Decizia nr. 48/2003
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 188/1999 8 decembrie 1999 (prevederi anume) privind Statutul funcționarilor publici
Are ca temei 1
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Nicolae Popa - președinte
Costica Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Șerban Viorel Stanoiu - judecător
Lucian Stangu - judecător
Ioan Vida - judecător
Paula C. Pantea - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999
privind Statutul funcționarilor publici, excepție ridicată de Daniel Emanoil Cincu în Dosarul nr. 776/R/C/2002 al Curții de Apel Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ .
La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției, în acest sens arata ca, sub aspectele criticate, Curtea s-a mai pronunțat prin deciziile nr. 249 din 17 iunie 1997 și nr. 233 din 20 decembrie 1999, iar cele statuate își mențin valabilitatea și în prezenta cauza.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin Încheierea din 8 octombrie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 776/R/C/2002, Curtea de Apel Brașov-Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999
privind Statutul funcționarilor publici, excepție ridicată de Daniel Emanoil Cincu într-un litigiu având ca obiect anularea dispoziției de suspendare din funcția de director al Direcției de arhitectura și urbanism și din funcția de arhitect din cadrul serviciilor Consiliului Local al Municipiului Brașov.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca
art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 , care instituie o măsura de interdicție a executării prerogativelor funcției de către funcționarul public, fără a se putea retine în sarcina acestuia o conduita prealabilă culpabilă, "contravine flagrant prezumției de nevinovatie, înscrisă ca principiu fundamental în legislația noastră penală (Titlul III, art. 66 Cod de procedura penală), dar mai ales în actuala Constituție a României, care în art. 23 pct. 8 a consacrat în mod expres ca, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare, persoana este considerată nevinovată". Se mai susține ca măsura suspendării afectează grav stabilitatea raporturilor de serviciu, conducand atât la afectarea imaginii publice a funcționarului, cat și la suprimarea posibilității de realizare a veniturilor salariale necesare traiului.
Curtea de Apel Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază ca
art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999
nu încalcă dispozițiile art. 23 alin. (8) din Constituție, întrucât măsura impusa de text "este o măsura provizorie, până la soluționarea procesului penal, deci adoptarea acesteia nu înseamnă stabilirea vinovatiei funcționarului public". Se mai arata ca tocmai pentru respectarea prezumției de nevinovatie, în cazul scoaterii de sub urmărire penală sau al încetării urmăririi penale împotriva funcționarului public, autoritatea sau instituția publică datorează acestuia drepturile salariale cuvenite pe perioada suspendării.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile
art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.
Guvernul apreciază ca excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată, în acest sens arata ca măsura instituită în temeiul dispozițiilor
art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999
este o măsura administrativă, cu caracter preventiv, provizoriu, având ca scop protejarea autorității sau instituției publice de pericolul continuării activității de către funcționarul public împotriva căruia aceasta s-a dispus. Guvernul considera ca textul criticat nu este contrar art. 23 alin. (8) din Constituție, întrucât acesta consacra principiul prezumției de nevinovatie exclusiv pentru răspundere penală, și, tocmai pentru respectarea lui, art. 79 alin. (4) din lege prevede încetarea suspendării din funcție în situațiile în care parchetul dispune scoaterea de sub urmărire penală ori încetarea urmăririi penale sau instanța de judecată dispune achitarea ori încetarea procesului penal. Se invoca jurisprudenta Curții Constituționale referitoare la prezumția de nevinovatie prevăzută de art. 23 alin. (8) din Constituție.
Avocatul Poporului apreciază ca prevederile
art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999
sunt constituționale, arătându-se ca acestea "nu au ca ipoteza vinovăția angajatului pentru săvârșirea unei infracțiuni", ci ele "impun" conducătorului autorității sau instituției publice sa dispună suspendarea funcționarului public din funcția publică pe care o deține, indiferent de existenta sau inexistenta vinovatiei funcționarului public". Măsura dispusă conform dispozițiilor de lege criticate are menirea de a proteja interesele legitime ale autorității sau instituției publice până la soluționarea procesului penal. Se invoca jurisprudenta Curții Constituționale referitoare la măsura suspendării din funcție a salariaților, dispusă în temeiul
art. 16 din Legea nr. 1/1970 .
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999
privind Statutul funcționarilor publici, potrivit cărora: "în cazul în care în urma sesizării parchetului sau a organului de cercetare penală s-a dispus începerea urmăririi penale, conducătorul autorității sau instituției publice va lua măsura de suspendare a funcționarului public din funcția publică pe care o deține."
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții de lege contravin art. 23 alin. (8) din Constituție, care prevede: "Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare, persoana este considerată nevinovată."
Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea Constituțională retine:
Articolul 79
alin. (2) din Legea nr. 188/1999
instituie sancțiunea administrativă a suspendării funcționarului public din funcția publică pe care acesta o deține, în cazul în care împotriva lui s-a dispus începerea urmăririi penale, ca urmare a sesizării parchetului sau a organului de cercetare penală. Aceasta măsura are ca finalitate protejarea autorității sau a instituției publice față de pericolul continuării activității ilicite și al extinderii consecințelor periculoase ale unei fapte penale săvârșite, potrivit alin. (1) și (3) ale art. 79 din lege, de către funcționarul public în timpul serviciului sau în legătură cu atribuțiile funcției publice pe care el o ocupa ori pentru infracțiuni de natura sa îl facă incompatibil cu acea funcție publică. Asadar, temeiul suspendării din funcție a funcționarului public nu este de natura penală. Or, dispozițiile art. 23 alin. (8) din Constituție, invocate ca fiind incalcate, instituie prezumția de nevinovatie exclusiv pentru răspunderea penală și privesc libertatea individuală a persoanei, sub aspectul reținerii, arestării și soluționării procesului penal, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.
Acesta este și sensul în care a statuat Curtea Constituțională cu privire la prezumția de nevinovatie consacrată de art. 23 alin. (8) din Constituție, prin deciziile nr. 249 din 17 iunie 1997 și nr. 250 din 17 iunie 1997, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 27 noiembrie 1997, a căror valabilitate subzistă și în prezenta cauza.
De asemenea, Curtea urmează sa respingă și susținerile autorului excepției potrivit cărora măsura suspendării afectează grav stabilitatea raporturilor de serviciu, conducand atât la afectarea imaginii publice a funcționarului, cat și la suprimarea posibilității de realizare a veniturilor salariale necesare traiului. Aceasta, deoarece alin. (4) al art. 79 din lege stabilește ca în cazurile prevăzute la alin. (2) și (3) din același articol, când parchetul dispune scoaterea de sub urmărire penală ori încetarea urmăririi penale, precum și atunci când instanța judecătorească dispune achitarea sau încetarea procesului penal, suspendarea din funcție încetează și, conform
art. 80 din Legea nr. 188/1999 , autoritatea sau instituția publică datorează funcționarului public drepturile salariale cuvenite pe perioada suspendării.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al
art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999
privind Statutul funcționarilor publici, excepție ridicată de Daniel Emanoil Cincu în Dosarul nr. 776/R/C/2002 al Curții de Apel Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 4 februarie 2003.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Gabriela Dragomirescu ────────────────
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.