Decizia nr. 90/1996

Costica Bulai - judecător

Lucian Stangu - judecător

Raul Petrescu - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol, soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 105 alin. 3 din

Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36 din 12 mai 1995 , invocată de Flucus Mariana, Manofu Angela, Ciora Manuela Olivia, Craciun Maria, Sass Luminita, Vulcu Davel Elena, Schalschi Dan Nicolae în Dosarul nr. 6.361/1995 al Judecătoriei Sibiu.

Președintele Completului de judecată declara ședința deschisă.

La apelul nominal este prezenta Camera Notarilor Publici Alba Iulia, prin domnul Sinc Alexandru-Basarab, secretarul general al Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România.

Lipsa celelalte părți, legal citate.

Președintele completului da cuvântul în fond părților.

Reprezentantul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România solicita respingerea excepției invocate, apreciind-o ca neîntemeiată, întrucât prevederile art. 105 alin. 3 din lege au un caracter tranzitoriu, având menirea să asigure continuitatea funcționarii unor servicii de interes public. Aceste prevederi sunt în deplina concordanta cu cele constituționale, întrucât orice cetățean are dreptul să-și aleagă profesia și locul de muncă, dar nu toți au vocație pentru aceeași profesie.

Luând cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepției invocate, apreciind-o ca neîntemeiată, arătând ca prevederile art. 105 alin. 3 din lege sunt cuprinse în capitolul VII "Dispoziții tranzitorii și finale", ceea ce înseamnă ca legiuitorul a înțeles să asigure continuitatea unor instituții, precum și protecția unor categorii de persoane, cărora li se schimba statutul juridic și natura locului de muncă.

Președintele completului de judecată declara dezbaterile închise.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 27 septembrie 1995, Curtea Constituțională a fost sesizată de către Judecătoria Sibiu cu excepția de neconstituționalitate a art. 105 alin. 3 din

Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 .

Excepția a fost invocată de reclamanții Flucus Mariana, Manofu Angela, Ciora Marcela Olivia, Craciun Maria, Sass Luminita, Vulcu Davel Elena, Schalschi Dan Nicolae în Dosarul nr. 6.361/1995 al Judecătoriei Sibiu.

În motivarea excepției se susține ca prevederile art. 105 alin. 3 creează o discriminare între persoanele care ocupau funcții de notar de stat la data intrării în vigoare a legii și persoanele care, indeplinind condițiile generale prevăzute de art. 16 din lege (au cetățenie română, domiciliul în România, capacitatea de exercițiu a drepturilor civile, au licenta sau doctoratul în drept, nu au antecedente penale, se bucura de o buna reputație, cunosc limba română, sunt apte din punct de vedere medical și au vechimea minima în funcții de specialitate juridică), doresc sa devină notari publici. Se considera astfel ca prin aceasta discriminare s-ar încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora cetățenii sunt egali în fața legilor și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, precum și ale art. 38 alin. (1) din legea fundamentală, care prevede că dreptul la munca nu poate fi îngrădit, iar alegerea profesiei și a locului de muncă sunt libere.

Exprimandu-și opinia, Judecătoria Sibiu considera ca excepția invocată este intemeiata, întrucât stipularea unui termen diferit pentru numirea notarilor publici, după cum persoanele care urmează a exercita această profesie au fost notari de stat sau au exercitat alta funcție, creează o situație discriminatorie față de persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de

Legea nr. 36/1995

și doresc sa devină notari publici.

Deși în încheierea de sesizare a Curții Constituționale, Judecătoria Sibiu se referă exclusiv la

art. 105 alin. 3 din Legea nr. 36/1995 , din examinarea prevederilor acestei legi rezultă ca și alte texte ar fi susceptibile de analiza sub aspectul constituționalității, pentru ratiuni similare celor avute în vedere în motivarea excepției. Este cazul art. 15 alin. 1, al art. 28 alin. 2 lit. b), al art. 105 alin. 1 și 2 și al art. 109, a căror constituționalitate ar urma să fie analizata în raport cu art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1), art. 38 alin. (1) și art. 49 din Constituție.

De altfel, din examinarea Dosarului nr. 6.361/1995 al Judecătoriei Sibiu se constată că, în cererea depusa la instanța, reclamanții au invocat excepția de neconstituționalitate și cu privire la aceste texte din legea atacată, iar nu numai textul reținut de instanța în încheierea transmisă Curții Constituționale. Prin aceasta excepție reclamanții contesta, în esenta, competența Ministerului Justiției de a limita numărul notarilor publici și de a organiza concurs pentru ocuparea posturilor respective, atribuții care nu ar fi compatibile cu economia de piața.

Asa fiind, Curtea Constituțională urmează sa examineze, sub aspectul constituționalității, și celelalte texte, susceptibile de discuție, din

Legea nr. 36/1995 , iar nu numai prevederea indicată expres în încheierea de sesizare.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, s-au cerut puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului și al Guvernului.

Camera Deputaților, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepția de neconstituționalitate nu este intemeiata, întrucât, pe de o parte, potrivit art. 49 din Constituție, restrangerea exercițiului unor drepturi și libertăți se poate face numai prin lege, fără a se aduce atingere existenței drepturilor și libertăților respective, iar pe de altă parte, dacă orice cetățean are dreptul să-și aleagă profesia sau locul de muncă, aceasta reprezintă o vocație, exercitarea unei profesii fiind în funcție de îndeplinirea anumitor condiții.

