Normele din 10 octombrie 2006

Importatorii sunt obligați sa notifice, cu o zi lucrătoare în avans, personalul veterinar de la postul de inspecție la frontiera unde vor fi prezentate animalele, specificand numărul, specia și ora probabila a sosirii animalelor.

Animalele sunt transportate direct, sub supraveghere oficială, la postul de inspecție menționat la art. 6 sau, când este cazul, la un centru de carantina menționat la art. 10 alin. (1) lit. b).

Animalele nu pot părăsi un astfel de post sau centru, în afară de cazul în care, fără a se aduce atingere prevederilor speciale care trebuie să fie adoptate în conformitate cu procedura comunitara, au fost furnizate dovezi:

a) sub forma certificatului menționat la art. 7 alin. (1) lit. b) sau la art. 8, ca au fost efectuate controale veterinare asupra animalelor în cauza, în conformitate cu art. 4 alin. (1) și (2) lit. a), b) și d) și art. 8 și 9, potrivit cerințelor autorității competente;

b) ca au fost plătite controalele veterinare și ca, dacă este cazul, a fost depusa o sumă care acoperă orice costuri prevăzute la art. 10 alin. (1) și (8) și la art. 12 alin. (4).

Autoritatea vamală autorizeaza libera circulație pe teritoriul României, asa cum se menționează în norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 206/2006, numai dacă, fără a se aduce atingere prevederilor speciale care trebuie să fie adoptate în conformitate cu procedura comunitara, au fost furnizate dovezi ca cerințele menționate la alin. (3) au fost îndeplinite.

Indiferent de destinația vamală a animalelor, fiecare lot de animale provenit dintr-o țara terta se supune unui control al documentelor și al identității efectuat de autoritatea veterinara, la unul dintre punctele de inspecție la frontiera situat pe teritoriul României, asa cum se menționează în norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 206/2006, pentru a verifica:

a) originea animalelor;

b) destinația ulterioară a acestora, în special în cazul tranzitului sau în cazul comerțului cu animale care nu a făcut încă obiectul unei armonizari la nivel comunitar sau care nu a fost supus unor cerințe specifice recunoscute printr-o decizie comunitara pentru un stat membru al Uniunii Europene de destinație;

c) faptul ca mențiunile înscrise în certificatele sau în documentele menționate oferă garanțiile solicitate de reglementările comunitare sau, în cazul comerțului cu animale care nu a făcut încă obiectul unei armonizari la nivel comunitar, garanțiile solicitate de legislația naționala aplicabile în diferite cazuri, reglementate de prezenta norma sanitară veterinara;

d) faptul ca lotul de animale nu a făcut obiectul unei respingeri, în baza procedurii specificate la art. 1 alin. (1) lit. a) din Norma sanitară veterinara și pentru siguranța alimentelor privind computerizarea procedurilor de import veterinare (proiectul Schift), aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 86/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 14 septembrie 2005, ce transpune în legislația naționala

Decizia Consiliului 92/438/CEE

.

Fără a aduce atingere excepțiilor prevăzute la art. 8, medicul veterinar oficial trebuie să efectueze un control fizic al animalelor prezentate la postul de inspecție la frontiera. Controlul trebuie să fie efectuat după consultarea bazei de date specificate la art. 1 alin. (1) lit. b) din norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 86/2005, ce preia în legislația naționala prevederile

Deciziei 92/438/CEE

, și trebuie să includă în special:

a) un examen clinic al animalelor, pentru a se asigura ca starea de sănătate a acestora este conformă cu informațiile furnizate în certificatul sau documentul de însoțire și ca sunt clinic sanatoase. Se poate acorda o derogare de la principiul examinării clinice individuale a anumitor categorii și specii de animale, în conformitate cu cerințele Uniunii Europene, în anumite condiții și în conformitate cu regulile care vor fi stabilite potrivit acelorași cerințe;

b) efectuarea anumitor teste de laborator considerate necesare sau prevăzute de legislația comunitara;

c) eventuale probe oficiale care trebuie să fie examinate pentru reziduuri și analizate cat mai repede posibil;

d) verificarea conformitatii cu cerințele stabilite de

Regulamentul Consiliului nr. 1/2005/CE

privind protecția animalelor în timpul transportului.

