Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 665/2006

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 373^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă

prezumat în vigoare

Data actului
10 octombrie 2006
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 931 din 16 noiembrie 2006
Citat de
2 acte
Citează
5 acte
Structură
0 articole · 7.677 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 373^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Comsan" - S.A. din București în Dosarul nr. 12.485/4/2005 al Judecătoriei Sectorului 4 București.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 28 februarie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 12.485/4/2005, Judecătoria Sectorului 4 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 373^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de către Societatea Comercială "Comsan" - S.A. din București cu prilejul soluționării unei revizuiri.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că art. 373^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, deoarece textul criticat prevede că încheierea prin care se respinge cererea de încuviințare a executării silite poate fi atacată cu recurs de către creditor, iar nu și de debitor. De asemenea, faptul că încheierea prin care instanța încuviințează executarea silită este dată fără citarea părților și nu este supusă niciunei căi de atac contravine, în opinia autorului excepției, accesului liber la justiție, dreptului la apărare și dreptului de a folosi căile de atac.

Judecătoria Sectorului 4 București apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens face referire la jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

Avocatul Poporului arată că textul de lege criticat nu contravine dispozițiilor constituționale invocate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 373^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă, cu modificările aduse prin

art. I pct. 65 din Legea nr. 219/2005

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000

pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, dispoziții potrivit cărora: "Instanța încuviințează executarea silită prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părților. Încheierea prin care președintele instanței admite cererea de încuviințare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac. Încheierea prin care se respinge cererea de încuviințare a executării silite poate fi atacată cu recurs de către creditor, în termen de 5 zile de la comunicare."

În susținerea neconstituționalității acestor texte de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor art. 16, 21, 24 și 129 din Constituție, referitoare la egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție, dreptul la apărare și folosirea căilor de atac.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 373^1 din Codul de procedură civilă reprezintă o normă de procedură a căror stabilire, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, intră în competența exclusivă a legiuitorului, care poate hotărî să nu supună regulilor de citare sau de exercitare a căilor de atac anumite proceduri, în considerarea caracterului specific al acestora ori în vederea asigurării celerității în procesul civil. De altfel, prin

Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea Constituțională a statuat că liberul acces la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiția se înfăptuiește, fiind de competența exclusivă a legiuitorului instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești. Pe cale de consecință, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, ca și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiție sau al folosirii căilor de atac presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, dar numai în formele și în modalitățile instituite de lege.

Faptul că încheierea de respingere a executării silite poate fi atacată cu recurs numai de către creditor, în termen de 5 zile de la comunicare, nu reprezintă o încălcare a art. 16 din Constituție referitor la egalitatea în drepturi, ci este expresia regulii potrivit căreia numai partea care are interes legitim, actual, personal și direct poate ataca o hotărâre a instanței, în cazul de față creditorul fiind singurul care ar avea interesul de a schimba soluția de respingere a cererii de încuviințare a executării silite.

De altfel, în același sens s-a pronunțat Curtea Constituțională în

Decizia nr. 549 din 6 iulie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 3 august 2006.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, argumentarea și soluția reținute în decizia de mai sus își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 373^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Comsan" - S.A. din București în Dosarul nr. 12.485/4/2005 al Judecătoriei Sectorului 4 București.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 octombrie 2006.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.