Decizia nr. 933/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (5), art. 49 alin. (2) și (4), art. 50 alin. (1^1), art. 52 și

art. 78 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Traian Tănasă în Dosarul nr. 2.661/40/2006 (nr. vechi 2.625/2006) al Tribunalului Botoșani - Secția civilă.

La apelul nominal se prezintă autorul excepției, lipsă fiind partea Casa Județeană de Pensii Botoșani, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Autorul excepției solicită admiterea acesteia și arată că nu a ridicat această excepție pornind de la ideea existenței unei discriminări între persoanele ieșite la pensie pentru limită de vârstă și cele care solicită acordarea pensiei anticipate parțiale, ci între persoanele din această ultimă categorie. În acest sens, arată că aceia care au satisfăcut stagiul militar și au urmat cursuri universitare ar trebui să beneficieze de un tratament diferențiat față de cei care nu îndeplinesc aceste condiții.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu stabilesc nicio diferență în cadrul aceleiași categorii de persoane, respectiv cele care solicită acordarea pensiei parțiale anticipate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 6 septembrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 2.661/40/2006 (nr. vechi 2.625/2006), Tribunalul Botoșani - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (5), art. 49 alin. (2) și (4), art. 50 alin. (1^1), art. 52 și

art. 78 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Traian Tănasă cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de stabilire a pensiei.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate, în conformitate cu care s-a efectuat calculul pensiei sale, sunt contrare Constituției, întrucât instituie discriminare între persoanele care se înscriu la pensie pentru limită de vârstă și cele care solicită pensia anticipată sau pensia anticipată parțială, în cazul celor din urmă neluându-se în calcul perioadele necontributive asimilate stagiului de cotizare, potrivit

art. 38 din Legea nr. 19/2000 , așa cum este perioada studiilor universitare sau perioada satisfacerii stagiului militar.

Tribunalul Botoșani - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, dispozițiile de lege criticate stabilind doar condițiile în care cetățenii pot beneficia de pensie specială înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că toate dispozițiile legale criticate sunt constituționale, întrucât prin acestea nu se instituie discriminări pe criterii arbitrare, iar tratamentul juridic diferențiat, criticat de autorul excepției, este justificat de situația deosebită în care se află cei care sunt îndreptățiți la acordarea pensiei pentru limită de vârstă și cei care solicită pensie anticipată. Mai învederează și faptul că, în realitate, autorul excepției nu critică textele de lege pentru ceea ce conțin, ci pentru ceea ce le lipsește, or, completarea textului de lege excedează competenței Curții Constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 38 alin. (5), art. 49 alin. (2) și (4), art. 50 alin. (1^1), art. 52 și

art. 78 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, astfel cum au fost modificate ulterior prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2001

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 30 martie 2001, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 338/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002.

Textele de lege supuse controlului de constituționalitate prevăd:

- Art. 38 alin. (5): "Se exceptează de la prevederile alin. (4) pensia anticipată și pensia anticipată parțială, în cazul cărora nu se valorifică perioadele asimilate prevăzute la alin. (1) lit. b) și c), precum și perioadele în care s-a beneficiat de pensie de invaliditate.";

- Art. 49 alin. (2) și (4): "(2) La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au în vedere perioadele asimilate prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) și c), precum și perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate. [...]

(4) La împlinirea vârstelor standard de pensionare prevăzute de prezenta lege pensia anticipată devine pensie pentru limită de vârstă și se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare.";

- Art. 50 alin. (1^1): "La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate parțiale nu se au în vedere perioadele asimilate prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) și c), precum și perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.";

- Art. 52: "La împlinirea vârstelor standard de pensionare prevăzute de prezenta lege pensia anticipată parțială devine pensie pentru limită de vârstă și se recalculează prin eliminarea diminuării prevăzute la art. 50 alin. (2) și prin adăugarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare.";

- Art. 78 alin. (5) lit. b): "Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizează: [...]

b) 25% din salariul mediu brut lunar pe economie din perioadele respective, pentru cazurile prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) și c) și la art. 53 alin. (3). [...]".

