Decizia nr. 608/2006
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 554/2004 2 decembrie 2004 (prevederi anume) contenciosului administrativ
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Ion Iorgulescu în Dosarul nr. 45.328/3/2005 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal răspunde Regia Autonomă de Transport București, prin consilier juridic, lipsind autorul excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Regiei Autonome de Transport București solicită respingerea excepției, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 1 februarie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 45.328/3/2005, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Ion Iorgulescu într-un litigiu având ca obiect soluționarea excepției de nelegalitate a unei prevederi dintr-o hotărâre a Consiliului General al Municipiului București.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile
art. 4 din Legea nr. 554/2004 , prevăzând că excepția de nelegalitate a unui act administrativ unilateral, ridicată în fața unei instanțe judecătorești, se soluționează de instanța de contencios administrativ, iar nu de instanța în fața căreia a fost ridicată excepția, sunt neconstituționale pentru că derogă în mod nejustificat de la normele Codului de procedură civilă, determină scindarea nejustificată a procesului și tergiversarea soluționării acestuia.
Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată, întrucât tribunalul, ca instanță de contencios administrativ, nu este o instanță extraordinară, ci specializată într-o materie, în fața căreia părțile beneficiază de deplină egalitate și de toate drepturile și garanțiile procedurale.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale.
Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, care au următorul cuprins: "(1) Legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate. În acest caz, instanța, constatând că de actul administrativ depinde soluționarea litigiului pe fond, va sesiza prin încheiere motivată instanța de contencios administrativ competentă, suspendând cauza.
(2) Instanța de contencios administrativ se pronunță, după procedura de urgență, în ședință publică, cu citarea părților.
(3) Soluția instanței de contencios administrativ este supusă recursului, care se declară în 48 de ore de la pronunțare ori de la comunicare și se judecă în 3 zile de la înregistrare, cu citarea părților prin publicitate.
(4) În cazul în care instanța de contencios administrativ a constatat nelegalitatea actului, instanța în fața căreia s-a ridicat excepția va soluționa cauza, fără a ține seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată."
Textele constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) și (2) referitoare la accesul liber la justiție, art. 125 alin. (2) privind numirea, promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor, art. 11 alin. (1) și art. 20 alin. (1) și (2) referitoare la tratatele internaționale, cu raportare la art. 6 paragraful 1 și art. 17 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul persoanei la judecarea cauzei sale de o instanță instituită prin lege, independentă și imparțială, în cadrul unui proces echitabil, soluționat într-un timp rezonabil, precum și interdicția distrugerii drepturilor sau a libertăților recunoscute de convenție.
Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:
În esență, autorul excepției consideră că, potrivit art. 4 din lege, se prelungește durata de soluționare a litigiului pe fond, datorită suspendării judecării acestuia până la soluționarea excepției de nelegalitate de instanța de contencios administrativ, ceea ce încalcă textele constituționale și convenționale invocate.
Raportat la critica de neconstituționalitate, Curtea reține că textul de lege criticat stabilește competența și procedura de soluționare a excepției de nelegalitate a unui act administrativ unilateral. Potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată se stabilesc numai prin lege. Fiind constituite instanțe specializate pentru judecarea acțiunilor privind nelegalitatea, netemeinicia ori caracterul abuziv ale actelor autorităților publice, este firesc ca soluționarea tuturor cererilor având asemenea obiect, indiferent dacă au fost formulate direct sau pe cale incidentală, să fie dată în competența acestor instanțe.
Curtea constată că realizarea dreptului la un proces echitabil într-un termen rezonabil este asigurată de dispozițiile cuprinse în
art. 4 din Legea nr. 554/2004 , având în vedere că acest text legal impune termene extrem de scurte pentru judecarea cu celeritate a excepției de nelegalitate. Astfel, instanța de contencios administrativ se pronunță, după procedură de urgență, în ședință publică, cu citarea părților, iar hotărârea este supusă recursului, care se declară în 48 de ore de la pronunțare și se judecă în trei zile de la înregistrare.
În sensul constituționalității dispozițiilor
art. 4 din Legea nr. 554/2004 , Curtea Constituțională s-a mai pronunțat prin deciziile nr. 219 din 7 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 3 aprilie 2006, și nr. 377 din 4 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 25 mai 2006, decizii ale căror soluții și considerente rămân valabile și în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Ion Iorgulescu în Dosarul nr. 45.328/3/2005 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 21 septembrie 2006.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Benke Karoly
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.