Decizia nr. 869/2006

Ion Predescu - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 47 din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Olga Hajnol în Dosarul nr. 48.045/3/2005 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.

La apelul nominal răspunde autoarea excepției, personal și reprezentată de avocat, cu delegație la dosar. Lipsește cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul autoarei excepției susține admiterea acesteia, arătând, în esență, că textul de lege criticat retroactivează. În acest sens, invocă o hotărâre judecătorească prin care, în temeiul dispozițiilor art. 46 raportat la

art. 48 din Legea nr. 10/2001 , s-a respins acțiunea introdusă de către autoarea excepției prin care solicită daune-interese pentru sporul de valoare adus unui imobil-construcție.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că prevederile legale criticate nu retroactivează, ci reglementează opțiunea persoanei îndreptățite de a continua acțiunea pentru revendicarea unor bunuri imobile, aflată în curs de judecată, sau de a alege calea necontencioasă a

Legii nr. 10/2001 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 13 aprilie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 48.045/3/2005, Tribunalul București - Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 47 din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Excepția a fost ridicată de Olga Hajnol.

În motivarea excepției se susține, în esență, că textele de lege criticate sunt retroactive, deoarece dispun aplicarea

Legii nr. 10/2001

și cu privire la acțiunile aflate în curs de judecată, și prin urmare, în temeiul art. 48 alin. (3) din lege, obligația de despăgubire a chiriașului pentru sporul de valoare adus imobilului cu destinația de locuință ce se restituie fostului proprietar incumbă statului sau unității deținătoare, iar nu fostului proprietar.

Tribunalul București - Secția a III-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2) și ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Potrivit motivării excepției de neconstituționalitate, obiectul acesteia îl reprezintă prevederile art. 46 alin. (1) raportat la

art. 48 alin. (3) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, potrivit cărora:

- Art. 46 alin. (1): "Prevederile prezentei legi sunt aplicabile și în cazul acțiunilor în curs de judecată, persoana îndreptățită putând alege calea acestei legi, renunțând la judecarea cauzei sau solicitând suspendarea cauzei."

- Art. 48 alin. (3): "În cazul în care imobilul care se restituie a fost preluat fără titlu valabil, obligația de despăgubire revine statului sau unității deținătoare."

În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, referitoare la principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

Prevederile

art. 46 alin. (1) din Legea nr. 10/2001

reprezintă dispoziții tranzitorii care dispun asupra posibilității persoanei îndreptățite la restituirea imobilelor ce cad sub incidența

Legii nr. 10/2001 , de a opta între continuarea sau suspendarea acțiunii aflate pe rol, alegând calea prevăzută de

cap. III - Proceduri de restituire din Legea nr. 10/2001 . Potrivit alin. (3) al art. 46, în situația în care, optând pentru continuarea acțiunii aflate pe rol, persoanei îndreptățite i s-a respins, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, cererea de restituire în natură a bunului solicitat, termenul de notificare prevăzut de art. 22 alin. (1) din același act normativ curge de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii.

Așa fiind, Curtea constată că aspectul invocat de către autoarea excepției, constând în obligativitatea aplicării prevederilor

Legii nr. 10/2001

și acțiunilor în curs de judecată, cu consecința unei retroactivități a textului de lege criticat, nu se regăsește în cuprinsul prevederilor art. 46 alin. (1) din lege, fiind rezultatul unei interpretări ale acestora.

De altfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor

art. 46 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 , statuând că acestea sunt constituționale. Astfel, prin

Decizia nr. 308 din 10 iulie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 30 iulie 2003, Curtea a respins excepția, cu motivarea că textul de lege criticat are caracter derogator de la dreptul comun în materie, ce instituie anumite limite ale exercitării dreptului reclamantului de a se desista temporar sau definitiv de la judecată. Derogarea este justificată și de finalitatea acestui text de lege, și anume aceea de a crea posibilitatea tuturor persoanelor îndreptățite de a beneficia, în egală măsură, de dispozițiile

Legii nr. 10/2001 , indiferent de momentul în care au formulat acțiuni având ca obiect restituirea imobilelor de care au fost deposedate, respectiv înainte sau după intrarea în vigoare a legii menționate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 46 alin. (1) raportat la

art. 48 alin. (3) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Olga Hajnol în Dosarul nr. 48.045/3/2005 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 30 noiembrie 2006.