În scopul efectuării unui control ulterior privind transportul și, atunci când este cazul, conform cerințelor suplimentare din exploatatia de destinație, medicul veterinar oficial comunică informațiile necesare autorităților competente ale statului membru de destinație, prin intermediul sistemului de schimb de informații stabilit la nivel comunitar. Medicul veterinar oficial poate fi asistat în îndeplinirea unora dintre aceste sarcini de personal calificat, cu pregătire specială, care lucrează sub îndrumarea sa.

Prin derogare de la prevederile alin. (1) și (2), pentru animalele care intra printr-un port sau aeroport aflat pe teritoriul României, asa cum se menționează în norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 206/2006, controlul identității și controlul fizic pot fi efectuate în acel port sau aeroport de destinație, cu condiția ca acesta să dețină un post de inspecție la frontiera la care se referă art. 6 și ca animalele să-și continue călătoria, după caz, pe mare sau pe calea aerului, pe același vas sau în același avion. În astfel de cazuri, autoritatea competentă care a efectuat controlul documentelor informează fie direct, fie prin autoritatea veterinara locală medicul veterinar oficial al postului de inspecție situat în statul membru al Uniunii Europene de destinație, prin sistemul de schimb de informații stabilit la nivel comunitar, cu privire la trecerea animalelor.

Orice cheltuiala pe care o implica aplicarea prezentului articol va fi suportată de expeditor, destinatar sau de agentul acestora, fără rambursare din partea României.

Posturile de inspecție la frontiera României trebuie să îndeplinească cerințele prezentului articol.

Posturile de inspecție la frontiera trebuie să fie:

a) localizate la punctul de intrare pe teritoriul României, asa cum se menționează în norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 206/2006. Se poate accepta situarea postului de inspecție la frontiera la o anumită distanta de punctul de intrare, atunci când este necesar datorită unor constrângeri de ordin geografic (de exemplu, chei de descărcare, statie de cale ferată sau pasuri montane) și cu condiția ca, în acest caz, postul de inspecție la frontiera să fie situat departe de exploatații sau de locurile în care sunt ținute animale care pot fi infectate cu boli contagioase;

b) situate într-o zona vamală care să permită efectuarea celorlalte formalități administrative, inclusiv a formalităților vamale legate de import;

c) desemnate și aprobate conform alin. (4);

d) plasate sub autoritatea unui medic veterinar oficial, care va fi efectiv responsabil de controale și care poate fi asistat de personal auxiliar special instruit, care lucrează sub îndrumarea sa.

Medicul veterinar oficial trebuie să se asigure ca este efectuată actualizarea bazei de date prevăzute la art. 1 lit. c) din norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 86/2005.

Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor comunică Comisiei Europene lista cu posturile de inspecție la frontiera responsabile de efectuarea controalelor veterinare asupra animalelor și furnizează următoarele informații:

a) natura postului de inspecție la frontiera: port, aeroport, punct de control rutier, punct de control feroviar;

b) natura animalelor care pot fi controlate în punctul de control la frontiera, în funcție de echipamentul și personalul veterinar disponibile, menționându-se, în acest caz, animalele care nu pot fi controlate și, în cazul ecvideelor înregistrate, programul de lucru al unui punct de control la frontiera special aprobat;

c) personalul desemnat pentru controalele veterinare:

(i) numărul de medici veterinari oficiali, cu cel puțin un medic veterinar oficial de serviciu în timpul programului de lucru al punctului de control la frontiera;

(îi) numărul de personal auxiliar sau de asistenți cu o calificare specială;

d) descrierea echipamentului și a spațiilor disponibile pentru efectuarea:

(i) controlului documentelor;

(îi) controlului fizic;

(iii) prelevarii probelor;

(iv) testelor generale prevăzute de art. 4 alin. (2) lit. b);

(v) testelor specifice dispuse de medicul veterinar oficial;

e) capacitatea spațiilor disponibile în cazul în care este necesară adăpostirea animalelor în asteptarea rezultatelor testelor;

f) natura echipamentului care permite un schimb rapid de informații, în special cu celelalte posturi de inspecție la frontiera;

g) volumul schimburilor comerciale (tipurile și numărul animalelor care trec prin postul de inspecție la frontiera).

