Decizia nr. 827/2006
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002 privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 543/2002 1 octombrie 2002 (prevederi anume) privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ion Predescu - președinte
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 7 din Legea nr. 543/2002
privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni, excepție ridicată de Adrian Maticiuc în Dosarul nr. 1.569/2006 al Tribunalului Iași.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor din Legea fundamentală referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 23 mai 2006, pronunțată în Dosarul nr. 1.569/2006, Tribunalul Iași a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 7 din Legea nr. 543/2002
privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni, excepție ridicată de Adrian Maticiuc în dosarul de mai sus având ca obiect soluționarea unei cauze penale aflate în calea de atac a apelului.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate creează o situație mai grea inculpaților condamnați definitiv, cărora li s-a acordat suspendarea executării pedepsei și care în cursul termenului de încercare beneficiază de grațiere, față de situația inculpaților care săvârșesc cu intenție o nouă faptă penală ce atrage o nouă condamnare. Astfel, cei dintâi pierd și beneficiul grațierii și avantajul suspendării condiționate.
Tribunalul Iași opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece grațierea reprezintă un act de clemență al legiuitorului și care în cazul
Legii nr. 543/2002 , este condiționat de o atitudine ulterioară aplicării acesteia, și anume a comite alte fapte penale într-o perioadă de trei ani. Aceste dispoziții se referă la toate categoriile de infractori care au beneficiat de grațiere.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece
art. 7 din Legea nr. 543/2002
instituie cu caracter general o cauză de revocare a beneficiului grațierii, și anume săvârșirea unei noi infracțiuni, cu intenție, în decurs de 3 ani. Incidența altor instituții ale dreptului penal cum este suspendarea condiționată a executării pedepsei, de care beneficiază unii condamnați, nu este de natură a aduce atingere principiului egalității în fața legii a cetățenilor, dispozițiile legii privind grațierea unor pedepse fiind comune tuturor categoriilor de condamnați.
Compararea condițiilor unei legi de grațiere cu cele ale suspendării condiționate nu se poate justifica, deoarece ambele instituții sunt "facultăți ale legiuitorului, respectiv judecătorului, și nu drepturi absolute, ci doar vocații ale persoanei condamnate".
Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece normele criticate care stabilesc consecințele comiterii unei noi fapte antisociale de către persoanele care au beneficiat de grațiere se aplică în mod egal tuturor celor aflați în situația prevăzută de ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare.
În plus, legiuitorul, în exercitarea competenței sale, are deplina libertate de a stabili condițiile grațierii, referitoare la oricare dintre elementele răspunderii juridice, și anume categoriile de fapte antisociale pentru care s-au aplicat pedepse sau alte sancțiuni, categoriile de sancțiuni aplicate făptuitorilor și cuantumul acestora, persoana făptuitorilor și forma de vinovăție, precum și cu privire la alte elemente ce țin de limitele grațierii ori consecințele comiterii unor noi fapte antisociale de către persoanele care au beneficiat de actul de clemență.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând Încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 7 din Legea nr. 543/2002
privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 4 octombrie 2002, care au următorul conținut:
"Persoanele grațiate care, în curs de 3 ani, săvârșesc cu intenție o infracțiune vor executa, pe lângă pedeapsa stabilită pentru acea infracțiune, și pedeapsa sau restul de pedeapsă rămas neexecutat ca urmare a aplicării prezentei legi."
Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile
art. 7 din Legea nr. 543/2002
au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional prin raportare la aceleași prevederi din Legea fundamentală invocate și în prezenta cauză. Astfel, prin
Decizia nr. 104 din 9 februarie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 21 februarie 2006, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția pentru considerentele acolo arătate.
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei de mai sus își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 7 din Legea nr. 543/2002
privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni, excepție ridicată de Adrian Maticiuc în Dosarul nr. 1.569/2006 al Tribunalului Iași.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 16 noiembrie 2006.
PREȘEDINTE, ION PREDESCU Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.