Decizia nr. 805/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 36 din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, excepție ridicată de Societatea Comercială "Max Tur Construct" - S.R.L. din Tărtășești în Dosarul nr. 82/F/2005 al Tribunalului Dâmbovița - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public arată că

Legea nr. 64/1995

a fost abrogată prin

Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, textul de lege criticat fiind preluat în art. 31. În continuare, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 25 aprilie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 82/F/2005, Tribunalul Dâmbovița - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 36 din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, excepție ridicată de Societatea Comercială "Max Tur Construct" - S.R.L. din Tărtășești.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor art. 44 alin. (1) și (2), art. 134 și 135 din Constituție.

Tribunalul Dâmbovița - Secția comercială și de contencios administrativ consideră justificată sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate, fără a opina însă asupra acesteia.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului arată că, ulterior sesizării Curții Constituționale,

Legea nr. 64/1995

a fost abrogată, textul de lege criticat fiind preluat în

art. 31 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței.

În continuare, arată că textul de lege criticat, care prevede condițiile în care un creditor poate introduce la tribunalul în a cărui rază teritorială își are sediul debitorul o cerere de deschidere a procedurii insolvenței unui debitor, este în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. De asemenea, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu cele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Ulterior sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a intrat în vigoare

Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, care prin

art. 156 alin. (3) a abrogat Legea nr. 64/1995 , dispozițiile art. 36 din această lege fiind preluate în

art. 31 din Legea nr. 85/2006 . Astfel, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 31 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, dispoziții care au următorul conținut: "(1) Orice creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii prevăzute de prezenta lege împotriva unui debitor prezumat în insolvență poate introduce o cerere introductivă, în care va preciza:

a) cuantumul și temeiul creanței;

b) existența unei garanții reale, constituite de către debitor sau instituite potrivit legii;

c) existența unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor debitorului;

d) declarația privind eventuala intenție de a participa la reorganizarea debitorului, caz în care va trebui să precizeze, cel puțin la nivel de principiu, modalitatea în care înțelege să participe la reorganizare.

(2) Creditorul va anexa documentele justificative ale creanței și ale actelor de constituire de garanții.

(3) Dacă între momentul înregistrării cererii de către un creditor și cel al judecării acestei cereri sunt formulate cereri de către alți creditori împotriva aceluiași debitor, tribunalul va verifica, din oficiu, la data înregistrării, existența dosarului pe rol, va dispune conexarea acestora și va stabili îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) referitoare la cuantumul minim al creanțelor, în raport cu valoarea însumată a creanțelor tuturor creditorilor care au formulat cereri și cu respectarea valorii-prag prevăzute de prezenta lege.

(4) Dacă există o cerere de deschidere a procedurii insolvenței formulată de către debitor și una sau mai multe cereri formulate de creditori, nesoluționate încă, toate cererile de deschidere a procedurii se conexează la cererea formulată de debitor.

(5) Dacă s-a deschis o procedură într-un dosar, celelalte eventuale dosare aflate pe rol, cu același obiect, vor fi conexate la același dosar."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 44 alin. (1) și (2) referitoare la dreptul de proprietate privată, art. 135 referitoare la economia de piață și art. 136 referitoare la inviolabilitatea proprietății private.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate s-a mai pronunțat, de exemplu prin

Decizia nr. 511 din 6 octombrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.063 din 28 noiembrie 2005. Cu acel prilej, Curtea a statut că dreptul formulării cererii introductive pentru declanșarea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului este condiționat de caracterul creanțelor și de cuantumul minim al acestora, pentru a împiedica abuzul de drept prin formularea unor cereri, în cadrul procedurii speciale, pentru orice creanță și indiferent de valoare.

De asemenea, Curtea a reținut că procedura prevăzută de textul de lege criticat a fost instituită de legiuitor ca un mijloc de constrângere a debitorului care nu și-a executat voluntar obligațiile de plată, modalitate prin care nu a fost încălcat dreptul de proprietate al acestuia, în condițiile în care, în ceea ce-l privește, era ținut de existența unor creanțe certe, lichide și exigibile, ci s-a asigurat protecția dreptului de proprietate al titularilor unor asemenea creanțe, încălcat prin refuzul de executare din partea debitorilor rău-platnici. Așa fiind, dreptul de proprietate privată, prevăzut de art. 44 alin. (1) teza întâi și alin. (2) teza întâi și de art. 136 alin. (5) din Constituție, nu este încălcat prin dispozițiile legale criticate.

În ceea ce privește invocarea prevederilor constituționale ale art. 135, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate nu contravin acestora, ci, dimpotrivă, asigură respectarea întocmai a obligației statului de a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, precum și crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție.

De altfel, dispozițiile legale criticate reprezintă norme de procedură. Or, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", legiuitorul este abilitat să stabilească o procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, în considerarea unor situații deosebite, fără ca prin aceasta să contravină Legii fundamentale.

Rațiunile care au stat la baza adoptării soluției anterioare își păstrează valabilitatea și în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi menținută.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 31 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Max Tur Construct" - S.R.L. din Tărtășești în Dosarul nr. 82/F/2005 al Tribunalului Dâmbovița - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 9 noiembrie 2006.