Comisia Europeană împreună cu Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor inspecteaza posturile de inspecție la frontiera desemnate în conformitate cu prevederile alin. (4) pentru a se asigura de aplicarea uniforma a regulilor privind controalele sanitare veterinare și de faptul ca posturile de inspecție la frontiera dispun în fapt de infrastructurile necesare și îndeplinesc condițiile generale stabilite în anexa nr. 1.

Atunci când animalele din speciile pentru care au fost armonizate condițiile de import la nivel comunitar nu vor fi puse pe piața pe teritoriul României, iar Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor a efectuat controalele menționate la art. 4, medicul veterinar oficial al locului de inspecție, fără a aduce atingere cerințelor specifice aplicabile ecvideelor înregistrate și însoțite de documentul de identificare prevăzut de Normele privind organizarea stud-book-ului, certificarea originii și comerțul cu ecvidee de rasa pura, aprobate prin

Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 464/2006 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 21 august 2006, ce transpune în legislația naționala

Directiva Consiliului 90/427/CEE

:

a) furnizează persoanei interesate una sau, în cazul separarii lotului, mai multe copii autentificate ale certificatelor originale referitoare la animalele respective. Perioada de valabilitate a acestor copii nu va depăși 10 zile;

b) emite un certificat conform modelului stabilit de Comisia Europeană în baza procedurii comunitare, care atesta ca au fost efectuate controalele menționate la art. 4 alin. (1) și alin. (2) lit. a), b) și d) în conformitate cu cerințele medicului veterinar oficial și care precizează natura probelor prelevate și rezultatele testelor de laborator sau termenele la care se asteapta aceste rezultate;

c) păstrează originalul certificatului sau certificatelor care însoțesc animalele.

După ce animalele au trecut prin punctul de inspecție la frontiera și sunt admise pe teritoriul României, asa cum se menționează în norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 206/2006, comerțul cu animalele menționate la alin. (1) trebuie să fie efectuat conform regulilor privind controalele veterinare stabilite de norma sanitară veterinara aprobată prin

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 580/2002 .

În special informația de la autoritatea competentă a locului de destinație, furnizată prin sistemul de schimb de informații, trebuie să precizeze dacă:

a) animalele sunt destinate unui stat membru al Uniunii Europene sau unei zone care are cerințe specifice;

b) au fost prelevate probe, dar rezultatele nu sunt cunoscute în momentul în care mijlocul de transport părăsește punctul de inspecție la frontiera.

Controalele veterinare asupra importurilor de animale din speciile care nu sunt reglementate de anexa nr. 1 la norma sanitară veterinara aprobată prin

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 580/2002

se efectuează în conformitate cu următoarele prevederi:

a) când animalele sunt prezentate direct la unul dintre posturile de inspecție la frontiera României, ca stat care urmează să le importe, vor fi supuse în acel post tuturor controalelor prevăzute la art. 4;

b) când animalele sunt prezentate la un post de inspecție situat în alt stat membru al Uniunii Europene, cu acordul prealabil al acestuia din urma:

(i) fie toate controalele la care se referă art. 4 trebuie să fie efectuate în acel post în numele statului de destinație, pentru a se asigura, în special, ca au fost respectate cerințele de sănătate animala;