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepția este neîntemeiată, deoarece anumite incompatibilități sau măsuri tranzitorii se impun datorită specificului profesiei, ele fiind determinate și de necesitatea protecției unor persoane al căror statut juridic urmează sa sufere anumite măsuri, stabilite de lege, nu de opțiunea lor. În aceasta situație este vorba de o măsura ce nu poate fi considerată discriminatorie, întrucât are scopul de a asigura locuri de muncă pentru notarii publici, cărora prin lege, li se schimba statutul funcției. Totodată, prin măsura în discuție s-a urmărit să se asigure continuitatea unor servicii de interes public.

Senatul nu a comunicat punctul sau de vedere.

CURTEA,

având în vedere încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Camerei Deputaților și al Guvernului și observând dispozițiile art. 15 alin. 1, art. 28 alin. 2 lit. b), art. 105 alin. 1-3 și

art. 109 din Legea nr. 36 din 12 mai 1995 , raportate la prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Constata ca, potrivit art. 144 lit. c) din Constituție și art. 12 și 23 din Legea nr. 47/1992, este competența să soluționeze excepția.

În esenta, excepția de neconstituționalitate se întemeiază pe o presupusa discriminare între situația foștilor notari de stat - care au putut deveni, la cerere, notari publici - și cea a altor categorii de juriști care, potrivit legii, pot fi numiți ca notari publici, în condițiile legii, numai după crearea camerelor notarilor publici și a Uniunii Naționale a Notarilor Publici, ca organizații profesionale ale notarilor publici.

Din examinarea textelor constituționale invocate de reclamanți și a prevederilor

Legii nr. 36 din 12 mai 1995

rezultă că nu ne aflam în prezenta unor abateri de la dispozițiile constituționale care consacra egalitatea cetățenilor, dreptul la munca și dreptul la libera alegere a profesiei. Preferinta pe care legea o acorda foștilor notari de stat în numirea ca notari publici reprezintă expresia unei măsuri de protecție socială corespunzătoare prevederilor art. 38 alin. (2) din Constituție, care consacra dreptul salariaților la protecția socială a muncii. Este o prioritate care decurge din faptul ca notarii de stat au ocupat funcțiile respective în condițiile legii, dovedind, în momentul numirii lor și pe parcursul activității, îndeplinirea tuturor condițiilor necesare pentru exercitarea acestei funcții, care, atât înainte, cat și după intrarea în vigoare a

Legii nr. 36/1995 , are caracterul unui serviciu de interes public. Reforma organizatorică realizată de această lege, prin transformarea notariatelor de stat în birouri ale notarilor publici, corespunde necesităților legate de perfecționarea unei activități de interes public și nu reprezintă nicidecum crearea unei instituții absolut noi, fără legătură cu forma anterioară de realizare a unei activități legate de înfăptuirea justiției. Prin măsurile adoptate de lege s-a urmărit continuarea, în cadrul noilor structuri, a unor activități având același obiect și aceeași importanța socială, precum și un personal specializat, investit cu exercitarea unor funcții ale autorității publice, care se bucura de stabilitate și, potrivit art. 31 din lege, de o protecție specială, corespunzătoare necesităților legate de îndeplinirea obligațiilor ce le revin.

Reorganizarea activității notariale reprezintă o măsura dispusă prin lege, independenta de voința notarilor și a celorlalți salariați din fostele notariate de stat, menita să asigure acestora stabilitate în munca, urmând a fi preferați, la numirea în noile structuri notariale, unor persoane care indeplineau alte funcții juridice și care pot, la rândul lor, sa ocupe funcții în noile structuri, în condițiile legii.

Autorii excepției de neconstituționalitate critica, de asemenea, reglementarea, prin

Legea nr. 36/1995 , a unor atribuții ale Ministerului Justiției în domeniul organizării activității notarilor publici.

În legătură cu aceasta parte a excepției de neconstituționalitate este de observat ca notarul public are, potrivit legii, un statut corespunzător unei funcții autonome prin care se realizează un serviciu public, astfel ca este necesar ca elementele esențiale ale organizării acestui serviciu public să fie stabilite, potrivit nevoilor cetățenilor și ale funcționarii puterii judecătorești, de către organul central de specialitate al administrației publice - Ministerul Justiției, acesta urmând a verifica aptitudinile profesionale și morale ale notarilor publici, la numirea acestora. Activitatea notarilor publici este o profesie ce corespunde unor interese ale statului și societății, persoanele care au această profesie urmând a îndeplini anumite condiții specifice, inclusiv sub aspectul verificării aptitudinilor profesionale ale solicitanților.

Din punctul de vedere al îndeplinirii acestor condiții, situația juridică a persoanelor care au devenit notari publici în baza

Legii nr. 36 din 12 mai 1995 , ca urmare a reorganizării notariatelor de stat, unde aceștia ocupa funcții de notari, este cu totul alta decât a celor care lucrează în alte domenii și care, dorind sa devină notari publici, au o simpla vocație în acest sens.

În aceste condiții nu exista nici o discriminare între persoanele aparținând celor două categorii de juriști și nici o restrangere a dreptului la munca, precum și la alegerea profesiei și a locului de muncă prevăzute de art. 38 alin. (1) din Constituție. Fața de considerentele expuse, rezultă ca prevederile din

Legea nr. 36 din 12 mai 1995 , ce fac obiectul excepției de neconstituționalitate, nu contravin vreunei prevederi a Constituției.

În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. 1, art. 28 alin. 2 lit. b), art. 105 alin. 1-3 și

art. 109 din Legea nr. 36/1995 , invocată de Flucus Mariana, Manofu Angela, Ciora Manuela Olivia, Craciun Maria, Sass Luminita, Vulcu Davel Elena, Schalschi Dan Nicolae în Dosarul nr. 6.361/1995 al Judecătoriei Sibiu.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 11 septembrie 1996.