Decizia nr. 511/2006
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (1) și (2) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă și ale art. 238 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 130/1996 16 octombrie 1996 (prevederi anume) privind contractul colectiv de muncă
- Legea nr. 53/2003 24 ianuarie 2003 (prevederi anume) Codul muncii
Are ca temei 1
- Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 (prevederi anume) CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 8 alin. (1) și (2) din Legea nr. 130/1996
privind contractul colectiv de muncă și ale
art. 238 alin. (1) din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Sibac" - S.A. din Sighișoara în Dosarul nr. 4.669/2005 al Tribunalului Mureș.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 671D/2006, având ca obiect excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Comercială "Transtex" - S.R.L. din Sighișoara în Dosarul nr. 5.251/2005 al Tribunalului Mureș.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstitu-ționalitate ce fac obiectul dosarelor nr. 670D/2006 și nr. 671D/2006 au conținut identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.
Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 671D/2006 la Dosarul nr. 670D/2006, care este primul înregistrat.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 14 februarie 2006, pronunțate în dosarele nr. 4.669/2005 și nr. 5.251/2005, Tribunalul Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 8 alin. (1) și (2) din Legea nr. 130/1996
privind contractul colectiv de muncă și ale
art. 238 alin. (1) din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii. Această excepție a fost ridicată de Societatea Comercială "Sibac" - S.A. din Sighișoara și Societatea Comercială "Transtex" - S.R.L. din Sighișoara cu prilejul soluționării unor acțiuni în contencios administrativ în contradictoriu cu Direcția de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Mureș.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile
art. 8 alin. (1) și (2) din Legea nr. 130/1996
și ale art. 238 alin. (1) din Codul muncii contravin dispozițiilor art. 9, art. 20, art. 40, art. 41 alin. (5), art. 53, art. 73 alin. (3) lit. p) și art. 154 alin. (1) din Constituția României. În acest sens, arată că textele de lege criticate nu fac distincție între contractele colective de muncă încheiate între părți care sunt afiliate la asociații patronale, respectiv sindicale, și cele încheiate între părți neafiliate la nicio asociație. În consecință, impun partenerilor sociali care încheie contracte colective de muncă la nivel de angajator și care nu sunt parte semnatară sau afiliată vreunui organism sindical sau patronal ce a semnat contractul colectiv la nivel național să se supună clauzelor stabilite în acest contract în ceea ce privește limitele minimale ale drepturilor stabilite.
Tribunalul Mureș consideră că, fără a fi neconstituționale, prevederile legale criticate sunt ambigue și lacunare, întrucât nu disting între contractele colective de muncă încheiate între părțile afiliate la asociații sau organizații sindicale, respectiv patronate, și cele încheiate între părți neafiliate organizațiilor sindicale sau patronatelor.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale, acestea reprezentând o concretizare a dispozițiilor art. 41 alin. (5) din Constituție. În acest sens, arată că pentru asigurarea desfășurării în condiții optime și uniforme a raporturilor de muncă, actele normative în materie prevăd drepturi și obligații minimale, respectiv maximale, care vor trebui respectate la încheierea atât a contractelor colective de muncă, cât și a celor individuale. De asemenea, consideră că nu se încalcă dreptul la liberă asociere, întrucât textele de lege criticate nu instituie obligația de a se asocia, iar respectarea clauzelor contractului colectiv de muncă încheiat la nivel național decurge din faptul că acesta constituie izvor de drept ca și legea. În sfârșit, arată că nu sunt restrânse drepturi sau libertăți fundamentale, ci, din contră, se asigură un minim de protecție socială unor astfel de drepturi.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituția României și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie următoarele dispoziții de lege:
-
Articolul 8
alin. (1) și (2) din Legea nr. 130/1996
privind contractul colectiv de muncă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 19 mai 1998, dispoziții care au următorul conținut: "(1) Clauzele contractelor colective de muncă pot fi stabilite numai în limitele și în condițiile prevăzute de prezenta lege.
(2) Contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior.";
-
Articolul 238
alin. (1) din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, potrivit cărora "Contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior."
În opinia autorilor excepției, dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale cuprinse în art. 9 privind sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale, art. 40 privind dreptul de asociere, art. 41 alin. (5) referitor la garantarea dreptului la negocieri colective în materie de muncă și a caracterului obligatoriu al convențiilor colective, art. 73 alin. (3) lit. p) referitor la reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială și art. 154 alin. (1) referitor la condițiile rămânerii în vigoare a legilor preconstituționale. De asemenea, autorii excepției au mai invocat și înfrângerea prevederilor constituționale ale art. 20, referitoare la prioritatea reglementărilor internaționale, fără a indica însă vreun instrument juridic internațional cu care dispozițiile legale criticate ar fi neconcordante.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textele de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași prevederi constituționale și aceeași motivare ca și în prezenta cauză. Astfel, prin
Decizia nr. 380 din 30 septembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.015 din 3 noiembrie 2004, Curtea Constituțională a reținut că problema reglementată prin dispozițiile legale criticate nu are nimic în comun cu dreptul de asociere, întrucât nu impune patronilor, organizațiilor patronale, salariaților sau organizațiilor sindicale obligația de a se asocia ori de a se afilia la o organizație de nivel superior. De asemenea, a arătat că reprezentativitatea de care se bucură organizațiile sindicale și patronale, datorită numărului de membri stabilit prin lege, le îndreptățește pe acestea să negocieze și să încheie contractele colective de muncă la nivelurile respective, ale căror clauze, referitoare la drepturile minimale, să fie obligatorii la încheierea contractelor colective de muncă la niveluri inferioare, indiferent dacă părțile acestora s-au asociat, respectiv s-au afiliat ori nu, la organizațiile de la nivelul superior. În sfârșit, Curtea a reținut că dispozițiile contractului colectiv de muncă încheiat la nivel național sau la nivel de ramură constituie izvor de drept (ca și legea) la încheierea contractelor colective de muncă la nivel de unitate, ceea ce impune respectarea clauzelor referitoare la drepturile minimale. Prin urmare, părțile, cu respectarea acestor obligații firești, au toată libertatea să negocieze și alte clauze, precum și drepturi superioare.
Întrucât nu s-au evidențiat elemente sau motive noi care ar putea determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, considerăm că soluția și considerentele deciziei citate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 8 alin. (1) și (2) din Legea nr. 130/1996
privind contractul colectiv de muncă și ale
art. 238 alin. (1) din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Sibac" - S.A. din Sighișoara și Societatea Comercială "Transtex" - S.R.L. din Sighișoara în dosarele nr. 4.669/2005 și nr. 5.251/2005 ale Tribunalului Mureș.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 iunie 2006.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.