(îi) fie, în cazul unui acord între autoritățile competente centrale ale României și ale statului membru al Uniunii Europene respectiv și, când este cazul, între cele ale statului membru al Uniunii Europene sau statelor membre ale Uniunii Europene de tranzit, se efectuează în acel post de inspecție la frontiera numai controalele prevăzute de art. 4 alin. (1), caz în care controalele prevăzute de art. 4 alin. (2) se efectuează în statul membru al Uniunii Europene de destinație;

c) cu toate acestea, în cazul prevăzut de lit. b) pct. (îi), animalele pot părăsi postul de inspecție la frontiera după ce a fost efectuat controlul documentelor și al identității, numai în vehicule sigilate și numai după ce medicul veterinar oficial:

(i) a indicat pe exemplarul sau, atunci când lotul de animale este separat în mai multe părți, pe exemplarele certificatelor originale faptul ca animalele au trecut prin postul de inspecție și ca a fost efectuat controlul;

(îi) prin intermediul sistemului de schimb de informații a informat autoritatea veterinara de la locul de destinație sau, când este cazul, a statului sau statelor membre ale Uniunii Europene de tranzit ca animalele au trecut prin postul de inspecție la frontiera;

(iii) prin derogare de la prevederile art. 3 alin. (3), a eliberat autoritatea vamală competența de la punctul de inspecție la frontiera de responsabilitatea privind animalele prezentate;

d) în cazul animalelor destinate tăierii, Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor poate recurge numai la soluția stabilită la lit. b) pct. (i);

e) Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să informeze Comisia Europeană și reprezentanții celorlalte state membre ale Uniunii Europene care se întâlnesc în cadrul comitetului veterinar permanent despre cazurile în care s-a recurs la soluția stabilită la lit. b) pct. (îi).

Până la adoptarea deciziilor specifice prevăzute de reglementările comunitare, animalele pentru care comerțul a fost armonizat la nivel comunitar, dar care provin dintr-o țara terta pentru care încă nu au fost stabilite condiții uniforme de sănătate a animalelor, trebuie să fie importate în următoarele condiții:

a) animalele să fie supuse controalelor prevăzute de art. 4;

b) animalele nu pot părăsi postul de inspecție sau centrul de carantina decât dacă aceste controale dovedesc faptul ca animalul sau lotul de animale:

(i) fie, fără a aduce atingere cerințelor specifice aplicabile țărilor terțe în cauza cu privire la bolile exotice pentru Comunitatea Europeană, se conformează cerințelor privind sănătatea animalelor, aplicabile în comerțul cu speciile în cauza stabilite de legislația naționala, prevăzute de anexa nr. 1 la norma sanitară veterinara aprobată prin

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 580/2002 , sau cerințelor de sănătate a animalelor, stabilite de

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului 854/2004/CE

ce stabilește reguli specifice pentru organizarea de controale oficiale privind produsele de origine animala destinate consumului uman;

(îi) fie, în privinta uneia sau mai multor boli specifice, îndeplinesc condițiile de echivalenta recunoscute potrivit procedurii comunitare, pe bază de reciprocitate între cerințele tarii terțe și cele ale Comunității Europene;

c) sa corespundă cerințelor relevante stabilite cu privire la comerțul intracomunitar, dacă sunt destinate unui stat membru al Uniunii Europene care beneficiază de garanțiile suplimentare prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. e) pct. 3 și 4 din norma sanitară veterinara aprobată prin

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 580/2002 ;

d) să fie transportate direct către abatorul de destinație sau, în cazul animalelor pentru producție și reproducție ori al animalelor de acvacultura, să fie transportate la exploatatia de destinație, după ce au trecut prin postul de inspecție la frontiera, în cazul animalelor destinate tăierii;

dacă controalele prevăzute la alin. (1) și (2) dovedesc faptul ca animalul sau lotul de animale nu îndeplinește cerințele stabilite de acestea, animalul sau lotul de animale nu poate părăsi postul de inspecție la frontiera ori centrul de carantina, caz în care se aplică prevederile art. 12;

atunci când animalele la care se referă alin. (1) nu sunt destinate a fi puse pe piața pe teritoriul României, ca stat ce a efectuat controalele veterinare, se aplică prevederile art. 7 și, în special, cele referitoare la eliberarea certificatului;

la locul de destinație, animalele pentru reproducție și producție rămân sub supravegherea oficială a autorităților veterinare competente. După o perioadă de observatie, care va fi determinata în conformitate cu procedura comunitara, animalele pot face obiectul comerțului intracomunitar, în condițiile prevăzute de norma sanitară veterinara aprobată prin

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 580/2002 . În abatorul de destinație, animalele pentru tăiere trebuie să fie supuse regulilor comunitare privind taierea animalelor aparținând speciei în cauza.

Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor autorizeaza tranzitul de animale dintr-o țara terta către o alta țara terta sau către aceeași țara terta, cu condiția ca:

a) tranzitul respectiv sa fi fost autorizat anterior de către medicul veterinar oficial de la postul de inspecție la frontiera din România la care animalele au fost prezentate pentru a intra pe teritoriul României spre a fi supus controalelor prevăzute la art. 4 și, când este cazul, autorizat de autoritatea veterinara centrala a statului sau statelor membre ale Uniunii Europene, de tranzit;

b) partea interesată furnizează dovezi ca prima țara terta către care animalele sunt trimise după tranzitarea teritoriului României, asa cum se menționează în norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 206/2006, se obliga sa nu respingă sub nicio forma sau sa nu reexpedieze animalele al căror import sau tranzit l-a autorizat și se obliga, de asemenea, ca pe teritoriul României să se conformeze regulilor comunitare referitoare la protecția animalelor în timpul transportului;

c) în fapt, controlul menționat la art. 4 sa fi demonstrat, în cazul în care s-a efectuat după ce animalele au trecut printr-un centru de carantina, ca acestea îndeplinesc cerințele medicului veterinar, în conformitate cu prezenta norma sanitară veterinara, sau, în cazul animalelor la care se referă anexa nr. 1 la norma sanitară veterinara aprobată prin

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 580/2002 , ca oferă garanții de sănătate recunoscute potrivit cerințelor comunitare ca fiind cel puțin echivalente cerințelor în cauza;

d) autoritatea veterinara competența de la postul de inspecție la frontiera notifica, prin intermediul sistemului de schimb de informații, autorităților competente ale statului sau statelor membre ale Uniunii Europene, de tranzit, și ale postului de inspecție la frontiera de ieșire din România faptul ca animalele au trecut prin acel post;

e) în cazul trecerii pe teritoriul României, asa cum se menționează în norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 206/2006, un astfel de tranzit se efectuează potrivit procedurii comunitare de tranzit (tranzit extern) sau potrivit oricărei alte proceduri vamale de tranzit prevăzute de reglementările comunitare. Singurele manipulari autorizate în timpul tranzitului sunt cele efectuate la punctul de intrare sau de ieșire de pe teritoriul României, precum și operațiunile care asigura bunăstarea animalelor.

Orice cheltuiala ocazionată de aplicarea prevederilor prezentului articol este suportată de expeditor, destinatar sau de reprezentantul acestora, fără nicio compensare din partea României.

În cazul în care reglementările comunitare sau reglementările naționale ale locului de destinație prevăd ca animalele vii să fie plasate în carantina sau izolare, aceasta carantina sau izolare poate avea loc:

a) pentru boli, altele decât febra aftoasa, rabia și boala de Newcastle, la un centru de carantina situat în țara terta de origine, cu condiția ca acesta să fie aprobat conform procedurii comunitare și să fie inspectat periodic de către experții veterinari ai Comisiei Europene;

b) la un centru de carantina situat pe teritoriul Comunității Europene, care respecta condițiile generale stabilite în anexa nr. 2;

c) la exploatatia de destinație.

Măsurile speciale de protecție care trebuie respectate în timpul transportului între centrele de carantina, fermele de origine și de destinație și între posturile de inspecție la frontiera, precum și în centrele de carantina menționate la lit. a) pot fi stabilite în conformitate cu procedura comunitara.

