a statuat Curtea în jurisprudența sa.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2) și ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 74 alin. (2) din Legea nr. 188/1999

privind Statutul funcționarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 22 martie 2004, dispoziții potrivit cărora: "În cazul în care s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea unei infracțiuni de natura celor prevăzute la art. 50 lit. h), conducătorul autorității sau instituției publice va dispune suspendarea funcționarului public din funcția publică pe care o deține."

Autorul excepției consideră că textul de lege criticat contravine prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, precum și prevederilor art. 23 alin. (11) din Legea fundamentală și ale art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ambele referitoare la prezumția de nevinovăție.

Examinând excepția, Curtea Constituțională reține următoarele:

Măsura suspendării din funcție se aplică tuturor funcționarilor publici aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, și anume în cazul în care s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea uneia dintre infracțiunile contra umanității, contra statului sau contra autorității, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, de fals ori a unor fapte de corupție sau a unei infracțiuni săvârșite cu intenție, care i-ar face incompatibili cu exercitarea funcției publice. Așa fiind, nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate privind încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

Curtea constată că nu poate fi reținută nici critica privind încălcarea dispozițiilor art. 23 alin. (11) din Legea fundamentală și ale art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, pentru următoarele motive:

Prevederea similară din aceeași lege, anterior modificării și republicării, a fost supusă controlului de constituționalitate, iar prin

Decizia nr. 48 din 4 februarie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 26 martie 2003, excepția de neconstituționalitate a fost respinsă ca neîntemeiată.

Cu acel prilej Curtea a reținut că "temeiul suspendării din funcție a funcționarului public nu este de natură penală. Or, dispozițiile art. 23 alin. (8) [devenit art. 23 alin. (11)] din Constituție, invocate ca fiind încălcate, instituie prezumția de nevinovăție exclusiv pentru răspunderea penală și privesc libertatea individuală a persoanei, sub aspectul reținerii, arestării și soluționării procesului penal, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare."

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele cuprinse în decizia menționată își mențin valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 74 alin. (2) din Legea nr. 188/1999

privind Statutul funcționarilor publici, excepție ridicată de Ion Tănăsescu în Dosarul nr. 36.068/2/2005 (nr. vechi 3.700/2005) al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 iunie 2006.