În opinia autorului excepției, dispozițiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, potrivit motivării inițiale, autorul excepției consideră textele de lege criticate ca instituind o discriminare între persoanele care ies la pensie pentru limită de vârstă și cele care solicită acordarea pensiei anticipate parțiale, întrucât, în cazul celor din urmă, nu sunt luate în calcul la stabilirea stagiului de cotizare și perioadele necontributive asimilate acestuia, potrivit

art. 38 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 , așa cum sunt perioada satisfacerii stagiului militar și cea a studiilor universitare.

Față de aceste critici, Curtea reține că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție, dreptul la pensie, ca și la alte forme de asigurări ori de asistență socială, se exercită în condițiile legii. Astfel, criteriile și condițiile acordării diferitelor tipuri de pensie, precum și modificările aduse acestora se stabilesc prin lege.

În acest sens, dreptul de a obține pensia anticipată sau pensia anticipată parțială a fost acordat de legiuitor în considerarea unor situații speciale, ce derogă de la condițiile necesare obținerii pensiei pentru limită de vârstă.

Asimilarea perioadelor necontributive stagiilor de cotizare, în anumite situații, reprezintă, de asemenea, o opțiune a legiuitorului. În virtutea competențelor pe care Constituția i le-a acordat, legiuitorul este în drept să stabilească situațiile obiective și subiective în care pot fi valorificate perioadele asimilate, precum și criteriile și condițiile de acordare a pensiilor anticipate, dacă prin instituirea tratamentelor juridice diferențiate nu distinge în cadrul categoriei persoanelor care se află în situații identice. Astfel, s-a prevăzut luarea în calcul a perioadelor asimilate doar pentru cei pensionați pentru limită de vârstă, nu și pentru cei care au solicitat pensionarea anticipată sau pensionarea anticipată parțială. Curtea constată însă că persoanele care se înscriu la pensie la împlinirea vârstei standard de pensionare și cele care solicită pensie anticipată se află în situații obiectiv diferite. Totuși, chiar și cea din urmă categorie de persoane poate beneficia de valorificarea tuturor perioadelor asimilate la împlinirea vârstei standard de pensionare.

Prin urmare, sub acest aspect, textele de lege criticate nu contravin principiului constituțional al egalității în drepturi.

Curtea observă că, potrivit celor susținute de autorul excepției cu prilejul dezbaterilor, acesta are în vedere și un alt aspect de pretinsă discriminare instituită prin textele de lege invocate, anume cea din cadrul aceleiași categorii de persoane, respectiv cele care solicită acordarea pensiei anticipate parțiale. În acest sens, autorul excepției arată că persoanele care au satisfăcut stagiul militar ori au urmat cursuri universitare ar trebui să se bucure de un tratament diferit față de cele care nu îndeplinesc aceste condiții.

În raport cu aceste critici, Curtea observă că textele de lege criticate nu creează nicio diferențiere în cadrul aceleiași categorii de persoane. De fapt, autorul excepției este nemulțumit tocmai de lipsa oricărei diferențe între condițiile în care persoanele pot obține pensie anticipată parțială. Or, așa cum a reținut și mai sus, Curtea constată că luarea în calcul a perioadelor asimilate stagiului de cotizare reprezintă opțiunea legiuitorului care a înțeles să acorde acest beneficiu doar acelor persoane care îndeplinesc condițiile pentru a obține pensia pentru limită de vârstă.

Prin urmare, și acest aspect de neconstituționalitate urmează să fie respins ca fiind neîntemeiat.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (5), art. 49 alin. (2) și (4), art. 50 alin. (1^1), art. 52 și

art. 78 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Traian Tănasă în Dosarul nr. 2.661/40/2006 (nr. vechi 2.625/2006) al Tribunalului Botoșani - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 14 decembrie 2006.