Dacă medicul veterinar oficial responsabil pentru inspecția la postul de frontieră dispune plasarea animalelor în carantina, aceasta trebuie să fie efectuată în funcție de riscul diagnosticat de medicul veterinar oficial:

a) fie la postul de inspecție la frontiera sau în imediata sa vecinătate;

b) fie la exploatatia de destinație;

c) fie la un centru de carantina situat în vecinătatea exploatatiei de destinație.

Condițiile generale care trebuie să fie îndeplinite de centrele de carantina menționate la alin. (1) lit. a) și b) sunt stabilite în anexa nr. 2.

Condițiile speciale de aprobare aplicabile diferitelor specii de animale trebuie să fie adoptate în conformitate cu procedura comunitara.

Procedura comunitara trebuie să fie urmată pentru aprobarea și actualizarea listei centrelor de carantina la care se referă alin. (1) lit. a) și b) și alin. (3) lit. a). Centrele de carantina vor fi supuse inspecției conform prevederilor art. 17.

Prevederile alin. (1) lit. b) și ale alin. (4)-(6) nu se aplică în cazul centrelor de carantina destinate numai animalelor la care se referă art. 8 alin. (1).

Toate cheltuielile ocazionate de aplicarea prevederilor prezentului articol sunt suportate de expeditor, destinatar sau de reprezentanții acestora, fără nicio compensare din partea României.

Fără a aduce atingere prevederilor prezentului capitol, medicul veterinar oficial sau autoritatea veterinara competența efectuează orice controale veterinare pe care le considera necesare, dacă suspecteaza faptul ca legislația veterinara nu a fost respectata sau dacă exista dubii privind identitatea unui animal.

Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor ia măsurile administrative sau penale corespunzătoare pentru a sanctiona orice încălcare a legislației veterinare de către persoanele fizice sau juridice atunci când se descoperă ca au fost incalcate reglementările comunitare, în special când se dovedește ca certificatele sau documentele întocmite nu corespund cu starea reală a animalelor, ca mărcile de identificare nu sunt conforme cu aceste reglementări comunitare, ca animalele nu au fost prezentate pentru inspecție la un post de frontieră sau că nu au fost trimise spre destinația prevăzută inițial.

Atunci când controalele la care se referă prezenta norma sanitară veterinara dovedesc faptul ca un animal nu corespunde cerințelor stabilite de reglementările comunitare sau ca domeniile nu au fost încă armonizate în legislația naționala ori atunci când aceste controale arata o neregularitate, autoritatea competentă, după consultarea cu importatorul sau cu reprezentantul acestuia, decide dacă:

a) adaposteste, adapa și furajeaza și, dacă este necesar, tratează animalele; sau

b) după caz, le plaseaza în carantina ori izoleaza lotul de animale;

c) reexpediaza lotul de animale în afară teritoriilor la care se referă anexa nr. 1 la norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 206/2006, într-o perioadă de timp limita, stabilită de Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor, atunci când cerințele privind sănătatea animalelor sau bunăstarea lor permit acest lucru. În acest caz, medicul veterinar oficial de la postul de inspecție la frontiera trebuie:

(i) sa activeze procedura de informare prevăzută la art. 1 alin. (1) din norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 86/2005.

(îi) sa anuleze certificatul veterinar sau documentul care însoțește lotul de animale respins, în baza aranjamentelor care trebuie să fie definite în conformitate cu procedura comunitara.

Dacă reexpedierea este imposibila, în special din motive legate de bunăstarea animalelor, medicul veterinar oficial:

a) poate să autorizeze taierea animalelor pentru consum uman în condițiile stabilite de reglementările comunitare, după acordul autorității veterinare competente și după inspecția antemortem;

b) în alte situații, trebuie să dispună taierea animalelor pentru alte destinații decât consumul uman sau sa dispună distrugerea carcaselor, specificand condițiile privind controlul utilizării produselor obținute.

Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor informează Comisia Europeană referitor la cazurile în care s-a recurs la acest tip de derogări, în conformitate cu prevederile alin. (6).

Importatorul sau reprezentantul acestuia suporta costurile ocazionate de măsurile prevăzute la alin. (1), de procesul de distrugere a lotului de animale sau de utilizarea carnii în alte scopuri.

Suma rezultată în urma vânzării produselor la care se referă alin. (2) lit. a) și b) trebuie să revină proprietarului animalelor sau reprezentantului acestuia, după decontarea costurilor menționate mai sus.

Se aplica prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 86/2005.

Atunci când este cazul, autoritățile veterinare competente comunică orice informație pe care o au la dispoziție în conformitate cu Norma sanitară veterinara privind asistența mutuala între autoritățile administrative ale statelor membre ale Uniunii Europene și cooperarea acestora cu Comisia Europeană în scopul asigurării aplicării corecte a legislației din domeniile veterinar și zootehnic, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 41/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 3 martie 2006, ce transpune în legislația naționala

Directiva Consiliului 89/608/CEE

.

În scopul efectuării controalelor la care se referă art. 7 alin. (2), identificarea și înregistrarea prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. c) din norma sanitară veterinara aprobată prin

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 580/2002

trebuie să fie efectuate la locul de destinație al animalelor, cu excepția animalelor destinate tăierii și a ecvideelor înregistrate, iar atunci când este cazul, după perioada de observatie prevăzută la art. 8 alin. (5).

Procedurile pentru identificarea și marcarea animalelor pentru tăiere trebuie să fie determinate în conformitate cu procedura comunitara.

Experții veterinari ai Comisiei Europene, în colaborare cu Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor, în măsura în care este necesar pentru aplicarea uniforma a cerințelor prezentei norme sanitare veterinare, pot verifica dacă posturile de inspecție la frontiera aprobate conform art. 6 și centrele de carantina aprobate conform art. 10 îndeplinesc condițiile enumerate în anexele nr. 1 și 2.

Experții veterinari ai Comisiei Europene, în colaborare cu Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor, pot efectua controale la fața locului.

Atunci când au loc inspecții pe teritoriul României, Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să furnizeze experților veterinari ai Comisiei Europene tot sprijinul necesar pentru realizarea sarcinilor acestora.

Atunci când, pe baza controalelor efectuate la punctul unde sunt comercializate animalele, autoritatea competentă a unui stat membru al Uniunii Europene considera ca

Directiva Consiliului 91/496/CEE

, transpusa prin prezenta norma sanitară veterinara, nu este respectata la postul de inspecție la frontiera al altui stat membru al Uniunii Europene, trebuie să contacteze fără întârziere autoritatea naționala competența a celuilalt stat membru.

Statul membru al Uniunii Europene care a fost contactat potrivit alin. (1) trebuie să ia toate măsurile necesare și sa informeze autoritatea competentă a primului stat membru al Uniunii Europene asupra controalelor efectuate, deciziei luate, precum și asupra motivelor acestor decizii.

Dacă autoritatea competentă a primului stat membru al Uniunii Europene considera ca măsurile sunt insuficiente, examinează, împreună cu autoritatea competentă a celuilalt stat membru al Uniunii Europene în cauza, căile și mijloacele prin care se poate remedia situația, dacă este necesar, prin vizitarea statului membru al Uniunii Europene în cauza.

Când controalele menționate la alin. (1) arata ca prevederile

Directivei Consiliului 91/496/CEE

, transpusa prin prezenta norma sanitară veterinara, nu sunt respectate în mod regulat, autoritatea competentă a statului membru al Uniunii Europene de destinație informează Comisia Europeană și autoritățile competente ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene.

Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să elaboreze un program pentru schimbul de personal desemnat să efectueze controalele veterinare pentru animalele care provin din tari terțe.

Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să ia în considerare experienta câștigată, pentru a îmbunătăți și a dezvolta programele de schimb.

Poate fi acordată o contribuție financiară din partea Comunității Europene, pentru a promova dezvoltarea eficienta a programelor de schimb.